{"id":1800918,"date":"2026-03-01T18:04:45","date_gmt":"2026-03-01T15:04:45","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1800918"},"modified":"2026-03-01T18:04:45","modified_gmt":"2026-03-01T15:04:45","slug":"familia-institutie-divina-creata-de-dumnezeu-in-eden-facerea-1-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1800918","title":{"rendered":"Familia, institu\u021bie divin\u0103 creat\u0103 de Dumnezeu \u00een Eden (Facerea, 1-2)"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Festivalul-familiei-sept-2021-foto-Silviu-Cluci-redim_4769-e1685565680203.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Festivalul-familiei-sept-2021-foto-Silviu-Cluci-redim_4769-e1685565680203.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Familia, institu\u021bie divin\u0103 creat\u0103 de Dumnezeu \u00een Eden (Facerea, 1-2)<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Familia, institu\u021bie divin\u0103 creat\u0103 de Dumnezeu \u00een Eden (Facerea, 1-2)<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Silviu Cluci\/Doxologia<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Familia cre\u0219tin\u0103 este familia biblic\u0103, de la Adam \u0219i p\u00e2n\u0103 la Sf. Pavel. A\u0219a cum a fost formulat\u0103 \u00een Crea\u021bie, rostul ei, la prima vedere, era de a fi un tampon contra singur\u0103t\u0103\u021bii (\u201cNu este bine s\u0103 fie omul singur; s\u0103-i facem ajutor potrivit pentru el\u201d, Fac. 2, 18) \u0219i o formul\u0103 de via\u021b\u0103 prin care via\u021ba se extinde sau moartea e dep\u0103\u0219it\u0103 (\u201cCre\u015fte\u0163i \u015fi v\u0103 \u00eenmul\u0163i\u0163i \u015fi umple\u0163i p\u0103m\u00e2ntul \u015fi-l supune\u0163i\u2026\u201d, Fac. 1, 28).<\/strong><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, rela\u021bia sau unirea, dintre un b\u0103rbat \u0219i o femeie e o imagine a rela\u021biei dintre Dumnezeu \u0219i poporul Israel (Is. 54, 5; Os. 2, 16-20; Ier. 31, 32 etc), Hristos \u0219i cre\u0219tini (Rom. 6, 5; 7, 1-6; Gal. 2, 20 etc) sau Hristos \u0219i Biseric\u0103 (Ef. 5, 25-32; In. 15, 4-5; 2Corint. 11, 2; Apoc. 19, 7-9; Mt. 25, 1-12). Judec\u0103\u021bile lui Dumnezeu privesc adesea p\u0103catul sau p\u0103catele poporului ca adulter (de pild\u0103, Osea care este silit s\u0103 ia de nevast\u0103 o prostituat\u0103 pentru a compora Israelul cu o so\u021bie necredincioas\u0103). Leg\u0103m\u00e2ntul dintre ei e leg\u0103m\u00e2nt de c\u0103s\u0103torie. \u201cDe aceea va l\u0103sa omul pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe mama sa \u015fi se va uni cu femeia sa \u015fi vor fi am\u00e2ndoi un trup\u201d e elementul care decreteaz\u0103 leg\u0103tura c\u0103s\u0103toriei ca o unitate sf\u00e2nt\u0103 de via\u021b\u0103 (\u0219i inviolabil\u0103, sub pedeapsa cu moartea \u00een VT), dep\u0103\u0219ind diviziunea lipsit\u0103 de viitor \u00eentr-o unitate fertil\u0103 de via\u021b\u0103, e modelul \u00eentregii leg\u0103turi de via\u021b\u0103 dintre noi, ca b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, \u0219i dintre noi \u0219i Dumnezeu, de la Adam la Sf. Pavel.<\/p>\n

La \u00eenceput a fost familia, dar \u00eenainte de a fi familia, a fost Dumnezeu care, dac\u0103 creeaz\u0103 lumea \u0219i omul, acestea nu au cu toate astea fiin\u021ba \u0219i via\u021ba \u00een ele \u00eensele. Ci se afl\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i doar \u00een comuniunea cu El. Moartea nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor a intrat \u00een crea\u021bie nu ca o lezare a onoarei divine sau o problem\u0103 penal\u0103 care cere o rezolvare juridic\u0103 \u0219i o vin\u0103 mo\u0219tenit\u0103, ca \u00een tradi\u021bia teologic\u0103 apusean\u0103, ci ca o fisur\u0103\/ rupere a comuniunii cu Dumnezeu.<\/p>\n

Crea\u021bia nu este Dumnezeu, s\u0103 ne \u00een\u021belegem. Dumnezeu a creat lumea din nimic (2Mac. 7, 28), probabil cea mai important\u0103 noutate a Antichit\u0103\u021bii \u0219i cea mai pu\u021bin acceptat\u0103 (Ex nihilo nihil fit<\/em>), dup\u0103 ideea de \u00cenviere a trupurilor (Fapte 17, 32).<\/p>\n

