{"id":1794161,"date":"2026-02-26T08:28:02","date_gmt":"2026-02-26T05:28:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1794161"},"modified":"2026-02-26T08:28:02","modified_gmt":"2026-02-26T05:28:02","slug":"zambetul-de-joi-cum-arata-astazi-scoala-va-arata-maine-tara-spiru-haret","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1794161","title":{"rendered":"Z\u00e2mbetul de joi | \u201eCum arat\u0103 ast\u0103zi \u0219coala, va ar\u0103ta m\u00e2ine \u021bara\u201d \u2013 Spiru Haret"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/spiru-haret-e1772094466591.webphttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/spiru-haret-e1772094466591.webp”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a><\/span>Z\u00e2mbetul de joi | \u201eCum arat\u0103 ast\u0103zi \u0219coala, va ar\u0103ta m\u00e2ine \u021bara\u201d…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a>OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Z\u00e2mbetul de joi | \u201eCum arat\u0103 ast\u0103zi \u0219coala, va ar\u0103ta m\u00e2ine \u021bara\u201d \u2013 Spiru Haret<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen luna aceasta s-au \u00eemplinit 175 de ani de la na\u0219terea lui Spiru Haret<\/a>, venit pe lume \u00een data de 15 februarie 1851. Nu o s\u0103 trec \u00een revist\u0103 aici meritele sale, ci o s\u0103 folosesc prilejul acestei comemor\u0103ri pentru a m\u0103 \u00eentreba, poate odat\u0103 cu cititorii: unde se mai afl\u0103 azi \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103? Avem motive de optimism, sau de \u00eengrijorare? Ce se poate ameliora? Ce e bine de p\u0103strat? Ce putem face din pozi\u021bia noastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

A\u0219 porni de la ultima \u00eentrebare, pentru a \u00eendemna s\u0103 nu ne nelini\u0219tim peste m\u0103sur\u0103, atunci c\u00e2nd nu avem o pozi\u021bie de decizie, un rol oficial din care s\u0103 putem schimba ceva (profesor, director, inspector, politician). Doar ca p\u0103rin\u021bi, sau ca persoan\u0103 ce \u00ee\u0219i exprim\u0103 o opinie, nelini\u0219tile noastre sunt nu doar sterile (f\u0103r\u0103 rod), ci ne pot \u0219i fura acea a\u0219ezare de pace \u0219i echilibru de care avem nevoie pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i activitatea noastr\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, cred c\u0103 este bine ca, evit\u00e2nd s\u0103 ne fr\u0103m\u00e2nt\u0103m excesiv, s\u0103 cunoa\u0219tem \u0219i adev\u0103rata stare de fapt. Altfel, putem risca s\u0103 legitim\u0103m anumite direc\u021bii d\u0103un\u0103toare \u00een sistem, sus\u021bin\u00e2nd o retoric\u0103 demagogic\u0103 \u0219i destul de perfid\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 de multe ori o direc\u021bie politic\u0103 \u0219i sistemic\u0103 \u00ee\u0219i creeaz\u0103, \u00eenaintea unei schimb\u0103ri, un cadru de acceptare, din partea opiniei publice, prin diverse mijloace (\u00een special prin mass-media). \u0218i aici manipularea e una de manual de jurnalism, miz\u00e2nd pe emo\u021bie, contrast, alarmism, ca \u0219i promisiuni populiste (re\u021bete magice de succes, f\u0103r\u0103 efort).<\/p>\n

Dar s\u0103 d\u0103m un exemplu concret, unul despre care nu am prea scris. Se vehiculeaz\u0103 destul de des importan\u021b\u0103 descentraliz\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. Cuvintele sunt foarte frumoase, pentru c\u0103 se clameaz\u0103 libertatea individului \u2013 libertatea \u0219colilor, \u00een diverse direc\u021bii: de a-\u0219i alege echipa didactic\u0103, de a-\u0219i alege op\u021bionalele, de a-\u0219i alege metode didactice etc.<\/p>\n

