[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/WhatsApp-Image-2022-10-23-at-12.14.30.jpeg”]<\/p>\n
Autor:<\/strong> Andrei Marga<\/p>\n La orice compara\u021bie cu alte perioade, via\u021ba oamenilor se schimb\u0103 azi nu doar \u00een ceea ce prive\u0219te ordinea, ci chiar \u00een con\u021binutul ei. \u00cen Rom\u00e2nia, s-a trecut \u00een dou\u0103 decenii, dup\u0103 cum ne spun chiar unii dintre autorii lor, la \u201estat mafiot\u201d, apoi la \u201estat e\u0219uat\u201d. Acum, strategia noilor ajun\u0219i la decizii, aprobat\u0103 de Parlament, adaug\u0103 oficial \u201estat corupt\u201d.<\/p>\n Ca urmare, \u00een con\u021binutul vie\u021bii cet\u0103\u021benilor se combin\u0103 azi efectele unui stat avariat din trei direc\u021bii funeste. Din ele rezult\u0103\u00a0 o criz\u0103 unic\u0103, ce se tr\u0103ie\u0219te ast\u0103zi. \u00cen\u0103untrul ei, lan\u021bul carpatic, compus din \u201eregim prostocratic\u201d, \u201edemocra\u021bie mut\u0103\u201d, \u201einteres public continuu sacrificat\u201d, \u201eeduca\u021bie diletant\u0103\u201d, \u201einstitu\u021bii \u00een degradare\u201d \u0219i \u201eintelectuali \u00een c\u0103utare de st\u0103p\u00e2ni\u201d, se prelunge\u0219te deocamdat\u0103 cu paralizia civismului. Situa\u021bia\u00a0 culmineaz\u0103 cu dorin\u021ba de emigrare a noilor genera\u021bii. Sunt fapte de gravitate de extrem\u0103, care pretind solu\u021bii deloc uzuale.<\/p>\n Schimb\u0103ri sunt \u00eens\u0103 \u00een multe alte societ\u0103\u021bi pe fondul multiplic\u0103rii crizelor. \u00cen anii optzeci se \u00eenregistrau \u201ecriza economic\u0103\u201d, sau disparitatea dintre aloc\u0103rile \u00een interes public \u0219i bog\u0103\u021bia privat\u0103; \u201ecriza de legitimare\u201d sau dificultatea de a p\u0103stra suportul deciziilor cu mijloacele democra\u021biei; \u201ecriza de motiva\u021bie\u201d, sau eroziunea tradi\u021biilor, f\u0103r\u0103 ca noi sisteme de valori s\u0103 poat\u0103 motiva oamenii; \u201ecriza de ra\u021bionalitate\u201d, sau neputin\u021ba de a concilia nevoia de suport democratic cu m\u0103surile de sporire a eficien\u021bei (J\u00fcrgen Habermas,\u00a0Legitimationsprobleme im Sp\u00e4tkapitalismus,<\/i>\u00a0Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1973). Aceste crize continu\u0103 \u0219i \u00een zilele noastre. \u00cen anii nou\u0103zeci, la ele s-au ad\u0103ugat \u201ecriza interna\u021bional\u0103\u201d, care face ca mereu undeva pe glob s\u0103 explodeze conflicte, \u201ecriza de administrare\u201d sau incapacitatea guvern\u0103rilor de a asigura dezvolt\u0103ri simultane \u00een domenii diferite, \u0219i \u201ecriza de creativitate\u201d sau lipsa \u00eennoirilor \u00een \u00eenfruntarea dificult\u0103\u021bilor (detaliat \u00een A. Marga,\u00a0Crizele modernit\u0103\u021bii t\u00e2rzii<\/i>, Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2012). Am vorbit nu demult de \u201ecriza democra\u021biei\u201d sau trecerea la consultarea filtrat\u0103 a voin\u021bei cet\u0103\u021benilor (Soarta democra\u021biei<\/i>, Creator Bra\u0219ov, 2022).