{"id":1785174,"date":"2026-01-17T11:55:28","date_gmt":"2026-01-17T08:55:28","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1785174"},"modified":"2026-01-17T11:55:28","modified_gmt":"2026-01-17T08:55:28","slug":"analiza-gandul-romania-e-cel-mai-mare-exportator-de-cereale-din-ue-dar-60-din-legumele-consumate-vin-din-import","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1785174","title":{"rendered":"Analiz\u0103 G\u00c2NDUL. Rom\u00e2nia e cel mai mare exportator de cereale din UE, dar 60% din legumele consumate vin din import!"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/https___www.gandul.ro__wp-content_uploads_2026_01_import-1-1.webp”]<\/p>\n

\n
\n

De\u0219i resursele primare sunt considerabile, agricultura rom\u00e2neasc\u0103 tr\u0103ie\u0219te de mai mult\u0103 vreme un adev\u0103rat paradox, sesizat de orice rom\u00e2n care face pia\u021ba. Rom\u00e2nia este \u021bara agricol\u0103 care domin\u0103 pia\u021ba european\u0103 a cerealelor, dar care continu\u0103 s\u0103 depind\u0103 de importuri la produsele de baz\u0103 destinate consumului zilnic, legume \u0219i fructe care ne ajung \u00een farfurie. Datele recente arat\u0103 c\u0103 suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea European\u0103, dar export\u0103m la pre\u021buri mici \u0219i import\u0103m produse procesate la pre\u021buri uria\u0219e.<\/p>\n

\u00cen primele 25 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale anului comercial 2025-2026, Rom\u00e2nia a \u00eencheiat anul 2025 fiind cel mai mare exportator de cereale din Uniunea European\u0103, conform datelor publicate de Comisia European\u0103. Ne afl\u0103m \u00een fruntea clasamentului \u0219i c\u00e2nd vine vorba de exporturile de gr\u00e2u cu 3,5 milioane de tone \u0219i am dep\u0103\u0219it Fran\u021ba care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe l\u00e2ng\u0103 gr\u00e2u, Rom\u00e2nia ocup\u0103 primul loc \u0219i la exporturile de porumb \u0219i orz, iar fermierii rom\u00e2ni au reu\u0219it performan\u021ba de a exporta peste 6,4 milioane de tone de cereale, care reprezint\u0103 aproximativ 33% din totalul livr\u0103rilor c\u0103tre statele membre UE.<\/p>\n

\"Rom\u00e2nia<\/p>\n

Mai mult, Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 c\u0103 produc\u021bia total\u0103 de cereale a Rom\u00e2niei pentru perioada 2025-2026 va dep\u0103\u0219i 23 mil. de tone, \u00een cre\u0219tere cu aproximativ 17% fa\u021b\u0103 de anul precedent.<\/p>\n

Problema este c\u0103 import\u0103m mai mult de jum\u0103tate din necesarul de produse la pre\u021buri mult mai mari dec\u00e2t export\u0103m. Analizele de specialitate arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 importe produse procesate cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n

Aproximativ 60% din legumele consumate de rom\u00e2ni sunt \u00eenc\u0103 importate din \u021b\u0103ri precum Turcia \u0219i Polonia.<\/p>\n

Un alt factor care determin\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 apeleze la importurile masive \u00eel constituie seceta \u0219i fenomenele meteorologice extreme.<\/p>\n

Presa interna\u021bional\u0103 spune c\u0103, de\u0219i Rom\u00e2nia are a cincea cea mai mare suprafa\u021b\u0103 agricol\u0103 din UE, randamentul agriculturii r\u0103m\u00e2ne vulnerabil din cauza lipsei de sisteme de iriga\u021bii complet func\u021bionale. Mai mult, produc\u021bia primar\u0103 este puternic afectat\u0103 de fragmentarea excesiv\u0103 a terenurilor, v\u00e2rsta ridicat\u0103 a fermierilor \u0219i infrastructura deficitar\u0103.<\/p>\n

Ce spun prognozele economice pentru agricultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 2026<\/h2>\n

