![](\"https:\/\/timpolis.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Adrian-Badescu-Foto-Fb-AB-scaled.jpg\" "\\"Adrian")
<\/a><\/p>\nAdrian B\u0103descu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n
Este fondator, asociat \u0219i manager \u00een Clinicile Medici\u2019s Timi\u0219oara, principal furnizor de servicii medicale corporate de pe zona de vest a Rom\u00e2niei. \u00cen mod inedit, \u00eens\u0103, a combinat medicina cu arta \u0219i, de un deceniu, cu diploma\u021bia. Iar de cur\u00e2nd a publicat \u0219i o enciclopedie dedicat\u0103 valorilor \u0219i personalit\u0103\u021bilor Banatului istoric, n\u0103scute aici sau care au locuit \u0219i creat valoare aici, Encyclopedia Bannatica. Valori ale Banatului de la origini p\u00e2n\u0103 la Imperiul Austriac<\/em> (Editura Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara). Un prim volum dintr-o trilogie, pentru c\u0103 Banatul este o regiune greu de cuprins i\u0302ntr-un singur volum: \u201eEste o provincie istorica\u0306 as\u0326ezata\u0306 nu doar la ra\u0306scrucea ra\u0302urilor s\u0326i a munt\u0326ilor, ci s\u0326i la confluent\u0326a unor destine, culturi s\u0326i tradit\u0326ii. I\u0302ntre Duna\u0306re s\u0326i Mures\u0326, i\u0302ntre Tisa s\u0326i Carpat\u0326i, Banatul a fost deopotriva\u0306 poarta\u0306 s\u0326i zid. A fost teatru de ra\u0306zboi, laborator de inovat\u0326ie, punte i\u0302ntre Apus s\u0326i Ra\u0306sa\u0306rit, dar mai ales leaga\u0306n al unei civilizat\u0326ii multiculturale unice i\u0302n aceasta\u0306 parte a Europei\u201d.<\/strong><\/p>\n L-am invitat pe medicul Adrian B\u0103descu la un dialog despre acest proiect, dar \u0219i despre ceea ce a construit \u00een ultimii aproape 30 de ani \u00een zona medical\u0103 nu doar a Timi\u0219oarei, ci la nivel euroregional \u0219i despre modul \u00een care a \u00eembinat medicina cu arta.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Domnule Adrian B\u0103descu, activa\u0163i at\u00e2t \u00een zona medicinei, c\u00e2t \u015fi \u00een cea a businessului medical, dar \u015fi \u00een diploma\u0163ie \u015fi cultur\u0103. Cum v-a\u0163i prezenta \u00een c\u00e2teva cuvinte?<\/strong><\/p>\n Cred c\u0103 a\u0219 face o paralel\u0103 cu activitatea unui manager sau a unui director general dintr-o companie foarte mare, care are \u00een subordine sau \u00een\u021belege \u0219i partea financiar\u0103, \u0219i marketingul, \u0219i resursele umane, \u0219i produc\u021bia. Ai putea s\u0103 te \u00eentrebi: \u201eDe ce este implicat \u00een at\u00e2t de multe lucruri?\u201d. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, toate se canalizeaz\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 direc\u021bie. Eu a\u0219 numi acest lucru \u201earhitectur\u0103 social\u0103\u201d.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 partea profesional\u0103, sunt implicat \u0219i \u00een mai multe organiza\u021bii. Fac parte din opt organiza\u021bii, la nivel de conducere. Aparent, domeniile sunt diferite, dar toate converg \u00een aceea\u0219i direc\u021bie. Dac\u0103 te intereseaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, comunitatea local\u0103 \u2013 \u0219i vorbim aici despre Timi\u0219oara \u2013, toate pot fi canalizate \u00eentr-o direc\u021bie comun\u0103 \u0219i se pot sus\u021bine reciproc, indiferent c\u0103 discut\u0103m despre Clubul Economic Nord-American, Corpul Consular, Federa\u021bia Patronatelor Medicale, Grupul Partenerilor Strategici din Universit\u0103\u021bii de Vest \u0219i ai Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie din Timi\u0219oara, Clubul Rotary sau Romanian Business Leaders.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Scrierea unui enciclopedii istorice, culturale este o activitate atipic\u0103 pentru un medic. Dumneavoastr\u0103 a\u0163i f\u0103cut-o. <\/strong>\u201eAm crescut i\u0302n umbra unor poves\u0326ti. Nu s\u0326tiam pe atunci ca\u0306 sunt poves\u0326ti adeva\u0306rate. Unele purtau nume cu sonorita\u0306t\u0326i necunoscute, altele \u2013 cu rezonant\u0326e roma\u0302nes\u0326ti, sa\u0302rbes\u0326ti, germane sau maghiare. I\u0302mi amintesc cum auzeam, i\u0302n copila\u0306rie, nume precum Mercy, Babes\u0326, Vuia, Sava, Pupin sau Lenau, rostite i\u0302n s\u0326oapta\u0306 sau cu ma\u0302ndrie, ca nis\u0326te repere ale unei istorii pe care nu o i\u0302nva\u0306t\u0326asem i\u0302nca\u0306 din ca\u0306rt\u0326i, dar o simt\u0326eam i\u0302n aer, i\u0302n ziduri, i\u0302n felul i\u0302n care pa\u0306s\u0326eam pe stra\u0306zile vechi ale as\u0326eza\u0306rilor ba\u0306na\u0306t\u0326ene. Ca\u0302nd m-am apucat sa\u0306 scriu aceasta\u0306 Enciclopedie ilustrata\u0306 a Personalita\u0306t\u0326ilor notabile ale Banatului, n-am s\u0326tiut exact ca\u0302t de ada\u0302nca\u0306 avea sa\u0306 fie ca\u0306la\u0306toria\u201d, spunea\u0163i la lansarea volumului<\/strong>. \u015ei, \u00een\u0163eleg, este doar primul volum dintr-o planificat\u0103 trilogie. Cum s-a n\u0103scut ideea de a scrie aceast\u0103 enciclopedie?<\/strong><\/p>\n Nu \u0219tiu exact c\u00e2nd mi-a venit ideea. A pornit mai degrab\u0103 dintr-un proiect de marketing. O enciclopedie a\u0219 numi-o mai degrab\u0103 un proiect social, nu unul literar. C\u00e2nd scrii o enciclopedie, nu te po\u021bi numi scriitor. Enciclopedi\u0219tii sunt, mai degrab\u0103, coordonatori de proiecte. Exact ca atunci c\u00e2nd realizezi un proiect de masterat sau de doctorat: este foarte mult\u0103 cercetare, foarte mult\u0103 informa\u021bie care trebuie adunat\u0103, triat\u0103, chiar autocenzurat\u0103, pentru a imprima o direc\u021bie optim\u0103 enciclopediei.<\/p>\n Ideea de a scrie enciclopedia a pornit dintr-o c\u0103utare a identit\u0103\u021bii proiectului \u00een care eram implicat la acel moment, a Clinicilor Medici\u2019s. Locul \u00een care ia na\u0219tere un om, la fel ca locul \u00een care ia na\u0219tere un proiect sau o firm\u0103, d\u0103 foarte mult\u0103 identitate \u0219i omului, \u0219i proiectului. Cum Medici\u2019s s-a n\u0103scut \u00een Banat, \u00een Timi\u0219oara, am \u00eenceput s\u0103 c\u0103ut\u0103m anumite elemente de identitate. Am ajuns, pas cu pas, la personalit\u0103\u021bile Banatului, ini\u021bial la personalit\u0103\u021bi medicale. Pe m\u0103sur\u0103 ce am descoperit tot mai multe, am \u00eenceput s\u0103 popul\u0103m galeriile clinicilor cu imaginile unora dintre ele. Despre unele \u0219tiam, pe altele le-am descoperit treptat. Imboldul scrierii enciclopediei a venit din partea primului meu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor care, dup\u0103 ce a vizitat una dintre clinici, mi-a spus: \u201eAceste personalit\u0103\u021bi ar merita puse toate \u00eentr-o carte. Ar trebui s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti s\u0103 re\u00eencepi s\u0103 scrii. De foarte mul\u021bi ani nu ai mai scris.\u201d<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Pentru cei care nu \u0219tiu: a\u021bi publicat \u0219i volume de versuri.<\/strong><\/p>\n Da. \u00cen liceu \u0219i \u00een facultate am scris patru volume de versuri, dintre care dou\u0103, ceva mai reu\u0219ite, au fost publicate recent, dar \u00een forma \u00een care au fost scrise atunci.