{"id":1813388,"date":"2026-03-07T03:04:00","date_gmt":"2026-03-07T00:04:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1813388"},"modified":"2026-03-07T03:04:00","modified_gmt":"2026-03-07T00:04:00","slug":"elena-ghica-subin-amintire-a-trecutului-vasluian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1813388","title":{"rendered":"Elena Ghica-\u0218ubin \u2013 amintire a trecutului vasluian"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/77105719-c872-4e95-81e9-0489bd1c7060.jpg”]<\/p>\n

\n
<\/a><\/div>\n
\n
Local<\/a>\u00a0Oameni si locuri<\/a>\u00a0RECOMANDATE<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tElena Ghica-\u0218ubin \u2013 amintire a trecutului vasluian\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n
\n

T<\/em>ext: Dana Monica V\u00ceNTU<\/em><\/strong>, <\/p>\n

C\u00e2nd spui Vaslui nu po\u021bi s\u0103 nu te g\u00e2nde\u0219ti la situl arheologic de la Cur\u021bile Domne\u0219ti, simbol turistic al Vasluiului de ast\u0103zi. \u00cen jurul bisericii, \u00een urm\u0103 cu 100 de ani, a existat un cimitir parohial. \u00centre 1924 \u2013 1934 zona a suferit lucr\u0103ri de restaurare, ocazie cu care mai toate monumentele funerare din apropierea bisericii au fost str\u0103mutate la Cimitirul Eternitatea. \u00cen prezent, la Curtea Domneasc\u0103, a mai r\u0103mas Cimitirul Ghica-\u015eubin, datat secolele XIX-XX \u0219i \u00eenscris \u00een lista monumentelor istorice din jude\u021bul Vaslui[4]<\/a>.<\/strong>\u00cen Cimitirul Ghica-\u0218ubin sau necropola familiilor Ghica-\u015eubin-Hoffman \u00ee\u0219i dorm somnul de veci membri ai familiilor men\u021bionate. Important pentru noi \u00een contextul materialului este faptul c\u0103 aici este \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 Elena \u0218ubin \u2013 n\u0103scut\u0103 Ghica (sora domnitorului \u201ecel din urm\u0103 pe care l-a avut Moldova\u201d[5]<\/a>, Grigore Alexandru Ghica), personajul principal al pove\u0219tii noastre, cea care a st\u0103p\u00e2nit mo\u0219ia Vasluiului de la 1825 p\u00e2n\u0103 la 1883.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acele vremuri, Vaslui, a trecut printr-un proces de modernizare, care presupunea o combina\u021bie \u00eentre arhaic \u0219i modern. Vorbim de o lume \u00een schimbare, rapid\u0103 la nivelul elitelor (de exemplu, personalit\u0103\u021bi ca Mihail Kog\u0103lniceanu \u2013 \u0219eful liberalilor \u0219i Manolache Costache Epureanu \u2013 \u0219eful conservatorilor sau membri ai marilor familii boiere\u0219ti), dar lent\u0103 la nivelul p\u0103turii agrare (s\u0103rac\u0103 \u0219i \u00eenapoiat\u0103). \u00cen acest cadru, vom \u00eencerca s\u0103 \u00eencropim portretul Elenei \u0218ubin, cea care a avut un \u201emare rol \u00een dezvoltarea economic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a ora\u0219ului Vaslui\u201d[6]<\/a>, la mijlocul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Elena \u0218ubin, pe linie patern\u0103, \u00ee\u0219i are originea \u00een familia Ghica, boieri din \u021binutul Vasluiului. \u201eUn descendent al familiei Ghica, hatmanul Constantin Ghica, c\u0103s\u0103torit cu Maria Iordachi Cantacuzino-Deleanu, prime\u0219te danie vatra t\u00e2rgului Vaslui de la M. C. Su\u021bu vod\u0103, la 9 august 1795. Dup\u0103 moartea lui C. Ghica, \u00een 1818, Vasluiul cu mo\u0219ia din jur \u00eei revine lui Alexandru Ghica.\u201d[7]<\/a> Alexandru Ghica sau Alexandru C. Ghica (sau Alecu Ghica) a fost tat\u0103l Elenei \u0218ubin. Ramura matern\u0103 arat\u0103 c\u0103 mam\u0103 Elenei \u0218ubin i-a fost Elena Sturza (sora lui Mihail Vod\u0103 Sturza). So\u021bii Alexandru Ghica \u0219i Elena Sturza au mai avut doi copii: Alexandru (care a murit de copil) \u0219i Grigore Alexandru Ghica. Anul na\u0219terii Elenei Ghica este incert. Dup\u0103 istoricul Mihai Sorin R\u0103dulescu, ea s-ar fi n\u0103scut \u00een 1801,[8]<\/a> ceea ce corespunde informa\u021biilor de pe morm\u00e2ntul ei \u2013 c\u0103 a decedat \u201ela 18 septembrie 1889, \u00een etate de 88 de ani\u201d[9]<\/a>. \u00cens\u0103 Mona \u0219i Florian Budu-Ghyka (autorii arborelui genealogic \u0219i al Site-ului Familiei Ghika[10]<\/strong><\/a>)<\/em>, dau 1807 drept anul na\u0219terii Elenei. \u0218i Constantin Gane sus\u021bine c\u0103 Elena s-ar fi n\u0103scut abia pe la sf\u00e2r\u0219itul anului 1807, fiind subiect de disput\u0103 la divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor ei. Potrivit lui, Elena Sturza s-ar fi c\u0103s\u0103torit cu Alecu Ghica \u00een 1803, la v\u00e2rsta de 17 ani. \u00cen 1807, ea s-a \u00eendr\u0103gostit de un conte francez, Th\u00e9odore de Crussol, motiv pentru care Alecu Ghica a cerut divor\u021bul.[11]<\/a> A solicitat \u201eca copilul ce urma s\u0103 nasc\u0103 nevast\u0103-sa peste c\u00e2teva luni s\u0103-i fie dat lui\u2026 \u00cen iarn\u0103 \u00eens\u0103, c\u00e2nd se n\u0103scu \u0219i copilul \u2013 o fat\u0103, Elena \u2013 contele de Crussol trebui s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Ia\u0219ii, fiind chemat la armat\u0103, pe front. Nu se mai \u00eentoarse niciodat\u0103. \u00cemboln\u0103vindu-se acolo de oboselile r\u0103zboiului, el z\u0103cu mult\u0103 vreme suferind, p\u00e2n\u0103-\u0219i dete \u00eentr-o zi duhul, \u00een 1813, \u00eentr-un sat de l\u00e2ng\u0103 Var\u0219ovia. Elena, r\u0103mas\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 b\u0103rbat \u0219i f\u0103r\u0103 iubit, nu se \u021binu de cuv\u00e2nt \u0219i nu vru s\u0103 se despart\u0103 \u0219i de feti\u021ba ei. Divanul domnesc fu nevoit s\u0103 judece \u0219i aceast\u0103 pricin\u0103 dintre fo\u0219tii so\u021bi, lu\u00e2ndu-i un an mai t\u00e2rziu copilul cu de-a sila \u0219i d\u00e2ndu-l tat\u0103lui (\u2026).\u201d[12]<\/a><\/p>\n