Speciali\u0219tii cred c\u0103 agricultura din Rom\u00e2nia va \u00eenregistra cre\u0219teri constante, iar estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 PIB-ul pentru acest sector ar putea ajunge la aproximativ 8 mld. euro \u00een 2026, cu o produc\u021bie estimat\u0103 la peste 18 mld. euro. De asemenea, se a\u0219teapt\u0103 ca cererea de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 ajung\u0103 la 345.000 de tone, un semn al profesionaliz\u0103rii culturilor.<\/p>\n

\u00cen plus, sunt a\u0219teptate noi fonduri europene acordate prin Planul Strategic PAC care vor sus\u021bine investi\u021bii \u00een infrastructura rural\u0103, procesarea \u0219i modernizarea depozitelor \u0219i a centrelor de colectare.<\/p>\n

<\/p>\n

\n

Care sunt vulnerabilit\u0103\u021bile agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti<\/h2>\n

Chiar dac\u0103 prognozele sunt optimiste, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 \u00een continuare cu pierderi mari de valoare pe lan\u021bul intern chiar dac\u0103 are resurse \u0219i e a cincea suprafa\u021b\u0103 agricol\u0103 din Uniunea European\u0103. Sectorul produc\u021biei agricole primare este afectat \u00een primul r\u00e2nd de fragmentarea excesiv\u0103 a terenurilor pentru c\u0103 90% dintre exploata\u021bii au sub 5 hectare.<\/p>\n

V\u00e2rsta ridicat\u0103 a fermierilor este de asemenea un impediment, 44% din fermierii rom\u00e2ni au peste 65 de ani \u0219i e cel mai ridicat nivel din UE. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, infrastructura deficitar\u0103 marcat\u0103 de iriga\u021biile insuficiente, tehnologia \u00eenvechit\u0103 \u0219i pierderile mari din horticultur\u0103 \u0219i lapte care nu ajung \u00een procesare limiteaz\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103-\u0219i valorifice resursele. Sectorul de procesare alimentar\u0103 este de asemenea insuficient utilizat, de\u0219i are un poten\u021bial uria\u0219.<\/p>\n

De asemenea, fenomenele meteorologice extreme \u0219i deficitul de ap\u0103 r\u0103m\u00e2n cele mai mari amenin\u021b\u0103ri pentru agricultura rom\u00e2neasc\u0103. Chiar dac\u0103 2026 urmeaz\u0103 s\u0103 fie un an bun pentru agricultur\u0103, perspectivele pe termen lung arat\u0103 c\u0103 \u00een regiunile de c\u00e2mpie din sud va exista un deficit de ap\u0103.<\/p>\n

\n

\u201eProcesarea r\u0103m\u00e2ne segmentul unde Rom\u00e2nia pierde cea mai mare parte a valorii ad\u0103ugate. Productivitatea este de trei ori mai mic\u0103 dec\u00e2t media UE, unele unit\u0103\u021bi de procesare func\u021bioneaz\u0103 la doar 10-20% din capacitate, \u00een special \u00een sectorul c\u0103rnii, modernizarea tehnologic\u0103 este insuficient\u0103, exist\u0103 dificult\u0103\u021bi de acces la finan\u021bare, \u00een special pentru IMM-uri, iar lan\u021burile valorice sunt incomplete\u201d, arat\u0103 o analiz\u0103 realizat\u0103 de Deloitte Rom\u00e2nia.\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

Import\u0103m 60% din legumele care ajung \u00een farfuriile noastre<\/h2>\n

<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 de care se love\u0219te agricultura rom\u00e2neasc\u0103 este importul masiv de legume, \u00een special de ro\u0219ii, castrave\u021bi \u0219i ardei. Produsele domin\u0103 pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, mai ales \u00een sezonul de var\u0103 \u0219i, chiar dac\u0103 are un poten\u021bial agricol imens,<\/p>\n

Rom\u00e2nia a ajuns s\u0103 importe 60% din legume din \u021b\u0103ri precum Turcia, Polonia, Spania sau Grecia, \u00een timp ce legumele rom\u00e2ne\u0219ti sunt rare sau pleac\u0103 direct \u00een export. \u00cen 2025, dependen\u021ba de importuri a crescut \u00een ultimul deceniu iar importurile au atins aproape 1 milion de tone anual, \u00een valoare de peste 1 miliard de euro. De asemenea, lan\u021burile de magazine prefer\u0103 s\u0103 importe, \u00een special din cauza costurilor reduse \u0219i a disponibilit\u0103\u021bii constante de legume. Problema \u021bine de strategia insuficient\u0103 care favorizeaz\u0103 importurile \u0219i vulnerabilizeaz\u0103 securitatea alimentar\u0103.<\/p>\n