<\/p>\n Dup\u0103 acel imbold despre care spuneam, am \u00eenceput s\u0103 caut \u00een mod structurat personalit\u0103\u021bile Banatului \u2013 ale Banatului istoric, nu doar ale celui aflat ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia, ci ale \u00eentregii regiuni dintre Tisa, Mure\u0219, Dun\u0103re \u0219i arcul carpatic.<\/p>\n Criteriul de baz\u0103 al enciclopediei este notabilitatea<\/strong>. Am selectat persoane care au f\u0103cut ceva remarcabil. Aproape fiecare dintre cele incluse \u00een volum se remarc\u0103 prin cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei criterii de notabilitate din cele \u0219apte criterii interna\u021bionale. Mai dificil a fost c\u00e2nd am ajuns spre zona maghiar\u0103, dar Banatul nu are o parte foarte mare \u00een Ungaria \u2013 doar aproximativ unul sau dou\u0103 procente din teritoriul istoric al Banatului se afl\u0103 ast\u0103zi acolo. \u00cen schimb, a fost o provocare interesant\u0103 cercetarea zonei s\u00e2rbe\u0219ti, unde am f\u0103cut mai multe deplas\u0103ri: la V\u00e2r\u0219e\u021b, Novi Sad \u0219i Zrenjanin. Pentru mine, V\u00e2r\u0219e\u021bul este un exemplu de cultivare a valorilor. Este un ora\u0219 comparabil ca dimensiune cu Lugojul, dar care \u0219i-a conservat foarte bine valorile: are galerii de personalit\u0103\u021bi \u00een parcuri, muzeu, o farmacie veche, \u00ee\u0219i onoreaz\u0103 trecutul \u0219i \u00ee\u0219i croie\u0219te drumul spre viitor. \u0218i am \u00eenceput s\u0103 descop\u0103r pas cu pas personalit\u0103\u021bi despre care ini\u021bial nu \u0219tiam, dar care am realizat c\u0103 au o notabilitate marcant\u0103 cu impact regional la nivelul \u00eentregului Banat, uneori na\u021bional, euroregional sau transregional.<\/p>\n Spunea\u021bi de cele minimum trei criterii de notabilitate luate \u00een calcul, dintr-o scal\u0103 de \u0219apte<\/strong>. Pe ce criterii a\u0163i ales personalit\u0103\u0163ile, peste 100, incluse \u00een acest prim volum? <\/strong><\/p>\n Sunt 110. Criteriile difer\u0103. Fiecare dintre personalit\u0103\u021bi r\u0103spunde la cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei criterii, dar nu sunt acelea\u0219i pentru to\u021bi. Un om de cultur\u0103 sau de art\u0103 r\u0103spunde la anumite criterii, \u00een timp ce un general, un comandant militar sau un administrator al cet\u0103\u021bii Timi\u0219oarei r\u0103spunde la altele.<\/p>\n Pentru c\u0103 vorbim despre perioada veche \u2013 de la originile Banatului, c\u00e2nd regiunea nici m\u0103car nu era cunoscut\u0103 sub acest nume \u2013, primele personalit\u0103\u021bi pe care le-am structurat au tr\u0103it \u00een jurul anului 1000, deci cam secolul X-XI. Primul volum se \u00eencheie \u00een 1867, la momentul trecerii de la Imperiul Austriac la Imperiul Austro-Ungar.<\/p>\n Va urma volumul al doilea, care va aduna personalit\u0103\u021bile n\u0103scute \u00eentre 1867 \u0219i 1919, iar volumul al treilea va reuni personalit\u0103\u021bile n\u0103scute dup\u0103 1919, \u00een perioada Rom\u00e2niei Mari \u0219i ulterior.<\/p>\n Un important criteriu \u00een selec\u021bia primelor 110 personalit\u0103\u021bi a fost cel istoric: prin ce s-au remarcat \u0219i cum au r\u0103mas consemnate \u00een istorie. Vorbim despre Eugeniu de Savoya, Carol Robert de Anjou, Pavel Chinezu, Sf\u00e2ntul Iosif cel Nou de la Parto\u0219, de anumi\u021bi comandan\u021bi militari, inclusiv de Iancu de Hunedoara, care a ales Timi\u0219oara ca baz\u0103 a opera\u021biunilor sale militare din Balcani.<\/p>\n Aproximativ 70% dintre personalit\u0103\u021bi sunt n\u0103scute \u00een Banat, iar aproximativ 30% sunt \u201eadoptate\u201d: au venit din alte p\u0103r\u021bi, dar au locuit aici \u0219i au creat valoare \u00een Banat. \u0218i atunci, ca \u0219i acum, Banatul nu a \u00eentrebat niciodat\u0103 pe nimeni de unde vine, ci doar ce las\u0103 \u00een urm\u0103.<\/p>\n Tot drept criterii de eligibilitate sunt considerate titlurile \u0219i distinc\u021biile de notabilitate, titluri nobiliare sau titluri deosebite \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, cultur\u0103, apartenen\u0163a la anumite organiza\u021bii: Academia Rom\u00e2n\u0103, Academia Maghiar\u0103 de \u0218tiin\u021be, Academia S\u00e2rb\u0103 de \u0218tiin\u021be \u0219i Arte, Academia Austriac\u0103 de \u0218tiin\u021be etc. Ini\u0163ial, \u00een momentul fond\u0103rii institu\u0163iilor, nu erau foarte multe personalit\u0103\u021bi care aveau titlul de academicieni, criteriul anti-dilua\u021bie aplic\u00e2ndu-se foarte bine. Doi dintre fondatorii Academiei Rom\u00e2ne, Vicen\u021biu Babe\u0219 \u0219i Andrei Mocioni, sunt ban\u0103\u021beni. Un alt criteriu de notabilitate este opera remarcabil\u0103 creat\u0103 de o personalitate, cum ar fi operele lui Nikolaus Lenau sau Pelbartus Ladislaus. Nu sunt considerate criterii de notabilitate diplomele sau premiile literare de debut sau de la nivel local.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Documentarea \u0219i scrierea unei enciclopedii este un proiect foarte cronofag. C\u00e2t a\u021bi lucrat la primul volum? <\/strong><\/p>\n La primul volum am lucrat \u0219apte ani. Personalit\u0103\u0163ile despre care voi scrie \u00een volumele II \u015fi III sunt selectate pe acela\u0219i criteriu al notabilit\u0103\u0163ii, criteriile de diluare devenind mult mai limitative. Dac\u0103 ast\u0103zi ai lua drept criteriu simpla apartenen\u021b\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103, de exemplu, ar rezulta c\u00e2teva sute de nume, ceea ce ar duce notabilitatea \u0219i impactul \u00een derizoriu.<\/p>\n Munca de selec\u021bie a personalit\u0103\u021bilor a fost oarecum f\u0103cut\u0103. Volumul II este structurat \u0219i include alte o sut\u0103 de personalit\u0103\u021bi importante. Pentru volumul III inten\u021bion\u0103m s\u0103 facem o echip\u0103 de redac\u021bie, pentru c\u0103 ne apropiem mult de zilele noastre, iar judecata unui singur om chiar ghidat, c\u0103l\u0103uzit de profesioni\u0219ti recunoscu\u021bi \u00een istorie, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, devine subiectiv\u0103. \u0218i, \u00een plus, apar foarte multe dorin\u021be: persoane care doresc s\u0103 apar\u0103 undeva, indiferent c\u0103 sunt sau nu sunt eligibile ca notabilitate.<\/p>\n Respect\u00e2nd criteriile de notabilitate \u0219i impact, putem vorbi real de aproximativ 300 de personalit\u0103\u021bi importante ale Banatului, de la origini \u0219i p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre.<\/p>\n E imposibil s\u0103 incluzi toate cele 300 de personalit\u0103\u021bi \u00eentr-un singur volum, care ar \u00eensuma 1000 de pagini \u0219i o dimensiune considerabil\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este o enciclopedie vizual\u0103 care reproduce cu mult\u0103 acurate\u021be, la o calitate \u00eenalt\u0103, portretele create de artistul vizual Sorin Bijan. \u00cemp\u0103r\u021birea \u00een trei volume, aproximativ c\u00e2te o sut\u0103 de personalit\u0103\u021bi per volum, s-a f\u0103cut din ra\u021biuni practice, dar \u0219i istorice. \u00cen primul volum sunt 110 personalit\u0103\u021bi, pentru a \u00eenchide o perioad\u0103 istoric\u0103, din anii 1000 p\u00e2n\u0103 \u00een 1867, la trecerea \u00een Imperiul Austro-Ungar. Vor urma, cum spuneam, o perioad\u0103 de mijloc, din 1867 p\u00e2n\u0103 \u00een 1919, \u0219i o perioad\u0103 recent\u0103, de dup\u0103 1919.