{"id":1783338,"date":"2026-02-20T13:55:53","date_gmt":"2026-02-20T10:55:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1783338"},"modified":"2026-02-20T13:55:53","modified_gmt":"2026-02-20T10:55:53","slug":"la-malaia-150-de-ani-de-la-nasterea-lui-brancusi-omagiati-intr-un-muzeu-unic-nascut-din-pasiune-si-cercetare-unde-sunetul-leaga-muntele-de-intreaga-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1783338","title":{"rendered":"La M\u0103laia, 150 de ani de la na\u0219terea lui Br\u00e2ncu\u0219i omagia\u021bi \u00eentr-un muzeu unic, n\u0103scut din pasiune \u0219i cercetare, unde sunetul leag\u0103 muntele de \u00eentreaga lume"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.impactreal.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/malaia-01.jpg”]<\/p>\n

\n
\"La<\/div>\n
\n
Claudia Schiopu<\/a><\/span>Actual<\/a>Administra\u0163ie<\/a>Malaia<\/a><\/span><\/div>\n
\n

La M\u0103laia, joi, 19 februarie, \u00eentr-o cl\u0103dire veche de peste o sut\u0103 de ani, fost\u0103 \u0219coal\u0103 din satul S\u0103li\u0219tea, s-a vorbit despre Br\u00e2ncu\u0219i, despre muzic\u0103 \u0219i despre un instrument simplu care a ajuns s\u0103 spun\u0103 pove\u0219ti din toate col\u021burile lumii. Evenimentul dedicat celor 150 de ani de la na\u0219terea lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a fost un prilej de prezentare \u0219i dialog \u00een jurul Muzeului Fluierelor Lumii.<\/p>\n

\u00cen centrul acestui proiect st\u0103 Oana Iva\u0219cu, muzician, cercet\u0103tor \u0219i unul dintre oamenii care au \u00een\u021beles c\u0103 un fluier nu este doar un obiect din lemn, ci o punte \u00eentre oameni, epoci \u0219i culturi. \u00a0De peste dou\u0103zeci de ani, al\u0103turi de Daniel Iva\u0219cu, str\u00e2nge instrumente din turnee, din sate \u00eendep\u0103rtate \u0219i din \u00eent\u00e2lniri care au ap\u0103rut pe parcursul c\u0103l\u0103toriilor lor.\u00a0 Colec\u021bia, care a \u00eenceput firesc, f\u0103r\u0103 planuri grandioase, a crescut treptat p\u00e2n\u0103 a avut nevoie de un loc al ei:<\/p>\n

\u201eUn muzeu al fluierelor, la M\u0103laia, \u00een munte, a venit firesc. Eu \u0219i Damian suntem muzicieni \u00een Ansamblul Imago Mundi, c\u00e2nt\u0103m muzic\u0103 medieval\u0103 \u0219i contemporan\u0103 de peste 25 de ani. Am cercetat, am c\u0103utat, am fost \u00een turnee prin toat\u0103 lumea \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 concerte, am adus acas\u0103 instrumente. La Bucure\u0219ti, colec\u021bia cre\u0219tea. Ne-am \u00eentrebat unde o putem a\u0219eza astfel \u00eenc\u00e2t spa\u021biul s\u0103 nu fie doar un loc unde te ui\u021bi, ci un loc \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, un loc creat \u00eempreun\u0103 cu oamenii din zon\u0103, unde fluierul a fost mereu prezent. Ciobanii s-au \u00eenso\u021bit cu fluierul din vechime. De aici am pornit<\/em><\/strong>\u201d, a spus Oana Iva\u0219cu la eveniment.<\/p>\n

Ideea a prins form\u0103 \u0219i printr-un alt proiect cultural, \u201eColind M\u0103laia\u201d, realizat \u00eempreun\u0103 cu Prim\u0103ria M\u0103laia, cu finan\u021bare european\u0103. Cercetarea muzicii \u0219i a patrimoniului a deschis un drum nou. Primarul Gheorghe Dinculescu \u00ee\u0219i dorea un muzeu de etnografie. Oana Iva\u0219cu a venit cu o propunere diferit\u0103, care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 tiparul clasic al muzeelor de sat. Asocia\u021bia Cultural\u0103 ISVOR merge din 2020 \u00een sate izolate, cu dona\u021bii de instrumente \u0219i ateliere pentru copii. A ap\u0103rut dorin\u021ba unui loc stabil, unde copiii s\u0103 poat\u0103 veni, nu doar s\u0103 fie vizita\u021bi: \u201d\u201e Ne-am dorit un loc care s\u0103 devin\u0103 un reper pentru \u021aara Lovi\u0219tei. Proiectul este unic \u00een lume, mai ales pentru c\u0103 pune fluierul rom\u00e2nesc \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103. Ofer\u0103 o \u00een\u021belegere asupra muzicii \u0219i asupra oamenilor. Muzica nu \u021bine doar de performan\u021b\u0103, \u021bine de pove\u0219ti, de leg\u0103turi \u00eentre oameni<\/em><\/strong>\u201d, a mai declarat Oana Iva\u0219cu.<\/p>\n