\n

Cum \u00eei influen\u021beaz\u0103 acordul UE-Mercosur pe agricultorii rom\u00e2ni<\/h2>\n

Acordul UE-Mercosur a provocat reac\u021bii din partea agricultorilor rom\u00e2ni, care sus\u021bin c\u0103 decizia a fost luat\u0103 f\u0103r\u0103 consultarea lor \u0219i spun c\u0103 efectele pot fi devastatoare pentru agricultura local\u0103. Nemul\u021bumirea acestora a pornit de la faptul c\u0103 produsele importate din statele Mercosur sunt ob\u021binute \u00een condi\u021bii cu reguli mai permisive \u0219i costuri mult mai mici, \u00een timp ce agricultura european\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un cadru normativ extrem de exigent, construit \u00een jurul unor standarde ridicate de mediu, siguran\u021b\u0103 alimentar\u0103, bun\u0103starea animalelor \u0219i utilizarea produselor de protec\u021bie a plantelor.<\/p>\n

Situa\u021bia este cu at\u00e2t mai tensionat\u0103 deoarece Ministerul de Externe a luat decizia de a sus\u021bine acordul, dar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins memorandumul cu privire la acord \u0219i a spus c\u0103\u00a0\u201eRom\u00e2nia utilizeaz\u0103 sub un kilogram pe hectar pesticide, iar \u00een zonele Mercosur se folosesc \u00eentre 12 \u0219i 15 kilograme pe hectar\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

<\/p>\n

\n

\u201ePentru Rom\u00e2nia, impactul acordului este deosebit de relevant. \u0162ara noastr\u0103 este unul dintre principalii produc\u0103tori de cereale din Uniunea European\u0103, cu un rol important \u00een securitatea alimentar\u0103 regional\u0103. Importurile suplimentare pot genera presiune descendent\u0103 asupra pre\u0163urilor interne, pot accentua volatilitatea pie\u0163ei \u015fi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi \u00een tehnologizare \u015fi sustenabilitate, \u00eentr-un sector deja afectat de cre\u015fterea costurilor \u015fi de riscurile climatice\u201d, spun reprezentan\u0163ii Forumului Agricultorilor \u0219i Procesatorilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

\n

Rom\u00e2nia devine un punct strategic pentru exportul de cereale, dar avem nevoie de schimb\u0103ri<\/h2>\n

\u00cen luna aprilie Bucure\u0219tiul va deveni epicentrul comer\u021bului la Marea Neagr\u0103 prin intermedul unui eveniment dedicat produc\u0103torilor de cereale din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Anali\u0219tii \u0219i exper\u021bii din agricultur\u0103 vor discuta \u00eempreun\u0103 cu comercian\u021bii, fermierii, furnizorii \u0219i profesioni\u0219tii din industrie despre provoc\u0103rile de pe pia\u021ba cerealelor \u0219i vor c\u0103uta solu\u021bii la problemele comune cu care se confrunt\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu are nevoie de o revolu\u021bie \u00een agricultur\u0103, ci de un plan care s\u0103 porneasc\u0103 de la cererea real\u0103 \u0219i s\u0103 lucreze \u00eenapoi spre produc\u021bie. Rezultatele ar putea s\u0103 apar\u0103 dac\u0103 s-ar investi \u00een tehnologii moderne, s-ar extinde perioada de produc\u021bie \u0219i ar exista un sprijin real pentru cercetare. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Rom\u00e2nia are nevoie de o strategie clar\u0103 de pozi\u021bionare pe pie\u021bele externe pentru anumite produse agroalimentare astfel \u00eenc\u0103t s\u0103 transforme ni\u0219ele cu potential mare \u00een exporturi sustenabile.<\/p>\n

surs\u0103: gandul.ro\u00a0<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n