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Tot atipic\u0103 este combinarea medicinei cu diploma\u021bia. Cum a\u021bi ajuns consul onorific al Mexicului? <\/strong>Ave\u0163i func\u0163ia aceasta de c\u00e2\u0163iva ani\u2026<\/strong><\/p>\n Aproape 10. Sunt la al treilea mandat.<\/p>\n Cum a\u021bi ajuns \u00een func\u0163ia aceasta? Din exterior pare c\u0103 sunt dou\u0103 domenii care nu au tangen\u021b\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n Eu cred c\u0103 valorile care stau la baza diploma\u021biei \u0219i ale medicinei sunt comune. De exemplu, empatia, aten\u021bia la detalii, comunicarea asertiv\u0103, non-agresiv\u0103 etc. Pentru un medic sau un antreprenor \u00een s\u0103n\u0103tate este obligatoriu s\u0103 aib\u0103 empatie. Medicii lipsi\u021bi de empatie ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe profesia. Empatia este important\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i \u00een diploma\u021bie, pentru c\u0103 vorbim despre alinierea intereselor \u0219i valorilor a dou\u0103 state.<\/p>\n Reprezint Mexicul, o \u021bar\u0103 destul de \u00eendep\u0103rtat\u0103, dar pe care o simt foarte apropiat\u0103 de suflet. Am vizitat-o de opt ori. Spiritul latin transcende at\u00e2t Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i Mexicul, apropiindu-ne.<\/p>\n Am ajuns \u00een aceast\u0103 func\u021bie probabil dintr-un cumul de factori favorizan\u021bi. Am avut ini\u021bial discu\u021bii cu prieteni din Haifa despre \u00eenfiin\u021barea unui centru cultural sau a unui consulat al Israelului la Timi\u0219oara. Ulterior am realizat c\u0103 nu era fezabil din motive foarte stricte de securitate. La ceva timp dup\u0103 acele discu\u021bii, prin intermediul Camerei de Comer\u021b, am primit propunerea de a prelua pozi\u021bia de Consul Onorific al Mexicului. Am fost surprins, pentru c\u0103 nu vorbesc fluent spaniola. Dup\u0103 discu\u021bia cu ambasadorul de atunci al Mexicului, am acceptat func\u021bia, dar am spus c\u0103 o voi ocupa temporar, p\u00e2n\u0103 vor g\u0103si pe cineva mai potrivit. \u0218i iat\u0103 c\u0103 sunt la al treilea mandat \u0219i la al patrulea ambasador\u2026<\/p>\n Adrian B\u0103descu. Foto: Medicis<\/p>\n<\/div>\n Sunte\u021bi \u0219i fondatorul Clinicilor Medici\u2019s, unde apare din nou un element atipic: apropierea de art\u0103. <\/strong>Clinici despre care spune\u0163i c\u0103 au \u00een comun cu familia Medici pre\u0163uirea oamenilor, a progresului \u015fi a artei. <\/strong>Au arta \u0219i medicina puncte convergente?<\/strong><\/p>\n \u00cenainte de Medici\u2019s a fost Timi\u0219oara. Dac\u0103 ne uit\u0103m la valorile ora\u0219ului, observ\u0103m un amestec foarte interesant. Exist\u0103 aici un puternic spirit german, rezultat din c\u00e2teva sute de ani de administra\u021bie habsburgic\u0103. Lucrul acesta, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een istorie, se nume\u0219te efect Habsburg<\/em>. \u00cen acela\u0219i timp, e \u0219i un spirit foarte puternic latin. \u0218i dac\u0103 ne ducem \u00een zona latin\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, originile spiritului latin sunt Italia, cu Roma, cu Floren\u021ba \u2013 , ajungem pas cu pas, fie \u00een perioada roman\u0103, fie \u00een perioada florentin\u0103, a Rena\u0219terii. \u0218i aici, \u00een istorie reg\u0103sim efectul Medici<\/em>. De la familia Medici.<\/p>\n Efectul Medici<\/em> spune c\u0103, dac\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 aduni oameni de valoare mare pe aceea\u0219i platform\u0103 \u0219i s\u0103 le creezi un mediu de lucru stimulativ, vor germina idei \u0219i valoare la care nici nu te g\u00e2nde\u0219ti. E ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Rena\u0219terea italian\u0103, cu Rena\u0219terea florentin\u0103.<\/p>\n Efectul Habsburg<\/em> spune c\u0103 toate teritoriile care au fost administrate de monarhia habsburgic\u0103 au anumite elemente comune: respectul fa\u021b\u0103 de lege, fa\u021b\u0103 de autorit\u0103\u021bi, cultul muncii, cultul respectului reciproc, pe care \u00eel g\u0103sim \u00een Timi\u0219oara \u0219i \u00een Banat. Aici aproape nimeni nu are conflicte etnice. Nu conteaz\u0103 c\u0103 cineva e neam\u0163, s\u00e2rb, ungur, evreu, armean sau arab. Ceea ce conteaz\u0103 e cum interac\u021bionezi cu omul acela.<\/p>\n Revenind la Medici\u2019s. Ideea numelui Medici a apar\u021binut so\u021biei mele (medicul Narcisa B\u0103descu, director executiv al\u00a0<\/span>Clinicilor Medici\u2019s Timi\u0219oara \u2013 n.a.). L-am preluat, l-am cultivat \u00een firm\u0103, am construit clinicile Medici\u2019s, pun\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 Medici un apostrof \u0219i un \u201es\u201d la sf\u00e2r\u0219it, ca s\u0103 aducem o identitate. Cred c\u0103, \u00een to\u021bi anii de c\u00e2nd suntem pe pia\u021b\u0103, am reu\u0219it s\u0103 promov\u0103m \u0219i s\u0103 ne implic\u0103m destul de mult \u00een zona de cultur\u0103, \u00een zona de arte \u0219i \u00een comunitatea Timi\u0219oarei. Am avut diferite expozi\u021bii de art\u0103, de pictur\u0103, de lansare de carte. \u00centr-una dintre clinici, la Medici\u2019s Academica, am creat o libr\u0103rie real\u0103, libr\u0103ria Cartea de nisip, cu salon de ceai \u0219i de cafea. Idee pentru care, \u00een 2018, am primit distinc\u021bia de brandul anului.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Iat\u0103 \u00eenc\u0103 un element inedit, atipic pentru zona medical\u0103. Cum a\u0163i ajuns la acest concept?<\/strong><\/p>\n Mie \u00eemi place s\u0103 citesc mult, \u00een special \u00een vacan\u021be sau \u00een avion. A\u015fa c\u0103 ideea libr\u0103riei a venit destul de simplu. Exist\u0103 o carte care se nume\u0219te Economia experien\u021bei<\/em> \u0219i care spune c\u0103 lumea este ghidat\u0103 de emo\u021bii mai mult dec\u00e2t de nevoi. Cartea m-a \u00eenv\u0103\u021bat cum po\u0163i s\u0103 transformi foarte u\u0219or un serviciu \u00eentr-o experien\u021b\u0103. \u0218i astfel am ajuns \u00een zona de literatur\u0103 \u0219i de art\u0103. Avem o galerie de personalit\u0103\u021bi, crea\u021bia lui Sorin Bijan, o libr\u0103rie cu c\u0103r\u021bi aflate \u00een v\u00e2nzare sau pe care oamenii pot doar s\u0103 le r\u0103sfoiasc\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp, un loc unde pot s\u0103 bea o cafea sau un ceai. \u0218i, astfel, poate mai uit\u0103 din faptul c\u0103 sunt \u00een vizit\u0103 la un medic. Cum foarte mul\u021bi medici din Medici\u2019s Academica au specialit\u0103\u021bi chirurgicale, ginecologie, ORL, chirurgie general\u0103, estetic\u0103, mai uit\u0103 de stresul medical. Medicina are \u015fi o parte de umanism. \u0218i, uneori, ca s\u0103 ajungi din zona medical\u0103 \u00een zona de art\u0103, cultur\u0103, literatur\u0103, e chiar un drum scurt.<\/p>\n Dar conceptul de ArztHaus, \u00eent\u00e2lnit tot \u00een cadrul clinicilor dumneavoastr\u0103, ce presupune?