Alecu Ghica, un boier luminat, \u201eprotector al teatrului rom\u00e2nesc la \u00eenceputurile sale, unul dintre pu\u021binii mari boieri respecta\u021bi\u201d[13]<\/a>, a fost cel care s-a \u00eengrijit de cre\u0219terea \u0219i educa\u021bia copiilor, Grigore (n\u0103scut \u00een 1804) \u0219i Elena. Anghel Valli spunea despre Alexandru Ghica c\u0103 \u201eera cinstit \u0219i drept, din fire \u0219i din principiu; singurul om din Moldova care poate fi privit ca necoruptibil<\/em>\u2026 .\u201d[14]<\/a>Cu un tat<\/a>\u0103 cultivat, Elena a avut parte de o educa\u021bie aleas\u0103. A avut ocazia s\u0103 joace \u00eentr-o pies\u0103 de teatru, \u201eMirtil <\/em>\u0219<\/em>i Hloe<\/em>\u201d<\/em> (<\/em>\u201eMyrtil et Chlo\u00e9\u201d, <\/em>texttradus din limba francez\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Gheorghe Asachi), \u00a0<\/em>spectacol \u021binut \u00een casa hatmanului Costache Ghica, la Ia\u0219i, \u00een data de 27 decembrie 1816. Elena a interpretat rolul lui Hloe, num\u0103r\u00e2ndu-se printre primele femei care au jucat \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eentr-o vreme \u00een care actorii erau desconsidera\u021bi, mai ales actri\u021bele, iar limba rom\u00e2n\u0103 era dispre\u021buit\u0103, \u00een general, de c\u0103tre \u00eenalta societate, fiind considerat\u0103 limba \u021b\u0103ranilor, a slugilor, a celor s\u0103raci, \u0219i nu a vie\u021bii intelectuale \u0219i culturale. Fratele ei, Grigore, l-a interpretat pe Mirtil, fra\u021bii fiind deja obi\u0219nui\u021bi s\u0103 dea spectacole de salon \u00een limba francez\u0103. Actorii piesei au purtat costume populare, specifice p\u0103storilor moldoveni, iar dup\u0103 acest moment, doamnele din \u00eenalta societate au \u00eenceput s\u0103 \u00eembrace, ca manifestare a sentimentelor patriotice, straie na\u021bionale. Un fapt bine cunoscut este c\u0103 Regina Maria a purtat cu elegan\u021b\u0103 costume populare rom\u00e2ne\u0219ti, dar putem spune c\u0103 \u201emoda iei\u201d e pu\u021bin mai veche dec\u00e2t vremea ultimei regine \u00eencoronate a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u201eElena A. Ghica s\u2019a m\u0103ritat \u00een 1825 Sept.\u201d[15]<\/a> cu Pavel \u0218ubin (\u00eent\u00e2lnit \u0219i sub numele de Alex, Alexa sau Alexei \u0218ubin, n.n.), an \u00een care \u201eAlexandru C. Ghica hatman, d\u0103 fiicei sale Elenco, m\u0103ritat\u0103 cu Colonel Alexa \u0218ubin, t\u00e2rgul Vasluiului cu toate seli\u0219tele de prin pregiur dup\u0103 scrisorile acestui t\u00e2rg \u0219i c\u0103 venitul se vinde anual cu 14000 lei; \u0219i-\u0219i va lua venitul \u00een doao vadele. \u00centre altele i se mai d\u0103: locul despre Copou, 12 pogoane vie la \u0218orogari, 40 sala\u0219e \u021bigani c\u0103sa\u0219i, 40 sala\u0219e \u021bigani l\u0103e\u0219i, c\u00e2te 24 cu\u021bite, furculi\u021be \u0219i linguri de mas\u0103.\u201d[16]<\/a>So<\/a>\u021bul propriet\u0103resei vetrei t\u00e2rgului Vaslui era ofi\u021ber al armatei \u021bariste, n\u0103scut la 13 octombrie 1785. Numit, la un moment dat, \u0219ef al v\u0103milor din Basarabia, Pavel \u0218ubin a tr\u0103it \u00een Vaslui p\u00e2n\u0103 la decesul survenit \u00een 25 august 1854, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul anterior men\u021bionat.<\/p>\n