De\u0219i resursele primare sunt considerabile, agricultura rom\u00e2neasc\u0103 tr\u0103ie\u0219te de mai mult\u0103 vreme un adev\u0103rat paradox, sesizat de orice rom\u00e2n care face pia\u021ba. Rom\u00e2nia este \u021bara agricol\u0103 care domin\u0103 pia\u021ba european\u0103 a cerealelor, dar care continu\u0103 s\u0103 depind\u0103 de importuri la produsele de baz\u0103 destinate consumului zilnic, legume \u0219i fructe care ne ajung \u00een farfurie. Datele recente arat\u0103 c\u0103 suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea European\u0103, dar export\u0103m la pre\u021buri mici \u0219i import\u0103m produse procesate la pre\u021buri uria\u0219e.<\/p>\n

\u00cen primele 25 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale anului comercial 2025-2026, Rom\u00e2nia a \u00eencheiat anul 2025 fiind cel mai mare exportator de cereale din Uniunea European\u0103, conform datelor publicate de Comisia European\u0103. Ne afl\u0103m \u00een fruntea clasamentului \u0219i c\u00e2nd vine vorba de exporturile de gr\u00e2u cu 3,5 milioane de tone \u0219i am dep\u0103\u0219it Fran\u021ba care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe l\u00e2ng\u0103 gr\u00e2u, Rom\u00e2nia ocup\u0103 primul loc \u0219i la exporturile de porumb \u0219i orz, iar fermierii rom\u00e2ni au reu\u0219it performan\u021ba de a exporta peste 6,4 milioane de tone de cereale, care reprezint\u0103 aproximativ 33% din totalul livr\u0103rilor c\u0103tre statele membre UE.<\/p>\n

\"Rom\u00e2nia<\/p>\n

Mai mult, Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 c\u0103 produc\u021bia total\u0103 de cereale a Rom\u00e2niei pentru perioada 2025-2026 va dep\u0103\u0219i 23 mil. de tone, \u00een cre\u0219tere cu aproximativ 17% fa\u021b\u0103 de anul precedent.<\/p>\n

Problema este c\u0103 import\u0103m mai mult de jum\u0103tate din necesarul de produse la pre\u021buri mult mai mari dec\u00e2t export\u0103m. Analizele de specialitate arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 importe produse procesate cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n

Aproximativ 60% din legumele consumate de rom\u00e2ni sunt \u00eenc\u0103 importate din \u021b\u0103ri precum Turcia \u0219i Polonia.<\/p>\n

Un alt factor care determin\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 apeleze la importurile masive \u00eel constituie seceta \u0219i fenomenele meteorologice extreme.<\/p>\n

Presa interna\u021bional\u0103 spune c\u0103, de\u0219i Rom\u00e2nia are a cincea cea mai mare suprafa\u021b\u0103 agricol\u0103 din UE, randamentul agriculturii r\u0103m\u00e2ne vulnerabil din cauza lipsei de sisteme de iriga\u021bii complet func\u021bionale. Mai mult, produc\u021bia primar\u0103 este puternic afectat\u0103 de fragmentarea excesiv\u0103 a terenurilor, v\u00e2rsta ridicat\u0103 a fermierilor \u0219i infrastructura deficitar\u0103.<\/p>\n

Ce spun prognozele economice pentru agricultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 2026<\/h2>\n

Speciali\u0219tii cred c\u0103 agricultura din Rom\u00e2nia va \u00eenregistra cre\u0219teri constante, iar estim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 PIB-ul pentru acest sector ar putea ajunge la aproximativ 8 mld. euro \u00een 2026, cu o produc\u021bie estimat\u0103 la peste 18 mld. euro. De asemenea, se a\u0219teapt\u0103 ca cererea de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 ajung\u0103 la 345.000 de tone, un semn al profesionaliz\u0103rii culturilor.<\/p>\n

\u00cen plus, sunt a\u0219teptate noi fonduri europene acordate prin Planul Strategic PAC care vor sus\u021bine investi\u021bii \u00een infrastructura rural\u0103, procesarea \u0219i modernizarea depozitelor \u0219i a centrelor de colectare.<\/p>\n

<\/p>\n

\n

Care sunt vulnerabilit\u0103\u021bile agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti<\/h2>\n