\u00cen aparen\u021b\u0103, sun\u0103 bine \u0219i e greu de respins o astfel de propunere care sun\u0103 foarte democratic. \u00cen practic\u0103, \u00eens\u0103, lucrurile stau altfel. Deja, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 \u0219coli foarte bune, al\u0103turi de multe \u0219coli foarte slabe. Acest argument singur ar fi de ajuns pentru a \u00eent\u0103ri centralizarea \u0219i a limita libertatea \u0219colilor. Tocmai, centrul (ministerul) trebuie s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 acele bune practici observate la \u0219colile care merg \u0219i s\u0103 le disemineze, concertat, sistemic, la toate \u0219colile. Realitatea din teren ne arat\u0103 c\u0103 decalajul dintre unit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt este mare, or tocmai asta trebuie s\u0103 ne ajute a reveni la un model \u0219i mai centralizat dec\u00e2t avem \u00een prezent.<\/p>\n

Ministerul trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00een direc\u021bia unei uniformiz\u0103ri de semn pozitiv, nu s\u0103 lase lucrurile la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, la decizia directorului. Adep\u021bii descentraliz\u0103rii vorbesc chiar de desfiin\u021barea inspectoratelor (o dorin\u021b\u0103 care, iat\u0103, merge \u00eentr-o direc\u021bie radical anti-haretian\u0103). Ei ne spun, optimist \u0219i \u00eenfl\u0103c\u0103rat, c\u0103 asta ar rezolva multe probleme. De exemplu, ar fi de dorit ca \u00eencadrarea personalului s\u0103 nu se mai fac\u0103 de la centru (inspectorat), ci fiecare director s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00ee\u0219i angajeze singur resursa uman\u0103, a\u0219a cum face un manager \u00een zona privat\u0103. Fals. \u00cen primul r\u00e2nd, adep\u021bii unui asemenea discurs ignor\u0103 c\u0103 \u00een prezent sistemul este hibrid \u2013 adic\u0103 \u00eembin\u0103 \u0219i numirile centralizate (profesori trimi\u0219i \u00een \u0219coli prin inspectorat), ca \u0219i pe cele interne (profesori angaja\u021bi de director, ini\u021bial ca suplinitori, apoi cu posibilitatea titulariz\u0103rii \u00een unitate).<\/p>\n

Aceast\u0103 din urm\u0103 practic\u0103 deschide larg poarta corup\u021biei \u0219i favoritismelor. Apoi, exist\u0103 foarte multe situa\u021bii c\u00e2nd directorul este corect (nu a\u0219teapt\u0103 niciun avantaj material de la profesorul pe care \u00eel titularizeaz\u0103), dar ac\u021bioneaz\u0103 tot incorect, \u00een sensul \u00een care poate tergiversa acceptarea unui om trimis prin inspectorat, \u00een favoarea unuia intern, cunoscut, \u201everificat\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 verificare nu urm\u0103re\u0219te \u00eentotdeauna competen\u021ba la catedr\u0103, rela\u021bia cu elevii, randamentul, ci mai ales atitudinea fa\u021b\u0103 de superiori \u0219i gradul de obedien\u021b\u0103. Cele mai importante devin nu sarcinile didactice propriu-zise, lucrul cu elevii, ci sarcinile administrative. \u0218i astfel unii directori ajung s\u0103 aprecieze munca unui profesor preponderent \u00een func\u021bie de sarcinile care le fac lor \u00een\u0219i\u0219i via\u021ba mai u\u0219oar\u0103: completare de rapoarte, lucrul \u00een comisii didactice, acceptarea muncii nepl\u0103tite (supraveghere \u0219i corectat la olimpiade \u0219i concursuri).<\/p>\n

C\u00e2nd inspectoratul trimite \u00eentr-o unitate \u0219colar\u0103 un profesor, el trimite practic un dosar cu punctaje sau o not\u0103 la un examen. Un CV, un om neverificat, pe care nu \u00eel cuno\u0219ti. Uneori, da, este un pariu. Este o semn\u0103tur\u0103 \u00een alb. Uneori, ca director, ajungi s\u0103 preferi un cadru didactic cu note mai mici la examene, dar pe care \u0219tii c\u0103 te po\u021bi baza, c\u0103 nu e conflictual cu elevii, nu \u00eent\u00e2rzie, nu lipse\u0219te nejustificat \u0219i nu \u00ee\u021bi spune \u201enu\u201d c\u00e2nd \u00eei dai de completat h\u00e2rtii.<\/p>\n