\u00a0 Azi, noi crize sunt evidente: \u201ecriza fundamentelor educa\u021biei\u201d \u2013 odat\u0103 cu trecerea la un cognitivism sumar \u00een\u021beles, \u201ecriza artei\u201d \u2013 amenin\u021bat\u0103 de extinderea moralismului, \u201ecriza marilor sentimente\u201d, \u201ecriza idealurilor\u201d, \u201ecriza speran\u021bei\u201d (Konrad Paul Liessmann,\u00a0Was Nun? Eine Philosophie der Krise,\u00a0<\/i>Paul Zsolnay, Wien, 2025). La acestea se adaug\u0103 \u201ecriza argument\u0103rii\u201d, la tot pasul se \u00eencalc\u0103 reguli de logic\u0103, criza \u201eonoarei\u201d, care este surclasat\u0103 de l\u0103comie, \u0219i criza \u201eintegrit\u0103\u021bii\u201d, desfiin\u021bat\u0103 de parvenirea f\u0103r\u0103 scrupule.<\/p>\n Crizele se prelungesc azi cu tr\u0103itul din preg\u0103tirea \u00een doi peri, cli\u0219ee \u0219i incit\u0103ri. Profesioni\u0219tii sunt \u00eenlocui\u021bi cu amatori vehemen\u021bi. Cugetarea liber\u0103 se las\u0103 sufocat\u0103 de ideologie \u0219i propagand\u0103. Tot mai mult, mediatizarea recurge la manipulare. P\u00e2n\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bele sociale au abdicat. Cu prea pu\u021bine excep\u021bii, economi\u0219tii exploateaz\u0103 statistici, dar pierd din vedere munca productiv\u0103; psihologii exalt\u0103 individualit\u0103\u021bi, dar v\u0103d prea pu\u021bin condi\u021biile vie\u021bii lor; sociologii servesc calcule electorale \u0219i nu mai \u0219tiu \u00een ce societ\u0103\u021bi se tr\u0103ie\u0219te; juri\u0219tii r\u0103m\u00e2n la practici str\u0103ine de dreptate, consum\u00e2ndu-\u0219i privilegiile; filosofii ignor\u0103 \u201e\u00eentregul\u201d realit\u0103\u021bii \u0219i nu mai deschid orizonturi. La noi, nu s-a putut scrie nici la Centenar istoria secolului, \u00eenc\u00e2t cet\u0103\u021beanul este privat de repere \u0219i livrat amatorismului, iar educa\u021bia o decid veleitari f\u0103r\u0103 cultur\u0103, cu optici perimate, care scad performan\u021bele. \u00cen \u021bara noastr\u0103 s-a ajuns precum \u00een fotbalul ei \u2013 se conteaz\u0103 abia \u00een grupele de nivelul trei (C). Destui \u201eintelectuali\u201d au devenit func\u021bionari ai propagandei \u0219i socotesc descurcarea mai important\u0103 dec\u00e2t inova\u021bia. Nu conteaz\u0103 adev\u0103rul, c\u00e2t mobilizarea. Unii se \u0219i iluzioneaz\u0103 cu \u201eepoca post-adev\u0103rului\u201d.<\/p>\n A doua mare schimbare este cre\u0219terea, dincolo de limitele \u00eeng\u0103duite de triparti\u021bia puterilor, a puterii executivului pe seama institu\u021biilor care reprezint\u0103, \u00een mod normal, interesul public. Nu numai c\u0103 deciziile unor guverne nu mai sunt sub controlul cet\u0103\u021benilor; ele nu mai sunt nici sub controlul parlamentelor. Consultarea acestora este pus\u0103 \u00een parantez\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een declararea de r\u0103zboaie. O ie\u015fire a puterii executive de sub controlul cet\u0103\u0163enesc, dar \u015fi de sub cel al puterii legislative \u015fi al celei judec\u0103tore\u015fti, se reg\u0103se\u0219te, din p\u0103cate, \u015fi \u00een democra\u0163ii. Politica f\u0103r\u0103 legitimare tinde s\u0103 domine, la fel ca justi\u021bia f\u0103r\u0103 dreptate, vizibil instrumentalizat\u0103.<\/p>\n A treia schimbare major\u0103 ce se petrece \u00een ace\u0219ti ani este pr\u0103bu\u0219irea distinc\u021biilor teoriei sociale clasice.