Colec\u021bia a \u00eenceput cu aproximativ 50 de instrumente. Vara trecut\u0103, o campanie de str\u00e2ngere a adus alte piese. Ast\u0103zi sunt aproape o sut\u0103. Instrumente din mai multe continente, vechi \u0219i noi. Pentru c\u0103 fluierul nu este o relicv\u0103 uitat\u0103 \u00eentr-un sertar. El evolueaz\u0103 \u0219i spune povestea celor care \u00eel folosesc.<\/p>\n

Cel mai vechi punct de plecare pentru Oana Iva\u0219cu a fost oboiul, instrument din familia lemnelor, cu ancie dubl\u0103. \u00cen muzeu se reg\u0103sesc instrumente precum zurna, sheng, bombarda \u0219i bombarda breton\u0103. Sheng-ul este un instrument chinezesc cu ancii libere, folosit de peste trei mii de ani. Bombarda breton\u0103 vine din Bretania, Fran\u021ba. Sunt \u0219i instrumente din Asia, unde bambusul este materia prim\u0103 de baz\u0103. \u00cen Oltenia, me\u0219terii folosesc prun sau cire\u0219. Asem\u0103n\u0103rile dintre tilincile noastre \u0219i unele instrumente africane sunt surprinz\u0103toare. Lemnul difer\u0103, forma difer\u0103, dar ideea de sunet suflat, simplu \u0219i direct, r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n

Oana Iva\u0219cu, ini\u021biatoarea muzeului, ne explic\u0103 c\u0103 expozi\u021bia nu este static\u0103. Fiecare obiect are etichet\u0103 \u0219i cod QR. Vizitatorii pot intra pe site, pot citi despre instrument, pot asculta exemple audio, pot vedea muzicieni din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate care c\u00e2nt\u0103 la acele instrumente. Tehnologia completeaz\u0103 povestea. Oamenii pot sta de vorb\u0103 cu ini\u021biatorii, pot pune \u00eentreb\u0103ri, pot \u00een\u021belege leg\u0103turile dintre culturi.<\/p>\n

\u00cen \u0219colile din \u021aara Lovi\u0219tei, copiii au primit deja aceste pove\u0219ti. Oana Iva\u0219cu le-a vorbit despre instrumente cu ancie simpl\u0103, precum xaphoon, apropiat de clarinet \u0219i saxofon. Le-a ar\u0103tat diferen\u021be \u0219i asem\u0103n\u0103ri. Le-a dus \u201eatlasul fluierelor\u201d, un material care poate fi folosit \u0219i la clas\u0103. \u201eCopiii sunt curio\u0219i. Au o deschidere mare. Le lipsesc \u00eent\u00e2lnirile cu arti\u0219ti. Noi ne concentr\u0103m pe zona aceasta, \u00een V\u00e2lcea \u0219i spre munte, \u00een Vaideeni, spre Sibiu. Sunt multe \u0219coli unde e nevoie de astfel de activit\u0103\u021bi<\/em><\/strong>\u201d, a explicat ea.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i, tradus prin sunet \u0219i imagine<\/u><\/strong><\/p>\n

Evenimentul din 19 februarie a fost legat de Br\u00e2ncu\u0219i prin proiectul ISVOR \u2013 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, un album muzical \u0219i fotografic inspirat de muzica olteneasc\u0103, de \u00eent\u00e2lnirea sculptorului cu Maria T\u0103nase \u0219i de prietenia cu Erik Satie. Albumul este \u00eenso\u021bit de un demers vizual realizat \u00eempreun\u0103 cu artistul Florin Ghenade \u0219i membrii ansamblului Imago Mundi. \u201eEste ceva de ascultat \u0219i de privit. O traducere a felului \u00een care \u00eel sim\u021bim noi pe Br\u00e2ncu\u0219i\u201d<\/em><\/strong>, a spus Oana Iva\u0219cu.<\/p>\n