<\/strong><\/p>\n \u00cenainte de Medici\u2019s Academica, am avut o clinic\u0103 mai mic\u0103. \u00cen cadrul acesteia am vrut s\u0103 reconstruim \u00een Timi\u0219oara ideea unui ArztHaus. Timi\u0219oara a avut primul spital comunitar sau or\u0103\u0219enesc din Imperiul Habsburgic. Cu vreo 24 de ani \u00eenaintea Vienei \u015fi vreo 34 de ani \u00eenaintea Budapestei. \u00cenainte de spitalele comunitare sau ale ordinelor biserice\u0219ti, medici existau \u00een toate regatele \u0219i \u00een toate imperiile din Europa, dar \u00een Imperiul austro-ungar ei func\u021bionau \u00een ni\u0219te spa\u021bii pe care le numeau ArztHaus. Erau de cele mai multe ori la un parter al caselor \u00een care locuiau sau \u00eentr-o cas\u0103 apropiat\u0103 de locuin\u0163a lor. Pacientul era primit fie la medic acas\u0103, fie \u00eentr-un salon al medicului, la un ceai \u0219i o discu\u021bie, \u00een care existau carte veche, pian, o anumit\u0103 atmosfer\u0103. Medicii nu erau mul\u021bi, comunit\u0103\u021bile nu erau mari, astfel c\u0103 era normal s\u0103 existe o anumit\u0103 apropiere. A fost un concept care a prins foarte bine pe pia\u021ba din Timi\u015foara, a fost apreciat. \u0218i a trebuit s\u0103 ridic\u0103m \u0219tacheta un pic \u0219i mai sus c\u00e2nd am mers c\u0103tre Medici\u2019s Academica cu conceptul libr\u0103riei.<\/p>\n Adrian B\u0103descu. Foto: Constantin Duma<\/p>\n<\/div>\n Cum au ap\u0103rut Clinicile Medici\u2019s \u0219i unde sunte\u021bi ast\u0103zi, dup\u0103 aproape 25 de ani?<\/strong><\/p>\n Mai mult de 25, mergem spre 30. Am lucrat \u00een spitalul de stat, practica \u00een studen\u021bie am f\u0103cut-o \u00een spitalele de stat, tot acolo stagiatura: primul an de stagiatur\u0103 l-am f\u0103cut la \u021bar\u0103, pe Cheile Nerei, \u00eentr-o comun\u0103 destul de izolat\u0103, \u015eopotu Nou, apoi \u00een spitalele din Timi\u0219oara, prin toate am trecut, \u0219i, de asemenea, reziden\u021biatul. Cunosc foarte bine sistemul public. Probabil \u0219i cunosc\u00e2ndu-l foarte bine, mi-am dorit s\u0103 \u00eemi fac profesia altfel.<\/p>\n La \u00eencheierea reziden\u0163iatului am luat decizia de a deschide un mic cabinet, era printre primele cabinete medicale din Timi\u015foara. Familia s-a opus, so\u0163ia se temea c\u0103 nu vom reu\u015fi, c\u0103 vom muri de foame. Au fost c\u00e2teva luni de dispute \u00een familie, \u00eenainte de a deschide cabinetul. Era \u00eentr-un apartament la parterul unui bloc din zona Bucovina, \u00een asociere, eram trei asocia\u0163i. Au fost foarte grei primii trei ani: fiecare dintre asocia\u0163i aveam dou\u0103 joburi \u015fi aduceam bani din al doilea job ca s\u0103 sus\u0163inem cabinetul. Am avut ambi\u0163ia de a-l g\u00e2ndi ca pe un centru de medicina familiei, tocmai se \u00eenfiin\u0163ase CNAS. Am realizat destul de cur\u00e2nd c\u0103 suntem foarte limita\u0163i de Casa de Asigur\u0103ri, pl\u0103\u021bile fiind at\u00e2t de proaste c\u0103 nu \u00ee\u0163i puteai nici m\u0103car amortiza un EKG, una din cele mai ieftine investi\u0163ii.<\/p>\n Prima decizie grea dup\u0103 trei ani \u00een care am avut cabinetul de medicin\u0103 a familiei a fost s\u0103 \u00eel vindem unei colege care l-a transformat \u00eentr-o policlinic\u0103. Cu banii ob\u0163inu\u0163i am deschis un alt cabinet, ceva mai mare, \u0219i am decis c\u0103 nu mai vrem s\u0103 fim dependen\u0163i de stat. Am \u00eenceput s\u0103 construim servicii medicale c\u0103tre companii, am fost primii care am intrat pe pia\u0163a din Timi\u015foara cu servicii de medicina muncii c\u0103tre companii \u015fi am f\u0103cut-o chiar cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a fi votat\u0103 legea medicinii muncii. Am \u00eenceput s\u0103 cre\u015ftem, de\u015fi medicii foarte buni erau, \u00een perioada aceea, la stat. Unii dintre ei erau chiar ironici fa\u0163\u0103 de activitatea noastr\u0103. Interesat c\u0103, dup\u0103 doi ani \u2013 timp \u00een care noi ajunsesem la 24.000 de abona\u0163i, acum avem \u00een jur de 40.000 \u2013, policlinicile care se deschideau \u00een ora\u015f ofereau \u015fi servicii de medicina muncii, pentru companii. Ne-a ajutat foarte mult pia\u0163a corporate. Am \u00eenv\u0103\u0163at multe de la companiile str\u0103ine. Multina\u0163ionalele au contribuit mult la educa\u0163ia pie\u0163ei de business locale.<\/p>\n Pasul urm\u0103tor, destul de greu, a fost s\u0103 trecem de la o clinic\u0103 la mai multe, iar apoi s\u0103 realiz\u0103m c\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 mergem mai departe, s\u0103 \u00eenchidem cercul \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 clinici, imagistic\u0103, laborator, s\u0103 putem oferi \u015fi servicii spitalice\u015fti, va fi foarte greu s\u0103 mergem singuri pe acest drum. \u00cen Timi\u015foara au fost mai multe \u00eencerc\u0103ri de a deschide spitale, cred c\u0103 au fost \u015fase sau \u015fapte tentative, \u015fi majoritatea cazurilor s-au \u00eencheiat cu insolven\u0163e \u0219i deziluzii. Spitalele sunt mari consumatoare de resurse, au profitabilitate sc\u0103zut\u0103 \u015fi riscuri destul de mari. Ne-am spus c\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 facem pasul acesta \u00een Timi\u015foara, va trebui s\u0103 ne aliniem unui lan\u0163 mare. \u015ei am mers direct c\u0103tre juc\u0103torul num\u0103rul unu \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103tre Medlife, o companie cu valori antreprenoriale, o companie cu peste 300 de clinici \u0219i aproape 20 de spitale, cu o cifr\u0103 de afaceri de peste 600 de milioane de euro. Ne-am sim\u0163it foarte apropia\u0163i ca valori, ca orientare. Suntem de trei ani \u00een acest parteneriat \u0219i am reu\u015fit, \u00eempreun\u0103, s\u0103 deschidem unul din cele mai moderne \u0219i performante spitale private din Rom\u00e2nia \u0219i din euroregiune. Ne dorim s\u0103 contribuim semnificativ la pozi\u021bionarea Timi\u015foarei ca brand medical recunoscut nu doar \u00een Banat, ci \u0219i \u00een afara grani\u021belor Rom\u00e2niei, la nivel euroregional. Avem deja pacien\u0163i din toat\u0103 \u0163ara \u015fi din afara Rom\u00e2niei. Nu regret\u0103m aceast\u0103 decizie \u0219i cred c\u0103 putem s\u0103 ne ducem visul la un alt nivel.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Interviu publicat \u0219i \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n Adrian B\u0103descu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n Este fondator, asociat \u0219i manager \u00een Clinicile Medici\u2019s Timi\u0219oara, principal furnizor de servicii medicale corporate de pe zona de vest a Rom\u00e2niei. \u00cen mod inedit, \u00eens\u0103, a combinat medicina cu arta \u0219i, de un deceniu, cu diploma\u021bia. Iar de cur\u00e2nd a publicat \u0219i o enciclopedie dedicat\u0103 valorilor \u0219i personalit\u0103\u021bilor Banatului istoric, n\u0103scute aici sau care au locuit \u0219i creat valoare aici, Encyclopedia Bannatica. Valori ale Banatului de la origini p\u00e2n\u0103 la Imperiul Austriac<\/em> (Editura Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara). Un prim volum dintr-o trilogie, pentru c\u0103 Banatul este o regiune greu de cuprins i\u0302ntr-un singur volum: \u201eEste o provincie istorica\u0306 as\u0326ezata\u0306 nu doar la ra\u0306scrucea ra\u0302urilor s\u0326i a munt\u0326ilor, ci s\u0326i la confluent\u0326a unor destine, culturi s\u0326i tradit\u0326ii. I\u0302ntre Duna\u0306re s\u0326i Mures\u0326, i\u0302ntre Tisa s\u0326i Carpat\u0326i, Banatul a fost deopotriva\u0306 poarta\u0306 s\u0326i zid. A fost teatru de ra\u0306zboi, laborator de inovat\u0326ie, punte i\u0302ntre Apus s\u0326i Ra\u0306sa\u0306rit, dar mai ales leaga\u0306n al unei civilizat\u0326ii multiculturale unice i\u0302n aceasta\u0306 parte a Europei\u201d.