\u00a0Aproape toate \u021b\u0103rile \u0219i-au asumat doctrina libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor omului, economia de pia\u021b\u0103, competi\u021bia \u00een via\u021ba politic\u0103, stabilirea argumentativ\u0103 a adev\u0103rului \u0219i semnificarea teoriilor prin consecin\u021be. Ca urmare, diferen\u021bele sunt\u00a0 pe un fond declarativ comun. Stimularea ini\u0163iativei private nu mai este monopolul vreunei societ\u0103\u0163i. Nici interven\u0163ia statului \u00een economie. Se ating \u00eembog\u0103\u0163iri \u00een vitez\u0103, concomitent cu l\u0103rgirea faliilor \u0219i \u201elegalizarea\u201d abuzurilor din soc. Tip\u0103rirea de valut\u0103 \u0219i \u00eendatorarea au devenit mijloace de finan\u021bare. Cei preg\u0103ti\u0163i \u00een tehnologii sunt favoriza\u021bi, c\u0103ci pe ei se reazem\u0103 produc\u0163ia. \u201eNoul proletariat\u201d s-a extins ad\u0103ug\u00e2ndu-\u0219i mul\u0163imea speciali\u015ftilor. Cei mai bine pl\u0103ti\u0163i au devenit, ca stil de via\u021b\u0103, parte a \u201eburgheziei\u201d, criticat\u0103 de marea literatur\u0103 de alt\u0103dat\u0103, iar posesorii de capital trec drept \u201earistocra\u0163ie\u201d. Cariera persoanelor o decide combina\u021bia de calificare, corup\u0163ie, nepotism, coterie. Puterea o exercit\u0103 amestecul de birocra\u0163i, agen\u0163i ai firmelor multina\u0163ionale, servicii secrete \u015fi posesori de diplome, adesea plagiate sau false cu totul. Politica s-a convertit \u00een administrare de efecte imediate \u0219i preg\u0103tirea alegerilor viitoare. Chiar pe culmile modernit\u0103\u021bii are loc \u201erefeudalizarea\u201d societ\u0103\u021bilor \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu mass-media \u0219i continu\u00e2nd cu industriile. Din simbioza democra\u0163iei cu meritocra\u0163ia a r\u0103mas pu\u0163in. Nazismul \u015fi bol\u015fevismul au revenit tacit \u00een for\u021barea la uniformizarea evalu\u0103rilor \u0219i atacarea libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021bene\u0219ti. Distinc\u021bia \u201edemocra\u0163ie-autoritarism\u201d r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 ca fel de recrutare a deciden\u0163ilor, dar decide tot mai pu\u021bin natura unul regim. Mai g\u0103se\u015fti anevoie capitalismul lui Adam Smith, Andrew Jackson sau chiar Max Weber. Socialism, a\u015fa cum a fost el conceput de la Rosa Luxemburg, la Thomas Piketty, nu este, c\u0103ci for\u0163a intereselor private las\u0103 pu\u0163in loc redistribuirii \u00een favoarea nevoia\u015filor. Corporatism nu este, deoarece societ\u0103\u0163ile sunt br\u0103zdate de clivaje, iar acordul grupurilor sociale lipse\u015fte.<\/p>\n Genera\u021bii de azi au tr\u0103it scoaterea de pe scen\u0103 a anacronicului \u201esocialism r\u0103s\u0103ritean\u201d \u00een anii optzeci. \u201eNeoliberalismul\u201d, care l-a \u00eenlocuit, nu face fa\u021b\u0103, c\u0103ci rezolv\u0103 pu\u021bin, dar conflictualizeaz\u0103 oamenii. Insulele de \u201eliberalism\u201d de ast\u0103zi tr\u0103iesc, de fapt, din v\u00e2nzarea de iluzii. \u201eSocial-democratismul\u201d asigur\u0103 prea pu\u021bin redistribuirea \u00een societate \u0219i nu\u00a0 are r\u0103spunsuri \u00een era globaliz\u0103rii. \u201eTehnocratismul\u201d nu numai c\u0103 este continuu relativizat de progresele \u0219tiin\u021bei, dar se dovede\u0219te de fiecare dat\u0103 a fi ideologie a t\u0103inuirii dificult\u0103\u021bilor vie\u021bii. Nu face fa\u021b\u0103 nici \u201econservatorismul\u201d care se improvizeaz\u0103 ca ultim reazem tocmai \u00een \u021b\u0103ri \u00een care lipsesc tradi\u021bii civice. Nu sunt solu\u021bii \u00een proiectele \u201eresurec\u021biei naturii\u201d (sex, culoarea pielii, etc.) \u2013 de la \u00eenceput dep\u0103\u0219it\u0103 de complexitatea realit\u0103\u021bilor.