De la \u0219coal\u0103 veche la muzeu unic \u00een lume: viziunea primarului M\u0103laiei<\/u><\/strong><\/p>\n

Primarul comunei M\u0103laia, Gheorghe Dinculescu, a vorbit despre importan\u021ba acestui proiect pentru localitate \u0219i pentru turi\u0219tii care ajung pe Valea Lotrului.<\/p>\n

\u201eEste o atrac\u021bie care sprijin\u0103 comuna noastr\u0103 \u0219i aduce valoare. Ne g\u00e2ndim la turi\u0219ti. C\u00e2nd vin aici, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 preocup\u0103ri. M\u0103laia ofer\u0103 trasee, cascade, parc tematic, iar Muzeul Fluierelor Lumii vine s\u0103 completeze oferta. Nu este un muzeu local sau na\u021bional, este unul interna\u021bional. \u00ce\u0219i va ar\u0103ta valoarea foarte repede prin ceea ce expune \u0219i prin faptul c\u0103 este unic \u00een lume<\/em><\/strong>\u201d, a declarat primarul.<\/p>\n

Cl\u0103direa \u00een care func\u021bioneaz\u0103 muzeul a fost o \u0219coal\u0103 care nu mai era folosit\u0103 de ani buni. Administra\u021bia local\u0103 a preluat-o \u0219i a reabilitat-o, p\u0103str\u00e2nd caracterul vechi al construc\u021biei: \u201d\u201e Am anun\u021bat Ministerul Educa\u021biei c\u0103 o prelu\u0103m \u0219i r\u0103m\u00e2ne dedicat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i culturii. Nu am vrut s\u0103 o l\u0103s\u0103m s\u0103 se degradeze. Am transformat-o \u00eentr-un spa\u021biu care va fi folosit de copii, de arti\u0219ti, de vizitatori<\/em><\/strong>\u201d, a spus Gheorghe Dinculescu.<\/p>\n

Primarul a vorbit \u0219i despre leg\u0103tura dintre M\u0103laia \u0219i fluier, o leg\u0103tur\u0103 n\u0103scut\u0103 odat\u0103 cu muntele \u0219i cu p\u0103storitul. Valea Lotrului a fost odinioar\u0103 loc de trecere pentru ciobanii veni\u021bi din M\u0103rginimea Sibiului, care au cobor\u00e2t peste culmi cu turmele \u0219i cu sunetul fluierului. \u00cen serile lungi de la st\u00e2n\u0103, fluierul nu era doar un instrument, ci glasul singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al bucuriei, semn de chemare \u0219i de \u00eent\u00e2lnire. Ast\u0103zi, acela\u0219i sunet prinde o form\u0103 nou\u0103 \u00eentr-un muzeu care ofer\u0103 unui sat de munte un reper cultural \u0219i care leag\u0103 continente.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i, fluierul \u0219i rena\u0219terea unei \u0219coli de munte, printr-un muzeu care leag\u0103 continente<\/u><\/strong><\/p>\n

A\u0219adar, la M\u0103laia s-a g\u0103sit o solu\u021bie pentru o cl\u0103dire care risca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goal\u0103. \u0218coala din S\u0103li\u0219tea nu mai avea de mult \u00a0elevi, dar are acum vizitatori \u0219i copii care vin s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 \u00eentrebe. Are turi\u0219ti care descoper\u0103 leg\u0103turi \u00eentre Asia, Africa \u0219i Oltenia printr-un simplu tub de lemn suflat. \u00a0Iar joi, 19 februarie, muzeul a g\u0103zduit un eveniment care l-a adus pe Br\u00e2ncu\u0219i mai aproape de munte \u0219i de sunet.<\/p>\n

Proiectul Muzeului Fluierelor Lumii are parteneri de prestigiu: Muzeul ASTRA din Sibiu, Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, British Council, Goethe-Institut \u0219i Institutul Cervantes. Aceast\u0103 re\u021bea arat\u0103 c\u0103 un instrument simplu poate deschide drumuri culturale largi. De aici, din Valea Lotrului, povestea acestui muzeu pleac\u0103 mai departe. Iar povestea abia \u00eencepe.<\/em><\/p>\n

<\/u><\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

La M\u0103laia, joi, 19 februarie, \u00eentr-o cl\u0103dire veche de peste o sut\u0103 de ani, fost\u0103 \u0219coal\u0103 din satul S\u0103li\u0219tea, s-a vorbit despre Br\u00e2ncu\u0219i, despre muzic\u0103 \u0219i despre un instrument simplu care a ajuns s\u0103 spun\u0103 pove\u0219ti din toate col\u021burile lumii. Evenimentul dedicat celor 150 de ani de la na\u0219terea lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a fost un prilej de prezentare \u0219i dialog \u00een jurul Muzeului Fluierelor Lumii.<\/p>\n