<\/strong><\/p>\n L-am invitat pe medicul Adrian B\u0103descu la un dialog despre acest proiect, dar \u0219i despre ceea ce a construit \u00een ultimii aproape 30 de ani \u00een zona medical\u0103 nu doar a Timi\u0219oarei, ci la nivel euroregional \u0219i despre modul \u00een care a \u00eembinat medicina cu arta.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Domnule Adrian B\u0103descu, activa\u0163i at\u00e2t \u00een zona medicinei, c\u00e2t \u015fi \u00een cea a businessului medical, dar \u015fi \u00een diploma\u0163ie \u015fi cultur\u0103. Cum v-a\u0163i prezenta \u00een c\u00e2teva cuvinte?<\/strong><\/p>\n Cred c\u0103 a\u0219 face o paralel\u0103 cu activitatea unui manager sau a unui director general dintr-o companie foarte mare, care are \u00een subordine sau \u00een\u021belege \u0219i partea financiar\u0103, \u0219i marketingul, \u0219i resursele umane, \u0219i produc\u021bia. Ai putea s\u0103 te \u00eentrebi: \u201eDe ce este implicat \u00een at\u00e2t de multe lucruri?\u201d. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, toate se canalizeaz\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 direc\u021bie. Eu a\u0219 numi acest lucru \u201earhitectur\u0103 social\u0103\u201d.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 partea profesional\u0103, sunt implicat \u0219i \u00een mai multe organiza\u021bii. Fac parte din opt organiza\u021bii, la nivel de conducere. Aparent, domeniile sunt diferite, dar toate converg \u00een aceea\u0219i direc\u021bie. Dac\u0103 te intereseaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, comunitatea local\u0103 \u2013 \u0219i vorbim aici despre Timi\u0219oara \u2013, toate pot fi canalizate \u00eentr-o direc\u021bie comun\u0103 \u0219i se pot sus\u021bine reciproc, indiferent c\u0103 discut\u0103m despre Clubul Economic Nord-American, Corpul Consular, Federa\u021bia Patronatelor Medicale, Grupul Partenerilor Strategici din Universit\u0103\u021bii de Vest \u0219i ai Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie din Timi\u0219oara, Clubul Rotary sau Romanian Business Leaders.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Scrierea unui enciclopedii istorice, culturale este o activitate atipic\u0103 pentru un medic. Dumneavoastr\u0103 a\u0163i f\u0103cut-o. <\/strong>\u201eAm crescut i\u0302n umbra unor poves\u0326ti. Nu s\u0326tiam pe atunci ca\u0306 sunt poves\u0326ti adeva\u0306rate. Unele purtau nume cu sonorita\u0306t\u0326i necunoscute, altele \u2013 cu rezonant\u0326e roma\u0302nes\u0326ti, sa\u0302rbes\u0326ti, germane sau maghiare. I\u0302mi amintesc cum auzeam, i\u0302n copila\u0306rie, nume precum Mercy, Babes\u0326, Vuia, Sava, Pupin sau Lenau, rostite i\u0302n s\u0326oapta\u0306 sau cu ma\u0302ndrie, ca nis\u0326te repere ale unei istorii pe care nu o i\u0302nva\u0306t\u0326asem i\u0302nca\u0306 din ca\u0306rt\u0326i, dar o simt\u0326eam i\u0302n aer, i\u0302n ziduri, i\u0302n felul i\u0302n care pa\u0306s\u0326eam pe stra\u0306zile vechi ale as\u0326eza\u0306rilor ba\u0306na\u0306t\u0326ene. Ca\u0302nd m-am apucat sa\u0306 scriu aceasta\u0306 Enciclopedie ilustrata\u0306 a Personalita\u0306t\u0326ilor notabile ale Banatului, n-am s\u0326tiut exact ca\u0302t de ada\u0302nca\u0306 avea sa\u0306 fie ca\u0306la\u0306toria\u201d, spunea\u0163i la lansarea volumului<\/strong>. \u015ei, \u00een\u0163eleg, este doar primul volum dintr-o planificat\u0103 trilogie. Cum s-a n\u0103scut ideea de a scrie aceast\u0103 enciclopedie?<\/strong><\/p>\n Nu \u0219tiu exact c\u00e2nd mi-a venit ideea. A pornit mai degrab\u0103 dintr-un proiect de marketing. O enciclopedie a\u0219 numi-o mai degrab\u0103 un proiect social, nu unul literar. C\u00e2nd scrii o enciclopedie, nu te po\u021bi numi scriitor. Enciclopedi\u0219tii sunt, mai degrab\u0103, coordonatori de proiecte. Exact ca atunci c\u00e2nd realizezi un proiect de masterat sau de doctorat: este foarte mult\u0103 cercetare, foarte mult\u0103 informa\u021bie care trebuie adunat\u0103, triat\u0103, chiar autocenzurat\u0103, pentru a imprima o direc\u021bie optim\u0103 enciclopediei.<\/p>\n Ideea de a scrie enciclopedia a pornit dintr-o c\u0103utare a identit\u0103\u021bii proiectului \u00een care eram implicat la acel moment, a Clinicilor Medici\u2019s. Locul \u00een care ia na\u0219tere un om, la fel ca locul \u00een care ia na\u0219tere un proiect sau o firm\u0103, d\u0103 foarte mult\u0103 identitate \u0219i omului, \u0219i proiectului. Cum Medici\u2019s s-a n\u0103scut \u00een Banat, \u00een Timi\u0219oara, am \u00eenceput s\u0103 c\u0103ut\u0103m anumite elemente de identitate. Am ajuns, pas cu pas, la personalit\u0103\u021bile Banatului, ini\u021bial la personalit\u0103\u021bi medicale. Pe m\u0103sur\u0103 ce am descoperit tot mai multe, am \u00eenceput s\u0103 popul\u0103m galeriile clinicilor cu imaginile unora dintre ele. Despre unele \u0219tiam, pe altele le-am descoperit treptat. Imboldul scrierii enciclopediei a venit din partea primului meu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor care, dup\u0103 ce a vizitat una dintre clinici, mi-a spus: \u201eAceste personalit\u0103\u021bi ar merita puse toate \u00eentr-o carte. Ar trebui s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti s\u0103 re\u00eencepi s\u0103 scrii. De foarte mul\u021bi ani nu ai mai scris.\u201d<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Pentru cei care nu \u0219tiu: a\u021bi publicat \u0219i volume de versuri.<\/strong><\/p>\n Da. \u00cen liceu \u0219i \u00een facultate am scris patru volume de versuri, dintre care dou\u0103, ceva mai reu\u0219ite, au fost publicate recent, dar \u00een forma \u00een care au fost scrise atunci.<\/p>\n Dup\u0103 acel imbold despre care spuneam, am \u00eenceput s\u0103 caut \u00een mod structurat personalit\u0103\u021bile Banatului \u2013 ale Banatului istoric, nu doar ale celui aflat ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia, ci ale \u00eentregii regiuni dintre Tisa, Mure\u0219, Dun\u0103re \u0219i arcul carpatic.