Judec\u00e2nd lucrurile din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00eei putem \u00een\u021belege \u0219i pe directorii care cer mai mult\u0103 putere de decizie \u0219i care ar dori s\u0103 \u00ee\u0219i aleag\u0103 singuri resursa uman\u0103, titulariz\u00e2nd numai acele persoane pe care ajung s\u0103 le cunoasc\u0103 \u2013 d\u00e2ndu-le, ca \u00een companii, o perioad\u0103 de prob\u0103 \u2013 un an sau mai mul\u021bi, cu statut de suplinitor.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, asta este doar \u00een aparen\u021b\u0103 etic. Se creeaz\u0103 un climat al mefien\u021bei, al suspiciunii. Iar acei nou intra\u021bi \u00een sistem (absolven\u021bii, de exemplu) pot fi \u021binu\u021bi pe margine, \u00een ciuda notelor mari, exact din aceste considerente. Din proprie experien\u021b\u0103, pot spune c\u0103 transferul de la o unitate la alta a fost mult\u0103 vreme unul descentralizat, dup\u0103 modelul mediului privat (cum este exact \u00een prezent, nu mai sunt la curent). Cu un dosar (CV, acte de studii, documente cu punctaj), profesorul care dorea s\u0103 se transfere dintr-o \u0219coal\u0103 \u00een alta trebuia s\u0103 se prezinte \u00een fa\u021ba directorului \u0219i a unei comisii, iar lucrurile se tran\u0219au deci intern.<\/p>\n

De cele mai multe ori, dosarele externilor erau respinse \u00een favoarea unor suplinitori din unitate, sau a unor persoane \u201erecomandate\u201d. Pentru a facilita aceste practici, f\u0103r\u0103 teama de contesta\u021bii legale, se ad\u0103ugau ni\u0219te criterii specifice (ni\u0219te cerin\u021be aparte pe care o unitate avea voie s\u0103 le adauge la cele na\u021bionale, centrale).<\/p>\n

\u00cen felul acesta, se putea urm\u0103ri avantajarea unui anumit dosar care \u00eemplinea \u00eentocmai criteriile cerute. Aceast\u0103 stare de fapt era una larg cunoscut\u0103. Frecvent, pentru a-\u0219i maximiza \u0219ansele, profesorii care doreau transfer (dar nu aveau o re\u021bea de recomand\u0103ri) \u00ee\u0219i depuneau dosarul \u00een mai multe unit\u0103\u021bi, chiar \u0219i 10, 20. Revenind la experien\u021ba proprie, pot spune c\u0103 \u00een anul \u00een care am f\u0103cut acest transfer (2017), am ob\u021binut catedr\u0103 la o \u0219coal\u0103 destul de slab\u0103, pe care nu mi-o doream cu adev\u0103rat, fiind respins\u0103 de la colegiile na\u021bionale unde mai \u00eencercasem.<\/p>\n

Peste c\u00e2\u021biva ani, \u00eens\u0103, venind pandemia, regulile s-au schimbat. S-a dat dispozi\u021bia ca transferurile s\u0103 nu se mai fac\u0103 descentralizat, la nivel de unitate, ci prin inspectorat. Motivul era acela de a se limita deplas\u0103rile \u0219i contactul uman. A\u0219adar, transferurile au \u00eenceput s\u0103 se realizeze \u00een func\u021bie de dosar (un punctaj ob\u021binut prin jaloane ale cv-ului), \u00een \u0219edin\u021b\u0103 public\u0103: \u00een func\u021bie de not\u0103, descresc\u0103tor, candida\u021bii erau \u00eentreba\u021bi unde doresc s\u0103 se transfere.<\/p>\n