Elena \u0219i Pavel \u0218ubin au locuit \u00een Casa Ghica<\/em>, construit\u0103 \u00een prima parte a secolului al XIX-lea, la nord de Biserica \u201eT\u0103ierea Capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul\u201d. Casei Ghica i-au trecut pragul mai multe personalit\u0103\u021bi ale vremii, cum ar fi: Alexandru Ioan Cuza, Grigore Alexandru Ghica (fratele Elenei \u0218ubin, domn al Moldovei sub numele Grigore al V-lea Ghica), Elena Rosetti \u2013 Cuza (so\u021bia lui Alexandru Ioan Cuza), Theodor Rosetti (fratele Elenei Cuza), Mihail Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri.\u00a0 Locuin\u021ba era dotat\u0103 cu o \u00eenc\u0103pere destinat\u0103 unei biblioteci \u2013 care con\u021binea operele clasicilor literaturii ruse, franceze \u0219i germane, dic\u0163ionare enciclopedice ap\u0103rute la \u00eenceputul veacului al XIX-lea. Cl\u0103direa, monument istoric, \u00een patrimoniul Ministerului \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, a g\u0103zduit, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, sediul mai multor institu\u021bii. Mai apoi, casa \u0219i terenul aferent au \u201ereprezentat obiectul execut\u0103rii silite \u00een urma unei decizii definitive \u0219i irevocabile a Tribunalului Vaslui\u201d[17]<\/a>, fiind organizat\u0103 o licita\u021bie pentru v\u00e2nzarea imobilului. La momentul redact\u0103rii acestui articol, nu avem informa\u021bii publice cu privire la Casa Ghica<\/em>. Pe surse, acest imobil a fost achizi\u021bionat de o persoan\u0103 privat\u0103, a fost renovat (pentru c\u0103 la momentul achizi\u021bion\u0103rii se afla \u00eentr-o stare avansat\u0103 de degradare) \u0219i urmeaz\u0103 a fi dat spre \u00eenchiriere, ca spa\u021biu pentru birouri.<\/p>\n