\u00cen centrul acestui proiect st\u0103 Oana Iva\u0219cu, muzician, cercet\u0103tor \u0219i unul dintre oamenii care au \u00een\u021beles c\u0103 un fluier nu este doar un obiect din lemn, ci o punte \u00eentre oameni, epoci \u0219i culturi. \u00a0De peste dou\u0103zeci de ani, al\u0103turi de Daniel Iva\u0219cu, str\u00e2nge instrumente din turnee, din sate \u00eendep\u0103rtate \u0219i din \u00eent\u00e2lniri care au ap\u0103rut pe parcursul c\u0103l\u0103toriilor lor.\u00a0 Colec\u021bia, care a \u00eenceput firesc, f\u0103r\u0103 planuri grandioase, a crescut treptat p\u00e2n\u0103 a avut nevoie de un loc al ei:<\/p>\n

\u201eUn muzeu al fluierelor, la M\u0103laia, \u00een munte, a venit firesc. Eu \u0219i Damian suntem muzicieni \u00een Ansamblul Imago Mundi, c\u00e2nt\u0103m muzic\u0103 medieval\u0103 \u0219i contemporan\u0103 de peste 25 de ani. Am cercetat, am c\u0103utat, am fost \u00een turnee prin toat\u0103 lumea \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 concerte, am adus acas\u0103 instrumente. La Bucure\u0219ti, colec\u021bia cre\u0219tea. Ne-am \u00eentrebat unde o putem a\u0219eza astfel \u00eenc\u00e2t spa\u021biul s\u0103 nu fie doar un loc unde te ui\u021bi, ci un loc \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, un loc creat \u00eempreun\u0103 cu oamenii din zon\u0103, unde fluierul a fost mereu prezent. Ciobanii s-au \u00eenso\u021bit cu fluierul din vechime. De aici am pornit<\/em><\/strong>\u201d, a spus Oana Iva\u0219cu la eveniment.<\/p>\n

Ideea a prins form\u0103 \u0219i printr-un alt proiect cultural, \u201eColind M\u0103laia\u201d, realizat \u00eempreun\u0103 cu Prim\u0103ria M\u0103laia, cu finan\u021bare european\u0103. Cercetarea muzicii \u0219i a patrimoniului a deschis un drum nou. Primarul Gheorghe Dinculescu \u00ee\u0219i dorea un muzeu de etnografie. Oana Iva\u0219cu a venit cu o propunere diferit\u0103, care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 tiparul clasic al muzeelor de sat. Asocia\u021bia Cultural\u0103 ISVOR merge din 2020 \u00een sate izolate, cu dona\u021bii de instrumente \u0219i ateliere pentru copii. A ap\u0103rut dorin\u021ba unui loc stabil, unde copiii s\u0103 poat\u0103 veni, nu doar s\u0103 fie vizita\u021bi: \u201d\u201e Ne-am dorit un loc care s\u0103 devin\u0103 un reper pentru \u021aara Lovi\u0219tei. Proiectul este unic \u00een lume, mai ales pentru c\u0103 pune fluierul rom\u00e2nesc \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103. Ofer\u0103 o \u00een\u021belegere asupra muzicii \u0219i asupra oamenilor. Muzica nu \u021bine doar de performan\u021b\u0103, \u021bine de pove\u0219ti, de leg\u0103turi \u00eentre oameni<\/em><\/strong>\u201d, a mai declarat Oana Iva\u0219cu.<\/p>\n

Colec\u021bia a \u00eenceput cu aproximativ 50 de instrumente. Vara trecut\u0103, o campanie de str\u00e2ngere a adus alte piese. Ast\u0103zi sunt aproape o sut\u0103. Instrumente din mai multe continente, vechi \u0219i noi. Pentru c\u0103 fluierul nu este o relicv\u0103 uitat\u0103 \u00eentr-un sertar. El evolueaz\u0103 \u0219i spune povestea celor care \u00eel folosesc.<\/p>\n