Pe scurt, familia ca formul\u0103 prin care omul \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te \u00eentr-un fel singur\u0103tatea \u0219i dispari\u021bia biologic\u0103 \u2014 adic\u0103 e dep\u0103\u0219it\u0103 diviziunea sexelor \u0219i fragmentarea \u00een indivizi biologici \u2014 te trimite la unitatea primordial\u0103 \u0219i etern\u0103 de via\u021b\u0103, care este Dumnezeu \u2013 Treime, un Dumnezeu a c\u0103rui fiin\u021b\u0103 este o chestiune de rela\u021bie sau comuniune (koinonia<\/em>).<\/p>\n

S\u0103 ne \u00een\u021belegem, nu avem de-a face cu o simpl\u0103 institu\u021bie social\u0103 \u2014 de pild\u0103, ne place s\u0103 spunem c\u0103 familia este celula societ\u0103\u021bii \u0219i vedem \u00een interdic\u021bia general\u0103 a adulterului, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 structurali\u0219tii, o strategie de a asigura circula\u021bia femeilor \u00een societate) \u2014, ci cu cea mai veche formul\u0103 de via\u021b\u0103, dac\u0103 vre\u021bi, a c\u0103rei matrice \u0219i izvor este un Dumnezeu conceput ca o comunitate de persoane bazat\u0103 pe libertate \u0219i dragoste \u00a0(John Zizioulas, Prelegeri de dogmatic\u0103 cre\u0219tin\u0103,<\/em> Sofia 2014). Fiin\u021ba divin\u0103 comun\u0103 este o chestiune de comuniune. Faptul c\u0103 \u201cDumnezeu este unul\u201d e mo\u0219tenirea iudeo-cre\u0219tin\u0103 cea mai important\u0103 a bisericii (Is. 45, 5; Mc. 12, 29; Ef. 4, 6; 1Corint. 8, 6).<\/p>\n

Taina aceasta a c\u0103s\u0103toriei, spune Sf. Pavel, este mare (Ef. 5, 32). \u0218i este mare, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, fiindc\u0103 ne poart\u0103 \u00eenapoi, nu p\u00e2n\u0103 la protop\u0103rin\u021bi \u0219i prima familie, ci p\u00e2n\u0103 la matricea fundamental\u0103 a \u00eentregului existent vizibil \u0219i invizibil, care este Dumnezeu \u2013 Treime.<\/p>\n

Dac\u0103 Dumnezeu este Unul, iar El este Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt, a\u0219a cum ne spun Biblia \u0219i Sf. P\u0103rin\u021bi, atunci fiin\u021ba Lui nu poate fi conceput\u0103 dec\u00e2t ca o rela\u021bie reciproc constitutiv\u0103 \u00eentre Unul \u0219i Mul\u021bi, unitate \u0219i multiplicitate. A fi \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een rela\u021bie. Tat\u0103l (Unul), care na\u0219te pe Fiul \u0219i purcede pe Duhul Sf\u00e2nt (Mul\u021bi), arat\u0103 c\u0103 unitatea \u0219i multiplicitatea se presupun. Tat\u0103l nu este tat\u0103 f\u0103r\u0103 fiul lui, iar Fiul nu poate fi un fiu f\u0103r\u0103 un tat\u0103, \u00een timp ce expresia dragostei dintre ei e Duhul Sf\u00e2nt, va spune Dumitru St\u0103niloae \u00eentr-un frumos eseu, Sf\u00e2nta Treime sau la \u00eenceput a fost iubirea<\/em> (1993).<\/p>\n

Libertatea \u0219i dragostea persoanei (Tat\u0103l\/ Unul), nu necesitatea unei substan\u021be impersonale (ousia<\/em>), a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie \u00een tradi\u021bia apusean\u0103, este cauza dumnezeirii, transform\u00e2nd rela\u021bia sau comuniunea \u00een matrice fundamental\u0103 a fiin\u021bei \u0219i a vie\u021bii. Fiin\u021ba lui Dumnezeu e o comuniune de persoane, o rela\u021bie \u00eentre Unul \u0219i Mul\u021bi, iar comuniunea constituie fiin\u021ba cre\u0219tinului \u0219i \u00een genere a Crea\u021biei. E suficient dac\u0103 ne amintim c\u0103 Adam a fost a\u0219ezat \u00een Gr\u0103dina Eden ca preot, cuvintele a lucra <\/em>\u0219i a<\/em>p\u0103zi<\/em> (Fac. 2, 15), fiind cuvinte utilizate \u00een venerarea liturgic\u0103 la Templu.*<\/p>\n