Este acela\u0219i principiu \u0219i la reziden\u021biat, unde medicii sunt \u00eentreba\u021bi, tot \u00een func\u021bie de nota ob\u021binut\u0103, la ce spitale vor s\u0103 lucreze, iar repartizarea se face pe loc \u0219i public, transparent. Revenind, pe scurt: de data aceasta am reu\u0219it s\u0103 \u00eemi iau catedra la unul din cele mai bune colegii na\u021bionale din Bucure\u0219ti, prin simplul fapt c\u0103 numirea pe post s-a f\u0103cut centralizat.
\nMerit\u0103 s\u0103 precizez aici c\u0103 un profesor numit prin decizie intern\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este unul mai pu\u021bin competent. Nu.<\/p>\n

Adesea, poate fi mult mai bun dec\u00e2t unul trimis de inspectorat. Problema este \u00eens\u0103 c\u0103 practica descentraliz\u0103rii \u00eei vulnerabilizeaz\u0103 chiar lui pozi\u021bia: \u00een destule cazuri, se a\u0219teapt\u0103 de la el un fel de supunere \u0219i recuno\u0219tin\u021be ve\u0219nice (pentru angajare), de parc\u0103 ar fi fost luat de pe strad\u0103 \u0219i i s-ar fi dat o p\u00e2ine, iar nu competen\u021ba \u0219i munca lui l-ar fi adus la catedr\u0103.
\nA nu se \u00een\u021belege c\u0103 predic un fel de rebeliune sau impertinen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de director. Nu, mai ales c\u0103 am fost vremelnic (un an) \u00een aceast\u0103 func\u021bie.<\/p>\n

Un director se respect\u0103 \u0219i se ajut\u0103. Pe c\u00e2t posibil, profesorii trebuie s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul, s\u0103 sprijine direc\u021bia general\u0103 pe care un director, ca un dirijor, o poate da unit\u0103\u021bii. Dar totul trebuie s\u0103 se realizeze onest, transparent \u0219i dintr-un sentiment de datorie profesional\u0103, iar nu prin mecanisme de \u0219antaj emo\u021bional sau de favorizare. Or \u00een momentul \u00een care directorul \u00ee\u0219i face echipa, chiar dac\u0103 o face f\u0103r\u0103 risc de corup\u021bie, el are \u00een vedere, de obicei, alte criterii dec\u00e2t cele na\u021bionale, centralizate. Criteriile na\u021bionale se raporteaz\u0103 la calitatea actului didactic \u0219i la nota din examenul de titularizare, \u00een vreme ce directorul e tentat s\u0103 aib\u0103 ca scop principal continuitatea lui \u00een func\u021bie. \u0218i, de aici, implicit, s\u0103 vizeze acele aspecte care \u00eei vor asigura, \u0219i \u00een cancelarie, aceast\u0103 continuitate.<\/p>\n

Din diverse motive \u0219i interese, \u00eens\u0103, descentralizarea va fi majoritar prezentat\u0103 ca un avantaj \u0219i o salvare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Unii mini\u0219tri care au \u00eencercat un control mai str\u00e2ns, mai centralizat, au fost imediat sanc\u021biona\u021bi de societatea civil\u0103 \u0219i de pres\u0103 (\u00een special prin anti campanii pl\u0103tite, de manipulare a opiniei publice).<\/p>\n

De pild\u0103, poate cititorii \u00ee\u0219i amintesc de lin\u0219ajul public suferit de ministrul Liviu Pop, atunci c\u00e2nd a dorit s\u0103 se treac\u0103 de la manualele alternative la un manual unic, scos cu un comitet \u0219tiin\u021bific mai solid \u0219i la Editura didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103. Atunci practic semnalul de lin\u0219aj a venit dinspre celelalte edituri, ale c\u0103ror interese financiare erau serios amenin\u021bate. Cu acuze de monopol, de comunism \u0219i de autoritarism, ini\u021biativa a picat.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, ar fi fost o ini\u021biativ\u0103 excelent\u0103, pentru c\u0103 nu am mai fi avut manuale bune \u0219i altele mai slabe, ci doar unul foarte bun. \u00cen plus, elevii \u00ee\u0219i formau o cultur\u0103 \u0219colar\u0103 comun\u0103 \u2013 de exemplu, la rom\u00e2n\u0103 s-ar fi studiat acelea\u0219i texte, ceea ce ar fi dat \u0219ansa cre\u0103rii unui bagaj cultural uniform, care s\u0103 ne dea arhetipuri \u0219i repere consolidate de \u0219coal\u0103. \u00cen absen\u021ba acestei unit\u0103\u021bi, peisajul r\u0103m\u00e2ne pestri\u021b, iar fondul acela comun nu se mai formeaz\u0103. Concret, de pild\u0103: Harap-Alb este ast\u0103zi un arhetip impus de \u0219coal\u0103, nu de lectura privat\u0103.<\/p>\n