Cel mai vechi punct de plecare pentru Oana Iva\u0219cu a fost oboiul, instrument din familia lemnelor, cu ancie dubl\u0103. \u00cen muzeu se reg\u0103sesc instrumente precum zurna, sheng, bombarda \u0219i bombarda breton\u0103. Sheng-ul este un instrument chinezesc cu ancii libere, folosit de peste trei mii de ani. Bombarda breton\u0103 vine din Bretania, Fran\u021ba. Sunt \u0219i instrumente din Asia, unde bambusul este materia prim\u0103 de baz\u0103. \u00cen Oltenia, me\u0219terii folosesc prun sau cire\u0219. Asem\u0103n\u0103rile dintre tilincile noastre \u0219i unele instrumente africane sunt surprinz\u0103toare. Lemnul difer\u0103, forma difer\u0103, dar ideea de sunet suflat, simplu \u0219i direct, r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n

Oana Iva\u0219cu, ini\u021biatoarea muzeului, ne explic\u0103 c\u0103 expozi\u021bia nu este static\u0103. Fiecare obiect are etichet\u0103 \u0219i cod QR. Vizitatorii pot intra pe site, pot citi despre instrument, pot asculta exemple audio, pot vedea muzicieni din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate care c\u00e2nt\u0103 la acele instrumente. Tehnologia completeaz\u0103 povestea. Oamenii pot sta de vorb\u0103 cu ini\u021biatorii, pot pune \u00eentreb\u0103ri, pot \u00een\u021belege leg\u0103turile dintre culturi.<\/p>\n

\u00cen \u0219colile din \u021aara Lovi\u0219tei, copiii au primit deja aceste pove\u0219ti. Oana Iva\u0219cu le-a vorbit despre instrumente cu ancie simpl\u0103, precum xaphoon, apropiat de clarinet \u0219i saxofon. Le-a ar\u0103tat diferen\u021be \u0219i asem\u0103n\u0103ri. Le-a dus \u201eatlasul fluierelor\u201d, un material care poate fi folosit \u0219i la clas\u0103. \u201eCopiii sunt curio\u0219i. Au o deschidere mare. Le lipsesc \u00eent\u00e2lnirile cu arti\u0219ti. Noi ne concentr\u0103m pe zona aceasta, \u00een V\u00e2lcea \u0219i spre munte, \u00een Vaideeni, spre Sibiu. Sunt multe \u0219coli unde e nevoie de astfel de activit\u0103\u021bi<\/em><\/strong>\u201d, a explicat ea.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i, tradus prin sunet \u0219i imagine<\/u><\/strong><\/p>\n

Evenimentul din 19 februarie a fost legat de Br\u00e2ncu\u0219i prin proiectul ISVOR \u2013 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, un album muzical \u0219i fotografic inspirat de muzica olteneasc\u0103, de \u00eent\u00e2lnirea sculptorului cu Maria T\u0103nase \u0219i de prietenia cu Erik Satie. Albumul este \u00eenso\u021bit de un demers vizual realizat \u00eempreun\u0103 cu artistul Florin Ghenade \u0219i membrii ansamblului Imago Mundi. \u201eEste ceva de ascultat \u0219i de privit. O traducere a felului \u00een care \u00eel sim\u021bim noi pe Br\u00e2ncu\u0219i\u201d<\/em><\/strong>, a spus Oana Iva\u0219cu.<\/p>\n

De la \u0219coal\u0103 veche la muzeu unic \u00een lume: viziunea primarului M\u0103laiei<\/u><\/strong><\/p>\n

Primarul comunei M\u0103laia, Gheorghe Dinculescu, a vorbit despre importan\u021ba acestui proiect pentru localitate \u0219i pentru turi\u0219tii care ajung pe Valea Lotrului.<\/p>\n

\u201eEste o atrac\u021bie care sprijin\u0103 comuna noastr\u0103 \u0219i aduce valoare. Ne g\u00e2ndim la turi\u0219ti. C\u00e2nd vin aici, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 preocup\u0103ri. M\u0103laia ofer\u0103 trasee, cascade, parc tematic, iar Muzeul Fluierelor Lumii vine s\u0103 completeze oferta. Nu este un muzeu local sau na\u021bional, este unul interna\u021bional. \u00ce\u0219i va ar\u0103ta valoarea foarte repede prin ceea ce expune \u0219i prin faptul c\u0103 este unic \u00een lume<\/em><\/strong>\u201d, a declarat primarul.<\/p>\n

Cl\u0103direa \u00een care func\u021bioneaz\u0103 muzeul a fost o \u0219coal\u0103 care nu mai era folosit\u0103 de ani buni. Administra\u021bia local\u0103 a preluat-o \u0219i a reabilitat-o, p\u0103str\u00e2nd caracterul vechi al construc\u021biei: \u201d\u201e Am anun\u021bat Ministerul Educa\u021biei c\u0103 o prelu\u0103m \u0219i r\u0103m\u00e2ne dedicat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i culturii. Nu am vrut s\u0103 o l\u0103s\u0103m s\u0103 se degradeze. Am transformat-o \u00eentr-un spa\u021biu care va fi folosit de copii, de arti\u0219ti, de vizitatori<\/em><\/strong>\u201d, a spus Gheorghe Dinculescu.<\/p>\n