<\/p>\n Istoria modernit\u0103\u021bii a depins mult timp de economie, apoi a intrat sub controlul politicii. Ast\u0103zi, odat\u0103 cu utilizarea extins\u0103 a mijloacelor electronice, observarea lumii din cosmos, cu generarea de fiin\u0163e \u00een laborator, cu crearea uterului artificial, cu computa\u021bia cuantic\u0103 intr\u0103m \u00een lumea unei \u201ecotituri culturale\u201d. Societ\u0103\u021bile depind de cultura tehnico-\u0219tiin\u021bific\u0103. Avans\u0103m de fapt \u00een mediul \u201ecotiturii culturale\u201d (A. Marga,\u00a0Die kulturelle Wende<\/i>\u2026, Cluj University Press, 2005), care poate l\u0103sa societ\u0103\u021bi \u00eentregi pe cursul degrad\u0103rii, dar poate \u0219i salva.<\/p>\n Nici o persoan\u0103 cu greutate \u00een societate nu aspir\u0103 la comunism, care, defunct fiind, este readus \u00een actualitate doar de propagandi\u0219ti care vor s\u0103 abat\u0103 aten\u021bia cet\u0103\u021benilor de la dificult\u0103\u021bi. S-a intrat \u00eentr-o societate \u00een care legisla\u0163ia \u015fi morala r\u0103m\u00e2n cu baz\u0103 individual\u0103, iar argumentarea clasic\u0103 a lui Ludwig von Mises, potrivit c\u0103reia etatizarea propriet\u0103\u0163ii nu este o solu\u0163ie economic\u0103, s-a impus. Nu exist\u0103, \u00eens\u0103, \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale de la aceast\u0103 or\u0103 o analiz\u0103 cuprinz\u0103toare, cu sus\u021binerea expertizelor tehnologice, economice, juridice \u0219i sociale, a sistemelor sociale din ace\u0219ti ani.<\/p>\n S-a trecut, \u00een orice caz, la ceea ce am numit provizoriu \u201esocietalism\u201d \u2013 o societate care are ascendent asupra individului (vezi A. Marga,\u00a0Lumea scindat\u0103<\/i>, Meteor Press, Bucure\u0219ti, 2023, p. 96). Rela\u0163ia nu mai este de la individual la general, ci este a suveranit\u0103\u0163ii generalului. Este o societate care \u021bine sub control indivizii prin remunerare, siguran\u0163a jobului, \u015fanse de carier\u0103, propagand\u0103, confort. \u015ei \u00een care se agit\u0103 op\u0163iuni noi, pe care unele ong-uri nu le ascund, precum relativizarea propriet\u0103\u0163ii, a distinc\u0163iei sexelor, subiectivizarea adev\u0103rului, schimbarea hranei. Individul se bucur\u0103 de libert\u0103\u0163i \u0219i poate face ce vrea, depinz\u00e2nd doar de resurse, c\u00e2t nu deranjeaz\u0103 macroorganizarea. El are dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i \u2013 lupt\u0103 \u00een context sau tace.<\/p>\n Pe plan interna\u021bional schimbarea \u2013 a patra \u00een enumerarea mea \u2013\u00a0 este sporirea\u00a0ponderii \u0219i a efectelor rela\u021biilor dintre supraputeri. \u00cen politica lumii s-au deta\u0219at supraputeri economice (SUA, China, UE), politice (SUA, China, Rusia), militare (SUA, Rusia, China), culturale (SUA, China, Europa), a c\u0103ror interac\u021biune afecteaz\u0103 \u00eentregul glob. Acum urc\u0103 \u00eencet, dar sigur, printre supraputeri, Germania \u2013 cu un nivel \u0219tiin\u021bifico-tehnologic dintre cele mai ridicate, cultur\u0103 profesional\u0103 \u00een avans \u0219i experien\u021be istorice \u00een multe zone ale globului.