Elena \u0219i Pavel \u0218ubin au avut 8 copii: Pavel (c\u0103s\u0103torit cu Lucia Beldiman), Eugen (celibatar), Olga (c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Manolachi Hrisoverghi au avut o fiic\u0103, Maria), Alexandru, Ecaterina (c\u0103s\u0103torit\u0103 Rizo), Elena (c\u0103s\u0103torit\u0103 cu doctorul austriac Carol Hoffmann), Nathalia (devenit\u0103 so\u0163ia lui Alexandru Mano), Olimpia (c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Polidor Ventura).[18]<\/a> Elena a avut grij\u0103, pentru un timp, \u0219i de nepoatele de frate, fiicele lui Grigore Alexandru Ghica cu cea de-a doua so\u021bie, Ana Catargi: Aglaie \u0219i Natalia. Fetele domnitorului moldovean au plecat la pension, dar vacan\u021bele \u0219i le petreceau la Vaslui, \u00eempreun\u0103 cu veri\u0219orii lor.<\/p>\n

Radu Rosetti, fiul Aglaiei, \u00een Amintirile din copil<\/em>\u0103<\/em>rie, <\/em>d\u0103 detalii despre via\u021ba de cuplu a familiei \u0218ubin. \u201e\u00cen primii ani dup\u0103 moartea Anic\u0103i Catargiu, sora lui Grigore Ghica, Elena \u0218ubin, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu acel mare mojic \u0219i be\u021biv care era generalul rus \u0218ubin, \u00eengriji de cele dou\u0103 fete ce le l\u0103sase. \u0218ubin luase pe m\u0103tu\u0219a numai din cauza marii zestre ce o avea, c\u0103ci poseda toate virtu\u021bile ce pot face podoaba unei femei afar\u0103 de frumuse\u021be, \u0219i o b\u0103tea m\u0103r de c\u00e2te ori se-mb\u0103ta, adic\u0103 aproape \u00een fiecare zi. M\u0103tu\u0219a Elena \u0218ubin tr\u0103ia \u00een Vaslui, care-i apar\u021binea (nu numai mo\u0219ia cu acest nume, dar \u0219i t\u00e2rgul), unde cre\u0219tea pe numero\u0219ii ei copii, de ale c\u0103ror lec\u021bii se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea \u0219i mama.\u201d[19]<\/a><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia, Elena sau \u201e\u0218ubionaia\u201d[20]<\/a> mai veghea asupra unor tinere, de vreme ce, \u00een 1837, figura pe o list\u0103 a \u0219colilor \u0219i pensioanelor din Moldova, \u00een calitate de proprietar\u0103 a unui pension de fete, av\u00e2nd \u00eenscrise 16 eleve, de a c\u0103ror educa\u021bie se ocupa tot ea, pred\u00e2ndu-le limbi str\u0103ine (germane, francez\u0103, rus\u0103).<\/p>\n