<\/p>\n Criteriul de baz\u0103 al enciclopediei este notabilitatea<\/strong>. Am selectat persoane care au f\u0103cut ceva remarcabil. Aproape fiecare dintre cele incluse \u00een volum se remarc\u0103 prin cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei criterii de notabilitate din cele \u0219apte criterii interna\u021bionale. Mai dificil a fost c\u00e2nd am ajuns spre zona maghiar\u0103, dar Banatul nu are o parte foarte mare \u00een Ungaria \u2013 doar aproximativ unul sau dou\u0103 procente din teritoriul istoric al Banatului se afl\u0103 ast\u0103zi acolo. \u00cen schimb, a fost o provocare interesant\u0103 cercetarea zonei s\u00e2rbe\u0219ti, unde am f\u0103cut mai multe deplas\u0103ri: la V\u00e2r\u0219e\u021b, Novi Sad \u0219i Zrenjanin. Pentru mine, V\u00e2r\u0219e\u021bul este un exemplu de cultivare a valorilor. Este un ora\u0219 comparabil ca dimensiune cu Lugojul, dar care \u0219i-a conservat foarte bine valorile: are galerii de personalit\u0103\u021bi \u00een parcuri, muzeu, o farmacie veche, \u00ee\u0219i onoreaz\u0103 trecutul \u0219i \u00ee\u0219i croie\u0219te drumul spre viitor. \u0218i am \u00eenceput s\u0103 descop\u0103r pas cu pas personalit\u0103\u021bi despre care ini\u021bial nu \u0219tiam, dar care am realizat c\u0103 au o notabilitate marcant\u0103 cu impact regional la nivelul \u00eentregului Banat, uneori na\u021bional, euroregional sau transregional.<\/p>\n Spunea\u021bi de cele minimum trei criterii de notabilitate luate \u00een calcul, dintr-o scal\u0103 de \u0219apte<\/strong>. Pe ce criterii a\u0163i ales personalit\u0103\u0163ile, peste 100, incluse \u00een acest prim volum? <\/strong><\/p>\n Sunt 110. Criteriile difer\u0103. Fiecare dintre personalit\u0103\u021bi r\u0103spunde la cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei criterii, dar nu sunt acelea\u0219i pentru to\u021bi. Un om de cultur\u0103 sau de art\u0103 r\u0103spunde la anumite criterii, \u00een timp ce un general, un comandant militar sau un administrator al cet\u0103\u021bii Timi\u0219oarei r\u0103spunde la altele.<\/p>\n Pentru c\u0103 vorbim despre perioada veche \u2013 de la originile Banatului, c\u00e2nd regiunea nici m\u0103car nu era cunoscut\u0103 sub acest nume \u2013, primele personalit\u0103\u021bi pe care le-am structurat au tr\u0103it \u00een jurul anului 1000, deci cam secolul X-XI. Primul volum se \u00eencheie \u00een 1867, la momentul trecerii de la Imperiul Austriac la Imperiul Austro-Ungar.<\/p>\n Va urma volumul al doilea, care va aduna personalit\u0103\u021bile n\u0103scute \u00eentre 1867 \u0219i 1919, iar volumul al treilea va reuni personalit\u0103\u021bile n\u0103scute dup\u0103 1919, \u00een perioada Rom\u00e2niei Mari \u0219i ulterior.<\/p>\n Un important criteriu \u00een selec\u021bia primelor 110 personalit\u0103\u021bi a fost cel istoric: prin ce s-au remarcat \u0219i cum au r\u0103mas consemnate \u00een istorie. Vorbim despre Eugeniu de Savoya, Carol Robert de Anjou, Pavel Chinezu, Sf\u00e2ntul Iosif cel Nou de la Parto\u0219, de anumi\u021bi comandan\u021bi militari, inclusiv de Iancu de Hunedoara, care a ales Timi\u0219oara ca baz\u0103 a opera\u021biunilor sale militare din Balcani.<\/p>\n Aproximativ 70% dintre personalit\u0103\u021bi sunt n\u0103scute \u00een Banat, iar aproximativ 30% sunt \u201eadoptate\u201d: au venit din alte p\u0103r\u021bi, dar au locuit aici \u0219i au creat valoare \u00een Banat. \u0218i atunci, ca \u0219i acum, Banatul nu a \u00eentrebat niciodat\u0103 pe nimeni de unde vine, ci doar ce las\u0103 \u00een urm\u0103.<\/p>\n Tot drept criterii de eligibilitate sunt considerate titlurile \u0219i distinc\u021biile de notabilitate, titluri nobiliare sau titluri deosebite \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, cultur\u0103, apartenen\u0163a la anumite organiza\u021bii: Academia Rom\u00e2n\u0103, Academia Maghiar\u0103 de \u0218tiin\u021be, Academia S\u00e2rb\u0103 de \u0218tiin\u021be \u0219i Arte, Academia Austriac\u0103 de \u0218tiin\u021be etc. Ini\u0163ial, \u00een momentul fond\u0103rii institu\u0163iilor, nu erau foarte multe personalit\u0103\u021bi care aveau titlul de academicieni, criteriul anti-dilua\u021bie aplic\u00e2ndu-se foarte bine. Doi dintre fondatorii Academiei Rom\u00e2ne, Vicen\u021biu Babe\u0219 \u0219i Andrei Mocioni, sunt ban\u0103\u021beni. Un alt criteriu de notabilitate este opera remarcabil\u0103 creat\u0103 de o personalitate, cum ar fi operele lui Nikolaus Lenau sau Pelbartus Ladislaus. Nu sunt considerate criterii de notabilitate diplomele sau premiile literare de debut sau de la nivel local.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Documentarea \u0219i scrierea unei enciclopedii este un proiect foarte cronofag. C\u00e2t a\u021bi lucrat la primul volum? <\/strong><\/p>\n La primul volum am lucrat \u0219apte ani. Personalit\u0103\u0163ile despre care voi scrie \u00een volumele II \u015fi III sunt selectate pe acela\u0219i criteriu al notabilit\u0103\u0163ii, criteriile de diluare devenind mult mai limitative. Dac\u0103 ast\u0103zi ai lua drept criteriu simpla apartenen\u021b\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103, de exemplu, ar rezulta c\u00e2teva sute de nume, ceea ce ar duce notabilitatea \u0219i impactul \u00een derizoriu.<\/p>\n Munca de selec\u021bie a personalit\u0103\u021bilor a fost oarecum f\u0103cut\u0103. Volumul II este structurat \u0219i include alte o sut\u0103 de personalit\u0103\u021bi importante. Pentru volumul III inten\u021bion\u0103m s\u0103 facem o echip\u0103 de redac\u021bie, pentru c\u0103 ne apropiem mult de zilele noastre, iar judecata unui singur om chiar ghidat, c\u0103l\u0103uzit de profesioni\u0219ti recunoscu\u021bi \u00een istorie, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, devine subiectiv\u0103. \u0218i, \u00een plus, apar foarte multe dorin\u021be: persoane care doresc s\u0103 apar\u0103 undeva, indiferent c\u0103 sunt sau nu sunt eligibile ca notabilitate.<\/p>\n Respect\u00e2nd criteriile de notabilitate \u0219i impact, putem vorbi real de aproximativ 300 de personalit\u0103\u021bi importante ale Banatului, de la origini \u0219i p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre.<\/p>\n E imposibil s\u0103 incluzi toate cele 300 de personalit\u0103\u021bi \u00eentr-un singur volum, care ar \u00eensuma 1000 de pagini \u0219i o dimensiune considerabil\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este o enciclopedie vizual\u0103 care reproduce cu mult\u0103 acurate\u021be, la o calitate \u00eenalt\u0103, portretele create de artistul vizual Sorin Bijan. \u00cemp\u0103r\u021birea \u00een trei volume, aproximativ c\u00e2te o sut\u0103 de personalit\u0103\u021bi per volum, s-a f\u0103cut din ra\u021biuni practice, dar \u0219i istorice. \u00cen primul volum sunt 110 personalit\u0103\u021bi, pentru a \u00eenchide o perioad\u0103 istoric\u0103, din anii 1000 p\u00e2n\u0103 \u00een 1867, la trecerea \u00een Imperiul Austro-Ungar. Vor urma, cum spuneam, o perioad\u0103 de mijloc, din 1867 p\u00e2n\u0103 \u00een 1919, \u0219i o perioad\u0103 recent\u0103, de dup\u0103 1919.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Tot atipic\u0103 este combinarea medicinei cu diploma\u021bia. Cum a\u021bi ajuns consul onorific al Mexicului? <\/strong>Ave\u0163i func\u0163ia aceasta de c\u00e2\u0163iva ani\u2026<\/strong><\/p>\n Aproape 10. Sunt la al treilea mandat.<\/p>\n Cum a\u021bi ajuns \u00een func\u0163ia aceasta? Din exterior pare c\u0103 sunt dou\u0103 domenii care nu au tangen\u021b\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n Eu cred c\u0103 valorile care stau la baza diploma\u021biei \u0219i ale medicinei sunt comune. De exemplu, empatia, aten\u021bia la detalii, comunicarea asertiv\u0103, non-agresiv\u0103 etc. Pentru un medic sau un antreprenor \u00een s\u0103n\u0103tate este obligatoriu s\u0103 aib\u0103 empatie. Medicii lipsi\u021bi de empatie ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe profesia. Empatia este important\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i \u00een diploma\u021bie, pentru c\u0103 vorbim despre alinierea intereselor \u0219i valorilor a dou\u0103 state.