Din p\u0103cate, exist\u0103 manuale care aleg \u00een locul acestuia pe \u201eD\u0103nil\u0103 Prepeleac\u201d, un basm cult foarte frumos, dar f\u0103r\u0103 for\u021ba pe care o reg\u0103sim \u00een \u201ePovestea lui Harap-Alb\u201d. Asemenea, la clasa a cincea, exist\u0103, din p\u0103cate, manuale care prefer\u0103 s\u0103 ilustreze basmul popular prin \u201eZ\u00e2na mun\u021bilor\u201d, un text cu un fir narativ \u0219ters, slab, greu de re\u021binut.<\/p>\n

\u00cen mod clar, manualele care au ales \u201ePr\u00e2slea cel voinic \u0219i merele de aur\u201d \u00ee\u0219i avantajeaz\u0103 elevii, deoarece eroul are for\u021ba unui arhetip, iar firul narativ este memorabil, cu mai multe situa\u021bii specifice basmului (conform schemei teoreticianului Propp). \u0218i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

Un manual poate alege \u201eFloare albastr\u0103\u201d ori \u201eScrisoarea I\u201d pentru a ilustra romantismul eminescian, dar a nu le face elevilor cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu \u201eLuceaf\u0103rul\u201d este aproape o crim\u0103 cultural\u0103. Or multe manuale merg exact \u00een direc\u021bia asta: autorii lor sunt plictisi\u021bi de marile texte, pe care le consider\u0103 ni\u0219te monede uzate, \u0219i doresc s\u0103 \u00eemprosp\u0103teze oferta, aduc\u00e2nd \u00eenaintea copiilor texte mai pu\u021bin cunoscute.<\/p>\n

Numai c\u0103 aici apare riscul de a scoate elevii de pe marile bulevarde ale culturii (mituri, arhetipuri, clasici, opere canonice) ca s\u0103 \u00eei bagi pe uli\u021bele ei, de unde vor fi incapabili s\u0103 mai \u00een\u021beleag\u0103 marea re\u021bea, marele tablou general.<\/p>\n

M\u0103 opresc aici din a mai exemplifica de ce descentralizarea nu e o idee bun\u0103, ea aduc\u00e2nd doar sistemului (nu \u0219i elevilor) dou\u0103 mari avantaje: mai \u00eent\u00e2i, r\u0103spunde unor nevoi financiare \u0219i de interes ale adul\u021bilor. \u0218i, \u00een al doilea r\u00e2nd, atunci c\u00e2nd ceva merge prost, ajut\u0103 la pasarea responsabilit\u0103\u021bii spre ultimii pioni din ierarhie: directorul \u0219i profesorii.<\/p>\n

A\u0219 vrea totu\u0219i s\u0103 \u00eenchei \u00een not\u0103 mai optimist\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei \u00eencredin\u021bez pe cititorii care au copii c\u0103 educa\u021bia din familie poate contrabalansa cu succes lipsurile \u0219colii. Un program de studiu, o tendin\u021b\u0103 de bibliofilie (cump\u0103rat de c\u0103r\u021bi mari, un program de lecturi), o \u00eencurajare \u00een cultivarea unei pasiuni (matematic\u0103, \u0219tiin\u021be, arte, sport etc), ca \u0219i oferirea de modele (tovar\u0103\u0219ii bune) nu se poate s\u0103 nu aduc\u0103 roade frumoase.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n