Primarul a vorbit \u0219i despre leg\u0103tura dintre M\u0103laia \u0219i fluier, o leg\u0103tur\u0103 n\u0103scut\u0103 odat\u0103 cu muntele \u0219i cu p\u0103storitul. Valea Lotrului a fost odinioar\u0103 loc de trecere pentru ciobanii veni\u021bi din M\u0103rginimea Sibiului, care au cobor\u00e2t peste culmi cu turmele \u0219i cu sunetul fluierului. \u00cen serile lungi de la st\u00e2n\u0103, fluierul nu era doar un instrument, ci glasul singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al bucuriei, semn de chemare \u0219i de \u00eent\u00e2lnire. Ast\u0103zi, acela\u0219i sunet prinde o form\u0103 nou\u0103 \u00eentr-un muzeu care ofer\u0103 unui sat de munte un reper cultural \u0219i care leag\u0103 continente.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i, fluierul \u0219i rena\u0219terea unei \u0219coli de munte, printr-un muzeu care leag\u0103 continente<\/u><\/strong><\/p>\n

A\u0219adar, la M\u0103laia s-a g\u0103sit o solu\u021bie pentru o cl\u0103dire care risca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goal\u0103. \u0218coala din S\u0103li\u0219tea nu mai avea de mult \u00a0elevi, dar are acum vizitatori \u0219i copii care vin s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 \u00eentrebe. Are turi\u0219ti care descoper\u0103 leg\u0103turi \u00eentre Asia, Africa \u0219i Oltenia printr-un simplu tub de lemn suflat. \u00a0Iar joi, 19 februarie, muzeul a g\u0103zduit un eveniment care l-a adus pe Br\u00e2ncu\u0219i mai aproape de munte \u0219i de sunet.<\/p>\n

Proiectul Muzeului Fluierelor Lumii are parteneri de prestigiu: Muzeul ASTRA din Sibiu, Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, British Council, Goethe-Institut \u0219i Institutul Cervantes. Aceast\u0103 re\u021bea arat\u0103 c\u0103 un instrument simplu poate deschide drumuri culturale largi. De aici, din Valea Lotrului, povestea acestui muzeu pleac\u0103 mai departe. Iar povestea abia \u00eencepe.<\/em><\/p>\n

<\/u><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

La M\u0103laia, joi, 19 februarie, \u00eentr-o cl\u0103dire veche de peste o sut\u0103 de ani, fost\u0103 \u0219coal\u0103 din satul S\u0103li\u0219tea, s-a vorbit despre Br\u00e2ncu\u0219i, despre muzic\u0103 \u0219i despre un instrument simplu care a ajuns s\u0103 spun\u0103 pove\u0219ti din toate col\u021burile lumii. Evenimentul dedicat celor 150 de ani de la na\u0219terea lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a fost un prilej de prezentare \u0219i dialog \u00een jurul Muzeului Fluierelor Lumii.<\/p>\n

\u00cen centrul acestui proiect st\u0103 Oana Iva\u0219cu, muzician, cercet\u0103tor \u0219i unul dintre oamenii care au \u00een\u021beles c\u0103 un fluier nu este doar un obiect din lemn, ci o punte \u00eentre oameni, epoci \u0219i culturi. \u00a0De peste dou\u0103zeci de ani, al\u0103turi de Daniel Iva\u0219cu, str\u00e2nge instrumente din turnee, din sate \u00eendep\u0103rtate \u0219i din \u00eent\u00e2lniri care au ap\u0103rut pe parcursul c\u0103l\u0103toriilor lor.\u00a0 Colec\u021bia, care a \u00eenceput firesc, f\u0103r\u0103 planuri grandioase, a crescut treptat p\u00e2n\u0103 a avut nevoie de un loc al ei:<\/p>\n