<\/p>\n Reprezint Mexicul, o \u021bar\u0103 destul de \u00eendep\u0103rtat\u0103, dar pe care o simt foarte apropiat\u0103 de suflet. Am vizitat-o de opt ori. Spiritul latin transcende at\u00e2t Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i Mexicul, apropiindu-ne.<\/p>\n Am ajuns \u00een aceast\u0103 func\u021bie probabil dintr-un cumul de factori favorizan\u021bi. Am avut ini\u021bial discu\u021bii cu prieteni din Haifa despre \u00eenfiin\u021barea unui centru cultural sau a unui consulat al Israelului la Timi\u0219oara. Ulterior am realizat c\u0103 nu era fezabil din motive foarte stricte de securitate. La ceva timp dup\u0103 acele discu\u021bii, prin intermediul Camerei de Comer\u021b, am primit propunerea de a prelua pozi\u021bia de Consul Onorific al Mexicului. Am fost surprins, pentru c\u0103 nu vorbesc fluent spaniola. Dup\u0103 discu\u021bia cu ambasadorul de atunci al Mexicului, am acceptat func\u021bia, dar am spus c\u0103 o voi ocupa temporar, p\u00e2n\u0103 vor g\u0103si pe cineva mai potrivit. \u0218i iat\u0103 c\u0103 sunt la al treilea mandat \u0219i la al patrulea ambasador\u2026<\/p>\n Adrian B\u0103descu. Foto: Medicis<\/p>\n<\/div>\n Sunte\u021bi \u0219i fondatorul Clinicilor Medici\u2019s, unde apare din nou un element atipic: apropierea de art\u0103. <\/strong>Clinici despre care spune\u0163i c\u0103 au \u00een comun cu familia Medici pre\u0163uirea oamenilor, a progresului \u015fi a artei. <\/strong>Au arta \u0219i medicina puncte convergente?<\/strong><\/p>\n \u00cenainte de Medici\u2019s a fost Timi\u0219oara. Dac\u0103 ne uit\u0103m la valorile ora\u0219ului, observ\u0103m un amestec foarte interesant. Exist\u0103 aici un puternic spirit german, rezultat din c\u00e2teva sute de ani de administra\u021bie habsburgic\u0103. Lucrul acesta, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een istorie, se nume\u0219te efect Habsburg<\/em>. \u00cen acela\u0219i timp, e \u0219i un spirit foarte puternic latin. \u0218i dac\u0103 ne ducem \u00een zona latin\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, originile spiritului latin sunt Italia, cu Roma, cu Floren\u021ba \u2013 , ajungem pas cu pas, fie \u00een perioada roman\u0103, fie \u00een perioada florentin\u0103, a Rena\u0219terii. \u0218i aici, \u00een istorie reg\u0103sim efectul Medici<\/em>. De la familia Medici.<\/p>\n Efectul Medici<\/em> spune c\u0103, dac\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 aduni oameni de valoare mare pe aceea\u0219i platform\u0103 \u0219i s\u0103 le creezi un mediu de lucru stimulativ, vor germina idei \u0219i valoare la care nici nu te g\u00e2nde\u0219ti. E ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Rena\u0219terea italian\u0103, cu Rena\u0219terea florentin\u0103.<\/p>\n Efectul Habsburg<\/em> spune c\u0103 toate teritoriile care au fost administrate de monarhia habsburgic\u0103 au anumite elemente comune: respectul fa\u021b\u0103 de lege, fa\u021b\u0103 de autorit\u0103\u021bi, cultul muncii, cultul respectului reciproc, pe care \u00eel g\u0103sim \u00een Timi\u0219oara \u0219i \u00een Banat. Aici aproape nimeni nu are conflicte etnice. Nu conteaz\u0103 c\u0103 cineva e neam\u0163, s\u00e2rb, ungur, evreu, armean sau arab. Ceea ce conteaz\u0103 e cum interac\u021bionezi cu omul acela.<\/p>\n Revenind la Medici\u2019s. Ideea numelui Medici a apar\u021binut so\u021biei mele (medicul Narcisa B\u0103descu, director executiv al\u00a0<\/span>Clinicilor Medici\u2019s Timi\u0219oara \u2013 n.a.). L-am preluat, l-am cultivat \u00een firm\u0103, am construit clinicile Medici\u2019s, pun\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 Medici un apostrof \u0219i un \u201es\u201d la sf\u00e2r\u0219it, ca s\u0103 aducem o identitate. Cred c\u0103, \u00een to\u021bi anii de c\u00e2nd suntem pe pia\u021b\u0103, am reu\u0219it s\u0103 promov\u0103m \u0219i s\u0103 ne implic\u0103m destul de mult \u00een zona de cultur\u0103, \u00een zona de arte \u0219i \u00een comunitatea Timi\u0219oarei. Am avut diferite expozi\u021bii de art\u0103, de pictur\u0103, de lansare de carte. \u00centr-una dintre clinici, la Medici\u2019s Academica, am creat o libr\u0103rie real\u0103, libr\u0103ria Cartea de nisip, cu salon de ceai \u0219i de cafea. Idee pentru care, \u00een 2018, am primit distinc\u021bia de brandul anului.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Iat\u0103 \u00eenc\u0103 un element inedit, atipic pentru zona medical\u0103. Cum a\u0163i ajuns la acest concept?<\/strong><\/p>\n Mie \u00eemi place s\u0103 citesc mult, \u00een special \u00een vacan\u021be sau \u00een avion. A\u015fa c\u0103 ideea libr\u0103riei a venit destul de simplu. Exist\u0103 o carte care se nume\u0219te Economia experien\u021bei<\/em> \u0219i care spune c\u0103 lumea este ghidat\u0103 de emo\u021bii mai mult dec\u00e2t de nevoi. Cartea m-a \u00eenv\u0103\u021bat cum po\u0163i s\u0103 transformi foarte u\u0219or un serviciu \u00eentr-o experien\u021b\u0103. \u0218i astfel am ajuns \u00een zona de literatur\u0103 \u0219i de art\u0103. Avem o galerie de personalit\u0103\u021bi, crea\u021bia lui Sorin Bijan, o libr\u0103rie cu c\u0103r\u021bi aflate \u00een v\u00e2nzare sau pe care oamenii pot doar s\u0103 le r\u0103sfoiasc\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp, un loc unde pot s\u0103 bea o cafea sau un ceai. \u0218i, astfel, poate mai uit\u0103 din faptul c\u0103 sunt \u00een vizit\u0103 la un medic. Cum foarte mul\u021bi medici din Medici\u2019s Academica au specialit\u0103\u021bi chirurgicale, ginecologie, ORL, chirurgie general\u0103, estetic\u0103, mai uit\u0103 de stresul medical. Medicina are \u015fi o parte de umanism. \u0218i, uneori, ca s\u0103 ajungi din zona medical\u0103 \u00een zona de art\u0103, cultur\u0103, literatur\u0103, e chiar un drum scurt.<\/p>\n Dar conceptul de ArztHaus, \u00eent\u00e2lnit tot \u00een cadrul clinicilor dumneavoastr\u0103, ce presupune?<\/strong><\/p>\n \u00cenainte de Medici\u2019s Academica, am avut o clinic\u0103 mai mic\u0103. \u00cen cadrul acesteia am vrut s\u0103 reconstruim \u00een Timi\u0219oara ideea unui ArztHaus. Timi\u0219oara a avut primul spital comunitar sau or\u0103\u0219enesc din Imperiul Habsburgic. Cu vreo 24 de ani \u00eenaintea Vienei \u015fi vreo 34 de ani \u00eenaintea Budapestei. \u00cenainte de spitalele comunitare sau ale ordinelor biserice\u0219ti, medici existau \u00een toate regatele \u0219i \u00een toate imperiile din Europa, dar \u00een Imperiul austro-ungar ei func\u021bionau \u00een ni\u0219te spa\u021bii pe care le numeau ArztHaus. Erau de cele mai multe ori la un parter al caselor \u00een care locuiau sau \u00eentr-o cas\u0103 apropiat\u0103 de locuin\u0163a lor. Pacientul era primit fie la medic acas\u0103, fie \u00eentr-un salon al medicului, la un ceai \u0219i o discu\u021bie, \u00een care existau carte veche, pian, o anumit\u0103 atmosfer\u0103. Medicii nu erau mul\u021bi, comunit\u0103\u021bile nu erau mari, astfel c\u0103 era normal s\u0103 existe o anumit\u0103 apropiere. A fost un concept care a prins foarte bine pe pia\u021ba din Timi\u015foara, a fost apreciat. \u0218i a trebuit s\u0103 ridic\u0103m \u0219tacheta un pic \u0219i mai sus c\u00e2nd am mers c\u0103tre Medici\u2019s Academica cu conceptul libr\u0103riei.