Chiar dac\u0103 prognozele sunt optimiste, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 \u00een continuare cu pierderi mari de valoare pe lan\u021bul intern chiar dac\u0103 are resurse \u0219i e a cincea suprafa\u021b\u0103 agricol\u0103 din Uniunea European\u0103. Sectorul produc\u021biei agricole primare este afectat \u00een primul r\u00e2nd de fragmentarea excesiv\u0103 a terenurilor pentru c\u0103 90% dintre exploata\u021bii au sub 5 hectare.<\/p>\n

V\u00e2rsta ridicat\u0103 a fermierilor este de asemenea un impediment, 44% din fermierii rom\u00e2ni au peste 65 de ani \u0219i e cel mai ridicat nivel din UE. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, infrastructura deficitar\u0103 marcat\u0103 de iriga\u021biile insuficiente, tehnologia \u00eenvechit\u0103 \u0219i pierderile mari din horticultur\u0103 \u0219i lapte care nu ajung \u00een procesare limiteaz\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103-\u0219i valorifice resursele. Sectorul de procesare alimentar\u0103 este de asemenea insuficient utilizat, de\u0219i are un poten\u021bial uria\u0219.<\/p>\n

De asemenea, fenomenele meteorologice extreme \u0219i deficitul de ap\u0103 r\u0103m\u00e2n cele mai mari amenin\u021b\u0103ri pentru agricultura rom\u00e2neasc\u0103. Chiar dac\u0103 2026 urmeaz\u0103 s\u0103 fie un an bun pentru agricultur\u0103, perspectivele pe termen lung arat\u0103 c\u0103 \u00een regiunile de c\u00e2mpie din sud va exista un deficit de ap\u0103.<\/p>\n

\n

\u201eProcesarea r\u0103m\u00e2ne segmentul unde Rom\u00e2nia pierde cea mai mare parte a valorii ad\u0103ugate. Productivitatea este de trei ori mai mic\u0103 dec\u00e2t media UE, unele unit\u0103\u021bi de procesare func\u021bioneaz\u0103 la doar 10-20% din capacitate, \u00een special \u00een sectorul c\u0103rnii, modernizarea tehnologic\u0103 este insuficient\u0103, exist\u0103 dificult\u0103\u021bi de acces la finan\u021bare, \u00een special pentru IMM-uri, iar lan\u021burile valorice sunt incomplete\u201d, arat\u0103 o analiz\u0103 realizat\u0103 de Deloitte Rom\u00e2nia.\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

Import\u0103m 60% din legumele care ajung \u00een farfuriile noastre<\/h2>\n

<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 de care se love\u0219te agricultura rom\u00e2neasc\u0103 este importul masiv de legume, \u00een special de ro\u0219ii, castrave\u021bi \u0219i ardei. Produsele domin\u0103 pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, mai ales \u00een sezonul de var\u0103 \u0219i, chiar dac\u0103 are un poten\u021bial agricol imens,<\/p>\n

Rom\u00e2nia a ajuns s\u0103 importe 60% din legume din \u021b\u0103ri precum Turcia, Polonia, Spania sau Grecia, \u00een timp ce legumele rom\u00e2ne\u0219ti sunt rare sau pleac\u0103 direct \u00een export. \u00cen 2025, dependen\u021ba de importuri a crescut \u00een ultimul deceniu iar importurile au atins aproape 1 milion de tone anual, \u00een valoare de peste 1 miliard de euro. De asemenea, lan\u021burile de magazine prefer\u0103 s\u0103 importe, \u00een special din cauza costurilor reduse \u0219i a disponibilit\u0103\u021bii constante de legume. Problema \u021bine de strategia insuficient\u0103 care favorizeaz\u0103 importurile \u0219i vulnerabilizeaz\u0103 securitatea alimentar\u0103.<\/p>\n

\n

Cum \u00eei influen\u021beaz\u0103 acordul UE-Mercosur pe agricultorii rom\u00e2ni<\/h2>\n