<\/p>\n \u00a0Am schi\u021bat cu un deceniu \u00een urm\u0103 \u201eteoria geometriei variabile a supraputerilor (A. Marga,\u00a0Ordinea viitoare a lumii<\/i>, Niculescu, Bucure\u0219ti, 2017), tocmai spre a capta sensul istoriei. Azi ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba sporirii ponderii acestei geometrii p\u00e2n\u0103 la a justifica o teorem\u0103:\u00a0 dac\u0103 supraputerile se \u00een\u021beleg, atunci se pot preveni conflicte \u0219i se pot rezolva litigii, iar dac\u0103 nu se \u00een\u021beleg, atunci se ajunge la r\u0103zboaie. Ceea ce, desigur, nu dispenseaz\u0103 de r\u0103spundere restul \u021b\u0103rilor, mai ales \u021b\u0103ri care intr\u0103 \u00een r\u0103zboi, \u0219i deciden\u021bii lor. S\u0103 ne oprim la aceast\u0103 teorem\u0103.<\/p>\n Ceea ce se petrece atunci c\u00e2nd este ne\u00een\u021belegere \u00een rela\u021bia supraputerilor vedem, cel mai recent, \u00een Ucraina. Nu doar c\u0103 nu s-a mai putut duce la cap\u0103t abrogarea din anii nou\u0103zeci a urm\u0103rilor celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een Europa \u0219i ale \u201er\u0103zboiului rece\u201d \u0219i \u00eencheierea prin tratate a acestora, dar supraputerile au intrat \u00een divergen\u021be. Se observ\u0103 acum dramatic \u00een Iran ce a rezultat din sl\u0103birea cooper\u0103rii \u00een materie de oprire a prolifer\u0103rii de arme nucleare. \u00centr-o m\u0103sur\u0103, r\u0103zboiul din Iran, ca \u0219i cel din Ucraina, este efect al ne\u00een\u021belegerii dintre supraputeri.<\/p>\n De altfel, conflictele actuale erau anticipabile lu\u00e2nd \u00een seam\u0103 starea interac\u021biunii supraputerilor. Sunt printre cei care le-au anticipat. Cum stau lucrurile ast\u0103zi?<\/p>\n Sub aspecte \u00eembucur\u0103toare, rela\u021bia supraputerilor ofer\u0103 \u00een zilele noastre argumente pentru a putea vorbi de cotitur\u0103 spre \u00eencerc\u0103ri de \u00een\u021belegere. O astfel de \u00een\u021belegere are deja \u00een urm\u0103 o istorie. \u00cen 1972, Richard Nixon \u0219i Mao Zedong-Ciu Enlai au consacrat principiul \u201eOne China\u201d \u0219i au deschis o er\u0103 nou\u0103 a cooper\u0103rii \u00een lume. Ronald Reagan \u0219i Mihail Gorbaciov au luat \u00een 1985 decizia schimb\u0103rii lumii, asum\u00e2nd \u00een cooperare doctrina drepturilor individuale. George Bush \u0219i Mihail Gorbaciov au rea\u0219ezat Europa pe principiul autodetermin\u0103rii na\u021biunilor. \u00centre timp, prin reformele ini\u021biate de Deng Xiaoping \u00een 1978, China a decolat \u0219i, gra\u021bie unei impetuoase \u0219i complexe dezvolt\u0103ri, a urcat \u00een jurul lui 2010 la rangul unei supraputeri de care depinde lumea.\u00a0 G\u0103sirea unui\u00a0modus vivendi<\/i>\u00a0\u00een noi condi\u021bii a fost preocuparea v\u0103dit\u0103 a politicii americane. Cu Bill Clinton, ea s-a concentrat asupra Europei, cu George Bush Jr., asupra refacerii Rusiei, a c\u0103rei conducere a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 \u00eentre timp lui Vladimir Putin, care a readus-o printre supraputeri.<\/p>\n \u00cen\u021belegerile au \u00eenceput apoi s\u0103 fie fisurate. Barack Obama \u0219i-a asumat c\u0103 centrul economiei mondiale s-a mutat din Europa la Pacific \u0219i a aplicat Chinei politica improvizat\u0103 a \u201econtainement<\/i>\u201d-ului. Cu Joe Biden, \u00een locul folosirii grandioasei viziuni a lui John Dewey, axat\u0103 pe \u201edemocra\u021bie ca form\u0103 de via\u021b\u0103\u201d, s-a trecut la aplicarea improviza\u021biilor popperismului pe tema istoriei \u0219i s-a ajuns la noua antagonizare a supraputerilor.