De altfel, \u00eenfiin\u021barea primei \u0219coli vasluiene se leag\u0103 de numele Elenei \u0218ubin, ea \u00eencep\u00e2nd demersurile \u00een acest sens din anul 1840. Cursurile se deschid \u00een \u201e\u015ecoala \u00eencep\u0103toare din Vaslui\u201d, devenit\u0103 peste pu\u0163in timp \u015ecoala primar\u0103 urban\u0103 nr. 1 de b\u0103ie\u0163i, la 1 decembrie 1841. \u201eCurierul Rom\u00e2nesc<\/em> din 2 ianuarie 1842, ne informeaz\u0103 c<\/em>\u0103<\/em> la curg<\/em>\u0103<\/em>toare luni s-au f<\/em>\u0103<\/em>cut deschiderea solemn<\/em>\u0103<\/em> a <\/em>\u0219<\/em>coalei. Este vorba de <\/em>\u0219<\/em>coala public<\/em>\u0103<\/em> amenajat<\/em>\u0103<\/em>\u00ee<\/em>n ora<\/em>\u0219<\/em> de Elena <\/em>\u0218<\/em>ubin, proprietara t<\/em>\u00e2<\/em>rgului Vaslui, care <\/em>\u201e<\/em>au dat gratis dou<\/em>\u0103<\/em> case, una pentru <\/em>\u0219<\/em>coal<\/em>\u0103<\/em>, iar alta s<\/em>\u0103<\/em> fie locuin<\/em>\u021b\u0103<\/em> profesorului<\/em>.\u201d[21]<\/a><\/p>\n

\u00a0Elena \u0218ubin \u201e\u00eempreun\u0103 cu Ispr\u0103vnicia \u00eencheind sama \u015fi supun\u00e2nd-o departamentului \u00eempreun\u0103 cu bugetul pentru cheltuielile ce ar trebui, au propus \u00eenfiin<\/em>\u0163<\/em>area a 18 fanare<\/em>\u2013<\/em>lampe <\/em>\u015f<\/em>i <\/em>\u00ee<\/em>njghebarea de instru-mente pojarnice<\/em>\u015f<\/em>ti <\/em>sau, altfel spus, \u00eenceperea operei de iluminare stradal\u0103 a t\u00e2rgului precum \u015fi \u00eenfiriparea unei pompierii. Documentul comun continua astfel: S-au statornicit f<\/em>\u0103<\/em>narele <\/em>\u015f<\/em>i s-au pus <\/em>\u00ee<\/em>n lucr<\/em>\u0103<\/em>ri <\/em>\u00ee<\/em>njghebarea instrumentelor pojarnice<\/em>\u015f<\/em>ti, <\/em>aduc\u00e2ndu-s\u0103 \u015fi tulumba de la Bra\u015fov (subl. ns.). Se prev\u0103zuse \u015fi darea \u00een folosin\u0163\u0103 a celor dou\u0103 obiective: la \u00eenceputul lunii marte 1849.<\/em>\u201d[22]<\/a><\/p>\n

\u00a0F\u0103c\u00e2nd parte dintr-o familie de boieri filantropi, dup\u0103 ce a donat teren pentru \u00eenfiin\u021barea \u0219colii, Elena doneaz\u0103 teren \u0219i pentru \u00eenfiin\u021barea primului spital vasluian. Cl\u0103direa a \u00eenceput s\u0103 se construiasc\u0103 \u00een 1851 \u0219i era format\u0103 din \u201ecasa cea mare cu dou\u0103 etaje, cuprinz\u00e2nd 18 od\u0103i \u0219i un paraclis sub acela\u0219i acoper\u0103m\u00e2nt.\u201d[23]<\/a><\/p>\n

\u00cen 1853, \u00eentre t\u00e2rgove\u021bi \u0219i proprietara Vasluiului apare un conflict provocat de pre\u0219edintele Eforiei[24]<\/a> Vaslui, \u0218tefan Anghelu\u021b\u0103 (arenda\u0219 al mo\u0219iilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti din Vaslui, mai apoi mare proprietar), \u00een urma c\u0103ruia, Elena \u0218ubin \u201ecu de la sine voin\u021b\u0103 \u0219i prin \u00eendemnul avocatului ei\u201d[25]<\/a> a cedat anumite venituri \u2013 care-i proveneau din \u201ec\u00e2ntar, din vinderea p\u0103curei, din t\u0103lp\u0103rit, din tutun.\u201d[26]<\/a> Mai multe procese (la care vor lua parte unii politicieni ai vremii, cum ar fi Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Manolachi Costache Epureanu) vor avea loc \u00eentre t\u00e2rgove\u021bi \u0219i proprietar\u0103.<\/p>\n

Municipalitatea Vasluiului s-a creat la 19 august 1860. \u0218tefan Anghelu\u021b\u0103 este ales primul pre\u0219edinte de Consiliu municipal, confirmat prin decretul din 11 septembrie 1860.\u00a0 Eforia Vaslui a fost desfiin\u021bat\u0103 \u0219i primarul \u0218tefan Anghelu\u021b\u0103 a luat m\u0103suri \u00een vederea emancip\u0103rii ora\u0219ului.<\/p>\n