<\/p>\n Adrian B\u0103descu. Foto: Constantin Duma<\/p>\n<\/div>\n Cum au ap\u0103rut Clinicile Medici\u2019s \u0219i unde sunte\u021bi ast\u0103zi, dup\u0103 aproape 25 de ani?<\/strong><\/p>\n Mai mult de 25, mergem spre 30. Am lucrat \u00een spitalul de stat, practica \u00een studen\u021bie am f\u0103cut-o \u00een spitalele de stat, tot acolo stagiatura: primul an de stagiatur\u0103 l-am f\u0103cut la \u021bar\u0103, pe Cheile Nerei, \u00eentr-o comun\u0103 destul de izolat\u0103, \u015eopotu Nou, apoi \u00een spitalele din Timi\u0219oara, prin toate am trecut, \u0219i, de asemenea, reziden\u021biatul. Cunosc foarte bine sistemul public. Probabil \u0219i cunosc\u00e2ndu-l foarte bine, mi-am dorit s\u0103 \u00eemi fac profesia altfel.<\/p>\n La \u00eencheierea reziden\u0163iatului am luat decizia de a deschide un mic cabinet, era printre primele cabinete medicale din Timi\u015foara. Familia s-a opus, so\u0163ia se temea c\u0103 nu vom reu\u015fi, c\u0103 vom muri de foame. Au fost c\u00e2teva luni de dispute \u00een familie, \u00eenainte de a deschide cabinetul. Era \u00eentr-un apartament la parterul unui bloc din zona Bucovina, \u00een asociere, eram trei asocia\u0163i. Au fost foarte grei primii trei ani: fiecare dintre asocia\u0163i aveam dou\u0103 joburi \u015fi aduceam bani din al doilea job ca s\u0103 sus\u0163inem cabinetul. Am avut ambi\u0163ia de a-l g\u00e2ndi ca pe un centru de medicina familiei, tocmai se \u00eenfiin\u0163ase CNAS. Am realizat destul de cur\u00e2nd c\u0103 suntem foarte limita\u0163i de Casa de Asigur\u0103ri, pl\u0103\u021bile fiind at\u00e2t de proaste c\u0103 nu \u00ee\u0163i puteai nici m\u0103car amortiza un EKG, una din cele mai ieftine investi\u0163ii.<\/p>\n Prima decizie grea dup\u0103 trei ani \u00een care am avut cabinetul de medicin\u0103 a familiei a fost s\u0103 \u00eel vindem unei colege care l-a transformat \u00eentr-o policlinic\u0103. Cu banii ob\u0163inu\u0163i am deschis un alt cabinet, ceva mai mare, \u0219i am decis c\u0103 nu mai vrem s\u0103 fim dependen\u0163i de stat. Am \u00eenceput s\u0103 construim servicii medicale c\u0103tre companii, am fost primii care am intrat pe pia\u0163a din Timi\u015foara cu servicii de medicina muncii c\u0103tre companii \u015fi am f\u0103cut-o chiar cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a fi votat\u0103 legea medicinii muncii. Am \u00eenceput s\u0103 cre\u015ftem, de\u015fi medicii foarte buni erau, \u00een perioada aceea, la stat. Unii dintre ei erau chiar ironici fa\u0163\u0103 de activitatea noastr\u0103. Interesat c\u0103, dup\u0103 doi ani \u2013 timp \u00een care noi ajunsesem la 24.000 de abona\u0163i, acum avem \u00een jur de 40.000 \u2013, policlinicile care se deschideau \u00een ora\u015f ofereau \u015fi servicii de medicina muncii, pentru companii. Ne-a ajutat foarte mult pia\u0163a corporate. Am \u00eenv\u0103\u0163at multe de la companiile str\u0103ine. Multina\u0163ionalele au contribuit mult la educa\u0163ia pie\u0163ei de business locale.<\/p>\n Pasul urm\u0103tor, destul de greu, a fost s\u0103 trecem de la o clinic\u0103 la mai multe, iar apoi s\u0103 realiz\u0103m c\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 mergem mai departe, s\u0103 \u00eenchidem cercul \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 clinici, imagistic\u0103, laborator, s\u0103 putem oferi \u015fi servicii spitalice\u015fti, va fi foarte greu s\u0103 mergem singuri pe acest drum. \u00cen Timi\u015foara au fost mai multe \u00eencerc\u0103ri de a deschide spitale, cred c\u0103 au fost \u015fase sau \u015fapte tentative, \u015fi majoritatea cazurilor s-au \u00eencheiat cu insolven\u0163e \u0219i deziluzii. Spitalele sunt mari consumatoare de resurse, au profitabilitate sc\u0103zut\u0103 \u015fi riscuri destul de mari. Ne-am spus c\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 facem pasul acesta \u00een Timi\u015foara, va trebui s\u0103 ne aliniem unui lan\u0163 mare. \u015ei am mers direct c\u0103tre juc\u0103torul num\u0103rul unu \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103tre Medlife, o companie cu valori antreprenoriale, o companie cu peste 300 de clinici \u0219i aproape 20 de spitale, cu o cifr\u0103 de afaceri de peste 600 de milioane de euro. Ne-am sim\u0163it foarte apropia\u0163i ca valori, ca orientare. Suntem de trei ani \u00een acest parteneriat \u0219i am reu\u015fit, \u00eempreun\u0103, s\u0103 deschidem unul din cele mai moderne \u0219i performante spitale private din Rom\u00e2nia \u0219i din euroregiune. Ne dorim s\u0103 contribuim semnificativ la pozi\u021bionarea Timi\u015foarei ca brand medical recunoscut nu doar \u00een Banat, ci \u0219i \u00een afara grani\u021belor Rom\u00e2niei, la nivel euroregional. Avem deja pacien\u0163i din toat\u0103 \u0163ara \u015fi din afara Rom\u00e2niei. Nu regret\u0103m aceast\u0103 decizie \u0219i cred c\u0103 putem s\u0103 ne ducem visul la un alt nivel.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Interviu publicat \u0219i \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n\u201eCa\u0302nd m-am apucat sa\u0306 scriu aceasta\u0306 enciclopedie, n-am s\u0326tiut exact ca\u0302t de ada\u0302nca\u0306 avea sa\u0306 fie ca\u0306la\u0306toria\u201d<\/h4>\n
<\/a><\/p>\n<\/p>\n\u201eValorile care stau la baza diploma\u021biei \u0219i ale medicinei sunt comune\u201d<\/h4>\n
<\/a><\/p>\n\u201eMedicina are \u015fi o parte de umanism\u201d<\/h4>\n
\u201eTimi\u0219oara a avut primul spital comunitar sau or\u0103\u0219enesc din Imperiul Habsburgic\u201d<\/h4>\n
<\/a><\/p>\n\u201ePutem s\u0103 ne ducem visul la un alt nivel\u201d<\/h4>\n
\n
<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n\u015etiri din aceea\u015fi categorie:<\/h3>\n
Adriana Babe\u021bi: \u201eCeea ce nu m-a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103, ca \u00eenger al fericirii, a fost cartea\u201d<\/span><\/a>Camelia Bogdan: \u201eConfiscarea banilor \u00eei doare pe corup\u0163i, dar se pare c\u0103 nu \u00een\u0163elege mai nimeni acest lucru, \u00een Rom\u00e2nia\u201d<\/span><\/a>Sorina Jecza: \u201eNiciodat\u0103 nu mi-am asumat personal crea\u0163ia pe care o f\u0103ceam\u201d<\/span><\/a>Cezar Paul-B\u0103descu: \u201eNu exist\u0103 om imun la frici, dar po\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 convie\u021buie\u0219ti cu ele\u201d<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/p>\n\u201eCa\u0302nd m-am apucat sa\u0306 scriu aceasta\u0306 enciclopedie, n-am s\u0326tiut exact ca\u0302t de ada\u0302nca\u0306 avea sa\u0306 fie ca\u0306la\u0306toria\u201d<\/h4>\n
<\/a><\/p>\n<\/p>\n\u201eValorile care stau la baza diploma\u021biei \u0219i ale medicinei sunt comune\u201d<\/h4>\n
<\/a><\/p>\n\u201eMedicina are \u015fi o parte de umanism\u201d<\/h4>\n
\u201eTimi\u0219oara a avut primul spital comunitar sau or\u0103\u0219enesc din Imperiul Habsburgic\u201d<\/h4>\n
<\/a><\/p>\n\u201ePutem s\u0103 ne ducem visul la un alt nivel\u201d<\/h4>\n