Acordul UE-Mercosur a provocat reac\u021bii din partea agricultorilor rom\u00e2ni, care sus\u021bin c\u0103 decizia a fost luat\u0103 f\u0103r\u0103 consultarea lor \u0219i spun c\u0103 efectele pot fi devastatoare pentru agricultura local\u0103. Nemul\u021bumirea acestora a pornit de la faptul c\u0103 produsele importate din statele Mercosur sunt ob\u021binute \u00een condi\u021bii cu reguli mai permisive \u0219i costuri mult mai mici, \u00een timp ce agricultura european\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un cadru normativ extrem de exigent, construit \u00een jurul unor standarde ridicate de mediu, siguran\u021b\u0103 alimentar\u0103, bun\u0103starea animalelor \u0219i utilizarea produselor de protec\u021bie a plantelor.<\/p>\n

Situa\u021bia este cu at\u00e2t mai tensionat\u0103 deoarece Ministerul de Externe a luat decizia de a sus\u021bine acordul, dar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins memorandumul cu privire la acord \u0219i a spus c\u0103\u00a0\u201eRom\u00e2nia utilizeaz\u0103 sub un kilogram pe hectar pesticide, iar \u00een zonele Mercosur se folosesc \u00eentre 12 \u0219i 15 kilograme pe hectar\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

<\/p>\n

\n

\u201ePentru Rom\u00e2nia, impactul acordului este deosebit de relevant. \u0162ara noastr\u0103 este unul dintre principalii produc\u0103tori de cereale din Uniunea European\u0103, cu un rol important \u00een securitatea alimentar\u0103 regional\u0103. Importurile suplimentare pot genera presiune descendent\u0103 asupra pre\u0163urilor interne, pot accentua volatilitatea pie\u0163ei \u015fi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi \u00een tehnologizare \u015fi sustenabilitate, \u00eentr-un sector deja afectat de cre\u015fterea costurilor \u015fi de riscurile climatice\u201d, spun reprezentan\u0163ii Forumului Agricultorilor \u0219i Procesatorilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

\n

Rom\u00e2nia devine un punct strategic pentru exportul de cereale, dar avem nevoie de schimb\u0103ri<\/h2>\n

\u00cen luna aprilie Bucure\u0219tiul va deveni epicentrul comer\u021bului la Marea Neagr\u0103 prin intermedul unui eveniment dedicat produc\u0103torilor de cereale din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Anali\u0219tii \u0219i exper\u021bii din agricultur\u0103 vor discuta \u00eempreun\u0103 cu comercian\u021bii, fermierii, furnizorii \u0219i profesioni\u0219tii din industrie despre provoc\u0103rile de pe pia\u021ba cerealelor \u0219i vor c\u0103uta solu\u021bii la problemele comune cu care se confrunt\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu are nevoie de o revolu\u021bie \u00een agricultur\u0103, ci de un plan care s\u0103 porneasc\u0103 de la cererea real\u0103 \u0219i s\u0103 lucreze \u00eenapoi spre produc\u021bie. Rezultatele ar putea s\u0103 apar\u0103 dac\u0103 s-ar investi \u00een tehnologii moderne, s-ar extinde perioada de produc\u021bie \u0219i ar exista un sprijin real pentru cercetare. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Rom\u00e2nia are nevoie de o strategie clar\u0103 de pozi\u021bionare pe pie\u021bele externe pentru anumite produse agroalimentare astfel \u00eenc\u0103t s\u0103 transforme ni\u0219ele cu potential mare \u00een exporturi sustenabile.<\/p>\n

surs\u0103: gandul.ro\u00a0<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/analiza-gandul-romania-e-cel-mai-mare-exportator-de-cereale-din-ue-dar-60-din-legumele-consumate-vin-din-import\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/https___www.gandul.ro__wp-content_uploads_2026_01_import-1-1.webp”] De\u0219i resursele primare sunt considerabile, agricultura rom\u00e2neasc\u0103 tr\u0103ie\u0219te de mai mult\u0103 vreme un adev\u0103rat paradox, sesizat de orice rom\u00e2n care face pia\u021ba. Rom\u00e2nia este \u021bara agricol\u0103 care domin\u0103 pia\u021ba european\u0103 a cerealelor, dar care continu\u0103 s\u0103 depind\u0103 de importuri la produsele de baz\u0103 destinate consumului zilnic, legume \u0219i fructe care ne ajung […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-1785174","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1785174","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1785174"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1785174\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1785174"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1785174"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1785174"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}