\u00cen urma Reformei Agrare[27]<\/a> din 1864, to\u021bi locuitorii Vasluiului au devenit bezm\u0103nari[28]<\/a> fa\u0163\u0103 de marele proprietar, adic\u0103 erau sili\u0163i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 un impozit pentru locul pe care \u00ee\u015fi construiser\u0103 o locuin\u0163\u0103 sau alte cl\u0103diri (care aveau ca obiect de activitate comer\u021bul). Anul 1881 punea punct acestui obicei, astfel \u00eenc\u00e2t prima r\u0103scump\u0103rare s-a produs la 24 decembrie 1881, \u201edat\u0103 considerat\u0103 a fi atestarea documentar\u0103 a preschimb\u0103rii numelui de t\u00e2rg<\/em> \u00een cel de ora<\/em>\u015f<\/em>.\u201d[29]<\/a> Paul Zahariuc, \u00een lucrarea sa Vaslui: De la t\u00e2rg la ora<\/em>\u0219<\/em>, Vol. 1,<\/em> Editura PIM, Ia\u0219i, 2014, la pagina 418, transcrie integral documentul[30]<\/a>:<\/p>\n

\u201e24 Dech(emvrie) 1881. Rom\u00e2nia. Comuna urban<\/em>\u0103<\/em> Vaslui. Act de R<\/em>\u0103<\/em>scump<\/em>\u0103<\/em>rarea Besm<\/em>\u0103<\/em>nului.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00cen virtutea Legei dela 16 Ianuarie 1881, publicat<\/em>\u0103<\/em>\u00ee<\/em>n Monitorul Oficial no. 62 acel an, dreptu de besm<\/em>\u0103<\/em>n asupra locurilor din vatra T\u00e2rgului Vaslui trec\u00e2nd dela D-na Elena <\/em>\u015e<\/em>ubin n<\/em>\u0103<\/em>scut<\/em>\u0103<\/em> Ghika <\/em>\u00ee<\/em>n patrimoniu acestei comuni (subl. ns.). Consiliul Comunal prin decisiunea no.185 din 24 Octombrie 1881 aprobat<\/em>\u0103<\/em>\u015f<\/em>i de Comitetul Comunei sub no.2380 la 14 Noembrie zisul an, regul\u00e2nd modul <\/em>\u015f<\/em>i condi<\/em>\u0163<\/em>iunele de r<\/em>\u0103<\/em>scump<\/em>\u0103<\/em>rarea besm<\/em>\u0103<\/em>nului: Noi, Primarul Urbei Vaslui, v<\/em>\u0103<\/em>z<\/em>\u00e2<\/em>nd cererea D-lui Procopi Poliacoff, proprietarul imobilelor din stradele Hagiu <\/em>\u015f<\/em>i a Pie<\/em>\u0163<\/em>ei, prin care declar<\/em>\u0103<\/em> r<\/em>\u0103<\/em>scump<\/em>\u0103<\/em>rarea besm<\/em>\u0103<\/em>nului ce pl<\/em>\u0103<\/em>te<\/em>\u015f<\/em>te pe locul ce\u2019l posed<\/em>\u0103<\/em>\u00ee<\/em>n m<\/em>\u0103<\/em>rime de dou<\/em>\u0103<\/em>zeci <\/em>\u015f<\/em>i opt st<\/em>\u00e2<\/em>njeni [<\/em>\u015f<\/em>i] patru palme la fa<\/em>\u0163<\/em>a strada Hagiu; dou<\/em>\u0103<\/em>zeci <\/em>\u015f<\/em>i nou<\/em>\u0103<\/em> st<\/em>\u00e2<\/em>njeni [<\/em>\u015f<\/em>i] <\/em>\u015f<\/em>apte palme fundul spre strada Pie<\/em>\u0163<\/em>ei; zece st<\/em>\u00e2<\/em>njeni marginea spre Zalman Gruber; dou<\/em>\u0103<\/em>zeci <\/em>\u015f<\/em>i doi st<\/em>\u00e2<\/em>njeni [<\/em>\u015f<\/em>i] <\/em>\u015f<\/em>apte palme marginea despre r<\/em>\u0103<\/em>s<\/em>\u0103<\/em>rit, ear <\/em>\u00ee<\/em>mprejur pe toat<\/em>\u0103<\/em>\u00ee<\/em>ntinderea locului nou<\/em>\u0103<\/em>zeci <\/em>\u015f<\/em>i unu st<\/em>\u00e2<\/em>njeni [<\/em>\u015f<\/em>i] dou<\/em>\u0103<\/em> palme, dupe actul de besmenu no.84 din 1865. V<\/em>\u0103<\/em>z<\/em>\u00e2<\/em>nd c<\/em>\u0103<\/em> D-l Procopi Poliacoff a depus preciul r<\/em>\u0103<\/em>scump<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em>rei <\/em>\u00ee<\/em>n sum<\/em>\u0103<\/em> de lei noi <\/em>\u015f<\/em>ase sute doi pe timp de unsprezece ani dupe clasifica<\/em>\u0163<\/em>iunea prev<\/em>\u0103<\/em>zut<\/em>\u0103<\/em> prin mencionata decisiune a consiliului no.185. Eliber<\/em>\u0103<\/em>m D-lui Procopi Poliacoff presentul act de r<\/em>\u0103<\/em>scump<\/em>\u0103<\/em>rare <\/em>\u00ee<\/em>n virtutea c<\/em>\u0103<\/em>ruia D-sa r<\/em>\u0103<\/em>m<\/em>\u00e2<\/em>ne de ast<\/em>\u0103<\/em>zi <\/em>\u00ee<\/em>nainte deplin <\/em>\u015f<\/em>i absolut pe locul <\/em>\u015f<\/em>i cl<\/em>\u0103<\/em>direle ce are asupra lui f<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em> ca comuna s<\/em>\u0103<\/em> mai aib<\/em>\u0103<\/em> vreun drept sau preten<\/em>\u0163<\/em>iune din trecut sau pe viitor din acest loc. Dar <\/em>\u015f<\/em>i f<\/em>\u0103<\/em>cut ast<\/em>\u0103<\/em>zi 24 Decembrie anul 1881 investit <\/em>\u015f<\/em>i cu sigiliul Prim<\/em>\u0103<\/em>riei. Semnat Primar N.A. R<\/em>\u0103\u015f<\/em>canu; Secretar <\/em>\u015e<\/em>tef<\/em>\u0103<\/em>nescu<\/em>\u201d<\/em>.<\/em><\/p>\n