<\/p>\n \u00a0\u00cen succesiunea acestor erori, unii vor confruntare. Rela\u021biile cu o Chin\u0103 aflat\u0103 \u00een ascensiune global\u0103 \u0219i cu Rusia afecteaz\u0103 \u00eentreaga lume, \u00eenc\u00e2t administra\u021bia Trump-Vance s-a angajat \u00een c\u0103utarea alternativei coerente la confruntare.<\/p>\n \u00cen opinia mea, dincolo de chem\u0103rile la confruntare, se acumuleaz\u0103 tot mai multe probe c\u0103 nu se mai pot valorifica capitalurile \u00een mod corespunz\u0103tor izol\u00e2nd China, Rusia \u0219i scind\u00e2nd lumea. \u00cen plus, competi\u021biile lumii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie, economie str\u0103pung\u00a0 interdic\u021biile care vin din politici \u00eenguste.\u00a0 Apare presiunea la noi acorduri, dincolo de cele care s-au compromis cu eronata \u201epolitic\u0103 a sanc\u021biunilor\u201d. O nou\u0103 concep\u021bie este indispensabil\u0103 fie \u0219i doar din considerente de valorificare a capitalurilor.<\/p>\n Europa r\u0103m\u00e2ne \u00een criz\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme \u00eentre\u021bine scindarea lumii. Rom\u00e2nia, care se lipe\u0219te de un r\u0103zboi ce nu este al ei \u0219i descurajeaz\u0103 investitorii prin politici eronate, r\u0103m\u00e2ne \u00een criz\u0103 grav\u0103. Ea dovede\u0219te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 este riscant\u0103 \u0219i are efecte inacceptabile calificarea doar la locul de munc\u0103 a deciden\u021bilor unei \u021b\u0103ri. Un adev\u0103r simplu se impune, de altfel: abia \u00een condi\u021biile suveranit\u0103\u021bii asumate \u0219i competent exercitat\u0103, cu deciden\u021bi pricepu\u021bi \u0219i devota\u021bi interesului public , ale p\u0103cii \u0219i cooper\u0103rii o \u021bar\u0103 poate valorifica libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile cet\u0103\u021benilor, democra\u021bia \u0219i statul de drept.<\/p>\n \u00cen lumina indicatorilor, este clar c\u0103 Statele Unite \u2013 \u00eenainte de toate prin acumul\u0103rile istorice singulare \u0219i dinamica asigurat\u0103 de democra\u021bie \u2013 r\u0103m\u00e2n supraputerea viitorului. Pe de alt\u0103 parte, \u201eascensiunea Chinei este ne\u00eencetat\u0103, dar ea nu amenin\u021b\u0103 America\u201d (Kishore Mahbubani,\u00a0Hat China schon gewonnen? Chinas Aufstieg zur neuen Supermacht<\/i>, Plassen, Kulmbach, 2021, p. 8). China nu se preocup\u0103 de vreun \u201eexport al modelului chinez\u201d: \u201econducerea chinez\u0103 vrea s\u0103 \u00eentinereasc\u0103 societatea \u021b\u0103rii ei, dar nu resimte vreo presiune misionar\u0103 la a n\u0103zui la dominarea lumii \u0219i la transformarea tuturor oamenilor \u00een chinezi\u201d (p. 254). Asimilarea Chinei cu experien\u021be ale istoriei europene este f\u0103r\u0103 suport. Chinezii nu privesc, de pild\u0103, nivelul de via\u021b\u0103 ridicat al americanilor ca ceva negativ, ci salut\u0103 progresele\u00a0 de care se pot bucura \u0219i ei. Anali\u0219tii constat\u0103 c\u0103 sus\u021binerea \u00een popula\u021bia proprie a conducerii Chinei a urcat \u00een ultimele dou\u0103 decenii la peste 93% .