Paul Evdokimov a spus-o foarte frumos: \u201cCrearea omului, instituirea c\u0103s\u0103toriei \u0219i\u00a0 \u00eentemeierea Bisericii din rai sunt unite \u00eentr-un singur act creator al lui Dumnezeu, ceea ce arat\u0103 \u00eenrudirea lor str\u00e2ns\u0103. Biblia \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 o terminologie matrimonial\u0103 specific\u0103 (logodnic\u0103, so\u021bie, nunta Mielului), care-\u0219i g\u0103se\u0219te explica\u021bia tocmai \u00een taina raporturilor dintre Dumnezeu \u0219i om\u2026 Unitatea \u00een multiplicitate este expresia dogmei trinitare \u0219i aceasta se constituie ca adev\u0103r at\u00e2t al vie\u021bii biserice\u0219ti, c\u00e2t \u0219i al celei conjugale\u201d (Ortodoxia<\/em>, Ed. Institutului Biblic \u0219i de Misiune al BOR, 1996, p. 320).<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, p\u0103catul nu este altceva dec\u00e2t separarea introdus\u0103 de Adam \u00een comuniunea cu Dumnezeu. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, p\u0103catul e \u00een\u021beles \u0219i ca diabolos<\/em>, adic\u0103 cel care dezbin\u0103 sau divide. Matricea de via\u021b\u0103 a lui Unul \u0219i Mul\u021bi este fragmentat\u0103, odat\u0103 cu p\u0103catul intr\u00e2nd \u00een Crea\u021bie \u0219i moartea, care este tot ce poate fi mai separat de matricea fundamental\u0103, de\u0219i cu posibiltatea de a reface comuniunea.<\/p>\n

\u00cen mod egal, idolatria (Deut. 12, 2-7) \u0219i \u00een genere c\u0103lc\u0103rile Legii lui Dumnezeu aduc moartea (Rom. 6, 23; 7, 8-11). Ele sunt fisuri care rup omul \u0219i Crea\u021bia de matricea fundamental\u0103, ele introduc o separare mortal\u0103 \u00een comuniune.<\/p>\n

Nu e aici, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, expresia vreunei mentalit\u0103\u021bi patriarhale \u2014 a\u0219a cum se consider\u0103 \u00een mod curent, omul modern privind c\u0103s\u0103toria tranzac\u021bional \u0219i social \u2014, ci mai degrab\u0103 a unei con\u0219tiin\u021be p\u0103trunse de un sim\u021b special al fiin\u021bei \u0219i al vie\u021bii a c\u0103rei matrice fundamental\u0103 e reciprocitatea constitutiv\u0103 a lui Unul \u0219i Mul\u021bi, Dumnezeu\u2013Treime, a ontologiei comuniunii.<\/p>\n

Nu vreau s\u0103 \u00eenchid aceast\u0103 comunicare \u00eenainte de a ad\u0103uga c\u0103 ridicarea c\u0103s\u0103toriei la tain\u0103 a bisericii \u00een epoca cre\u0219tin\u0103 a f\u0103cut din ea o parte a Trupului lui Hristos (Ion Bria, Dic\u021bionar de teologie ortodox\u0103<\/em>, Ed Institutului Biblic \u0219i de Misiune al BOR, 1994) \u0219i\/ sau o realitate teandric\u0103 sau eshatologic\u0103, ridic\u00e2nd-o \u00een mod egal la o cale spre virtute \u0219i m\u00e2ntuire, pentru mul\u021bi Sfin\u021bi P\u0103rin\u021bi, comparabil\u0103 cu monahismul.<\/p>\n

De\u0219i ar putea suna ciudat pentru urechile unui modern, c\u0103s\u0103toria\/ familia e o nevoin\u021b\u0103 comun\u0103. Fiindc\u0103 scopul ei e legat de caracterul ei. Or caracterul ei e mai mult dec\u00e2t dep\u0103\u0219irea singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a mor\u021bii (prin urma\u0219i), inclus\u0103 \u00een programul biblic originar. Caracterul ei e \u00een fundamentele ei, matricea ontologic\u0103 primordial\u0103, care se prezint\u0103 acum ca o realitate eshatologic\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t una etic\u0103 sau legal\u0103. Dac\u0103 Hristos este Dumnezeu \u0219i om \u00eentr-o singur\u0103 persoan\u0103 (Unul), El \u00eencorporeaz\u0103 \u00een sine umanitatea, purt\u00e2nd biserica (Mul\u021bi) ca Trup al Lui \u00een rela\u021bia cu Tat\u0103l. Dac\u0103 Hristos instituie biserica (Unul), Duhul Sf\u00e2nt o constituie ca Trup al Lui (Mul\u021bi) \u0219i aduce \u00een istorie Zilele de pe urm\u0103<\/em> (John Zizioulas, Fiin\u021ba eclesial\u0103,<\/em> Ed. Bizantin\u0103 1996).<\/p>\n

C\u0103s\u0103toria nu poate fi rupt\u0103 de aceast\u0103 realitate f\u0103r\u0103 a-i rata semnifica\u021bia, transform\u00e2nd-o \u00een ceva social \u0219i tranzac\u021bional (de pild\u0103, un acord \u00eentre doi oameni pentru folosirea reciproc\u0103 a organelor sexuale \u2013 I. Kant) \u0219i u\u0219or de desf\u0103cut. Dar taina aceasta e mare, cobor\u00e2nd \u00een inima vie\u021bii. Or tocmai pentru c\u0103 e mare este scris ca \u201cce a \u00eempreunat Dumnezeu, omul s\u0103 nu despart\u0103\u201d (Mt. 19, 6).<\/p>\n

S\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu acest g\u00e2nd al marii taine care e c\u0103s\u0103toria\/ familia.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n