Din 1882, prim\u0103ria a fost asaltat\u0103 de oameni care doreau eliberarea de obliga\u021biile avute fa\u021b\u0103 de \u00eenc\u0103 proprietara proasp\u0103tului ora\u0219.<\/p>\n

Elena \u0218ubin a l\u0103sat averea copiilor s\u0103i prin testamentul din 21 martie 1883. Gheorghe Mavrocordat a cump\u0103rat de la mo\u0219tenitorii ei toat\u0103 mo\u0219ia t\u00e2rgului Vaslui \u201ecu 1.225.000 lei.\u201d[31]<\/a><\/p>\n

Elena \u0218ubin a murit \u00een anul 1889 \u0219i se odihne\u0219te \u00eentru vecie, al\u0103turi de descenden\u021bi ai familiei, \u00een frumosul nostru ora\u0219, \u00een cimitirul de la Curtea Domneasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru tot ce a f\u0103cut Elena \u0218ubin pentru Vaslui, de la 31 ianuarie 1868, timp de 80 de ani, o strad\u0103 a urbei noastre s-a numit Strada <\/em>\u0218<\/em>ubinu. <\/em>Din 1948 strada respectiv\u0103 poart\u0103 numele Anei Ip\u0103tescu.<\/p>\n

Personalitate a Vasluiului de alt\u0103dat\u0103, boieroaic\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, filantroap\u0103, cu o via\u021b\u0103 social\u0103 dezvoltat\u0103 dar nu \u0219i cu una de familie idilic\u0103, Elena \u0218ubin este un nume pe care ar trebui s\u0103-l men\u021bion\u0103m ori de c\u00e2te ori vorbim despre Vaslui \u0219i facem referire la oameni de seam\u0103 ai locului.<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n