<\/p>\n Peste acestea, datele dovedesc din plin c\u0103 o confruntare a primelor dou\u0103 supraputeri ar fi o grav\u0103 eroare. For\u021ba uria\u0219\u0103 a economiei americane are nevoie de China \u0219i, desigur, \u0219i de \u021b\u0103rile Asiei, \u00een care influen\u021ba comercial\u0103 a Chinei este \u00een cre\u0219tere de la an la an. De altfel, \u00een Sud-Estul Asiei tr\u0103iesc al\u021bi dou\u0103 sute de milioane de chinezi tot mai preg\u0103ti\u021bi. \u201eNici o provocare global\u0103 central\u0103 nu se mai las\u0103 rezolvat\u0103 f\u0103r\u0103 ca America \u0219i China s\u0103 fie la c\u00e2rm\u0103\u201d (p. 17) \u2013 este un adev\u0103r care c\u00e2\u0219tig\u0103 teren. Vom avea, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 cred, cel pu\u021bin dou\u0103 decenii de competi\u021bie chino-american\u0103 \u00een lume, cu diferen\u021be de abordare \u2013 intuitiv formulat, de pild\u0103, politica extern\u0103 american\u0103 are ca metafor\u0103 jocul de \u0219ah, cea chinez\u0103 jocul de go \u2013 dar ambele supraputeri au de c\u00e2\u0219tigat incomparabil mai mult din cooperare dec\u00e2t din confruntare.<\/p>\n Cotitura \u00een rela\u021bia celor trei supraputeri militare \u0219i politice a avut loc pe lina rela\u021biei Rusia-China. Este o rela\u021bie \u00eentre o \u021bar\u0103 cu enorme resurse pe glob \u0219i o \u021bar\u0103 dintre cele mai populate din lume \u2013 rela\u021bie care este str\u0103veche \u0219i a \u00eenregistrat meandre.\u00a0 Bine documentatele istorii mai noi (vezi, de pild\u0103, Soren Urbansky, Martin Wagner,\u00a0China und Russland. Kurze Geschichte einer langen Beziehung<\/i>, Suhrkamp, 2025) consemneaz\u0103 azi patru aspecte: Rusia \u0219i China sunt legate acum prin acordurile Putin-Xi Jinping care prev\u0103d o cooperare \u201ef\u0103r\u0103 limite\u201d; \u201eextinderea teritorial\u0103, greutatea demografic\u0103, poten\u021bialul economic \u0219i, nu \u00een cele din urm\u0103, for\u021ba militar\u0103 pun vecinii China \u0219i Rusia \u00een concuren\u021b\u0103\u201d, de anumit fel (p. 13); sanc\u021biunile occidentale au fost un catalizator hot\u0103r\u00e2tor al acestor rela\u021bii economice mereu mai intense dintre China \u0219i Rusia (p. 243), \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 \u021b\u0103ri sunt legate ca \u201eparteneri\u201d (p. 251); nu se pot face prognoze detaliate ale rela\u021biilor dintre \u021b\u0103ri \u00een viitor, dar \u201eChina \u0219i Rusia nu se pot deta\u0219a una de ceea ce face cealalt\u0103 \u0219i au nevoie una de cealalt\u0103\u201d, iar rela\u021bia lor depinde de ceea ce face \u201eal treilea\u201d (p. 261).<\/p>\n Genera\u021bii postbelice au fost obi\u0219nuite cu \u201er\u0103zboiul rece\u201d. Multe min\u021bi i-au r\u0103mas prizoniere. Au urmat ani de contacte, colabor\u0103ri \u0219i ciocniri ale supraputerilor \u00een diferite locuri din lume. S-ar putea s\u0103 asist\u0103m, totu\u0219i, la nivelul supraputerilor, \u00een pofida apelurilor la confruntare, la o cotitur\u0103 prin care ac\u021biunea comunicativ\u0103 s\u0103 fie preferat\u0103 instrumentaliz\u0103rilor, strategiilor \u0219i exprim\u0103rii de sine \u00eempotriva celuilalt.<\/p>\n Dup\u0103 cum s-ar putea s\u0103 fie invers. S-ar putea ca in\u0219i r\u0103ma\u0219i \u00een schemele \u201er\u0103zboiului rece\u201d \u0219i ale antagoniz\u0103rii s\u0103 ia decizii, de care s\u0103 \u0219i profite ca s\u0103 adune bani \u0219i s\u0103 fac\u0103 carier\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 rezolve ceva.<\/p>\n