\u201eUn muzeu al fluierelor, la M\u0103laia, \u00een munte, a venit firesc. Eu \u0219i Damian suntem muzicieni \u00een Ansamblul Imago Mundi, c\u00e2nt\u0103m muzic\u0103 medieval\u0103 \u0219i contemporan\u0103 de peste 25 de ani. Am cercetat, am c\u0103utat, am fost \u00een turnee prin toat\u0103 lumea \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 concerte, am adus acas\u0103 instrumente. La Bucure\u0219ti, colec\u021bia cre\u0219tea. Ne-am \u00eentrebat unde o putem a\u0219eza astfel \u00eenc\u00e2t spa\u021biul s\u0103 nu fie doar un loc unde te ui\u021bi, ci un loc \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, un loc creat \u00eempreun\u0103 cu oamenii din zon\u0103, unde fluierul a fost mereu prezent. Ciobanii s-au \u00eenso\u021bit cu fluierul din vechime. De aici am pornit<\/em><\/strong>\u201d, a spus Oana Iva\u0219cu la eveniment.<\/p>\n

Ideea a prins form\u0103 \u0219i printr-un alt proiect cultural, \u201eColind M\u0103laia\u201d, realizat \u00eempreun\u0103 cu Prim\u0103ria M\u0103laia, cu finan\u021bare european\u0103. Cercetarea muzicii \u0219i a patrimoniului a deschis un drum nou. Primarul Gheorghe Dinculescu \u00ee\u0219i dorea un muzeu de etnografie. Oana Iva\u0219cu a venit cu o propunere diferit\u0103, care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 tiparul clasic al muzeelor de sat. Asocia\u021bia Cultural\u0103 ISVOR merge din 2020 \u00een sate izolate, cu dona\u021bii de instrumente \u0219i ateliere pentru copii. A ap\u0103rut dorin\u021ba unui loc stabil, unde copiii s\u0103 poat\u0103 veni, nu doar s\u0103 fie vizita\u021bi: \u201d\u201e Ne-am dorit un loc care s\u0103 devin\u0103 un reper pentru \u021aara Lovi\u0219tei. Proiectul este unic \u00een lume, mai ales pentru c\u0103 pune fluierul rom\u00e2nesc \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103. Ofer\u0103 o \u00een\u021belegere asupra muzicii \u0219i asupra oamenilor. Muzica nu \u021bine doar de performan\u021b\u0103, \u021bine de pove\u0219ti, de leg\u0103turi \u00eentre oameni<\/em><\/strong>\u201d, a mai declarat Oana Iva\u0219cu.<\/p>\n

Colec\u021bia a \u00eenceput cu aproximativ 50 de instrumente. Vara trecut\u0103, o campanie de str\u00e2ngere a adus alte piese. Ast\u0103zi sunt aproape o sut\u0103. Instrumente din mai multe continente, vechi \u0219i noi. Pentru c\u0103 fluierul nu este o relicv\u0103 uitat\u0103 \u00eentr-un sertar. El evolueaz\u0103 \u0219i spune povestea celor care \u00eel folosesc.<\/p>\n

Cel mai vechi punct de plecare pentru Oana Iva\u0219cu a fost oboiul, instrument din familia lemnelor, cu ancie dubl\u0103. \u00cen muzeu se reg\u0103sesc instrumente precum zurna, sheng, bombarda \u0219i bombarda breton\u0103. Sheng-ul este un instrument chinezesc cu ancii libere, folosit de peste trei mii de ani. Bombarda breton\u0103 vine din Bretania, Fran\u021ba. Sunt \u0219i instrumente din Asia, unde bambusul este materia prim\u0103 de baz\u0103. \u00cen Oltenia, me\u0219terii folosesc prun sau cire\u0219. Asem\u0103n\u0103rile dintre tilincile noastre \u0219i unele instrumente africane sunt surprinz\u0103toare. Lemnul difer\u0103, forma difer\u0103, dar ideea de sunet suflat, simplu \u0219i direct, r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n

Oana Iva\u0219cu, ini\u021biatoarea muzeului, ne explic\u0103 c\u0103 expozi\u021bia nu este static\u0103. Fiecare obiect are etichet\u0103 \u0219i cod QR. Vizitatorii pot intra pe site, pot citi despre instrument, pot asculta exemple audio, pot vedea muzicieni din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate care c\u00e2nt\u0103 la acele instrumente. Tehnologia completeaz\u0103 povestea. Oamenii pot sta de vorb\u0103 cu ini\u021biatorii, pot pune \u00eentreb\u0103ri, pot \u00een\u021belege leg\u0103turile dintre culturi.<\/p>\n

\u00cen \u0219colile din \u021aara Lovi\u0219tei, copiii au primit deja aceste pove\u0219ti. Oana Iva\u0219cu le-a vorbit despre instrumente cu ancie simpl\u0103, precum xaphoon, apropiat de clarinet \u0219i saxofon. Le-a ar\u0103tat diferen\u021be \u0219i asem\u0103n\u0103ri. Le-a dus \u201eatlasul fluierelor\u201d, un material care poate fi folosit \u0219i la clas\u0103. \u201eCopiii sunt curio\u0219i. Au o deschidere mare. Le lipsesc \u00eent\u00e2lnirile cu arti\u0219ti. Noi ne concentr\u0103m pe zona aceasta, \u00een V\u00e2lcea \u0219i spre munte, \u00een Vaideeni, spre Sibiu. Sunt multe \u0219coli unde e nevoie de astfel de activit\u0103\u021bi<\/em><\/strong>\u201d, a explicat ea.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i, tradus prin sunet \u0219i imagine<\/u><\/strong><\/p>\n

Evenimentul din 19 februarie a fost legat de Br\u00e2ncu\u0219i prin proiectul ISVOR \u2013 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, un album muzical \u0219i fotografic inspirat de muzica olteneasc\u0103, de \u00eent\u00e2lnirea sculptorului cu Maria T\u0103nase \u0219i de prietenia cu Erik Satie. Albumul este \u00eenso\u021bit de un demers vizual realizat \u00eempreun\u0103 cu artistul Florin Ghenade \u0219i membrii ansamblului Imago Mundi. \u201eEste ceva de ascultat \u0219i de privit. O traducere a felului \u00een care \u00eel sim\u021bim noi pe Br\u00e2ncu\u0219i\u201d<\/em><\/strong>, a spus Oana Iva\u0219cu.<\/p>\n

De la \u0219coal\u0103 veche la muzeu unic \u00een lume: viziunea primarului M\u0103laiei<\/u><\/strong><\/p>\n

Primarul comunei M\u0103laia, Gheorghe Dinculescu, a vorbit despre importan\u021ba acestui proiect pentru localitate \u0219i pentru turi\u0219tii care ajung pe Valea Lotrului.<\/p>\n

\u201eEste o atrac\u021bie care sprijin\u0103 comuna noastr\u0103 \u0219i aduce valoare. Ne g\u00e2ndim la turi\u0219ti. C\u00e2nd vin aici, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 preocup\u0103ri. M\u0103laia ofer\u0103 trasee, cascade, parc tematic, iar Muzeul Fluierelor Lumii vine s\u0103 completeze oferta. Nu este un muzeu local sau na\u021bional, este unul interna\u021bional. \u00ce\u0219i va ar\u0103ta valoarea foarte repede prin ceea ce expune \u0219i prin faptul c\u0103 este unic \u00een lume<\/em><\/strong>\u201d, a declarat primarul.<\/p>\n

Cl\u0103direa \u00een care func\u021bioneaz\u0103 muzeul a fost o \u0219coal\u0103 care nu mai era folosit\u0103 de ani buni. Administra\u021bia local\u0103 a preluat-o \u0219i a reabilitat-o, p\u0103str\u00e2nd caracterul vechi al construc\u021biei: \u201d\u201e Am anun\u021bat Ministerul Educa\u021biei c\u0103 o prelu\u0103m \u0219i r\u0103m\u00e2ne dedicat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i culturii. Nu am vrut s\u0103 o l\u0103s\u0103m s\u0103 se degradeze. Am transformat-o \u00eentr-un spa\u021biu care va fi folosit de copii, de arti\u0219ti, de vizitatori<\/em><\/strong>\u201d, a spus Gheorghe Dinculescu.<\/p>\n

Primarul a vorbit \u0219i despre leg\u0103tura dintre M\u0103laia \u0219i fluier, o leg\u0103tur\u0103 n\u0103scut\u0103 odat\u0103 cu muntele \u0219i cu p\u0103storitul. Valea Lotrului a fost odinioar\u0103 loc de trecere pentru ciobanii veni\u021bi din M\u0103rginimea Sibiului, care au cobor\u00e2t peste culmi cu turmele \u0219i cu sunetul fluierului. \u00cen serile lungi de la st\u00e2n\u0103, fluierul nu era doar un instrument, ci glasul singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al bucuriei, semn de chemare \u0219i de \u00eent\u00e2lnire. Ast\u0103zi, acela\u0219i sunet prinde o form\u0103 nou\u0103 \u00eentr-un muzeu care ofer\u0103 unui sat de munte un reper cultural \u0219i care leag\u0103 continente.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i, fluierul \u0219i rena\u0219terea unei \u0219coli de munte, printr-un muzeu care leag\u0103 continente<\/u><\/strong><\/p>\n

A\u0219adar, la M\u0103laia s-a g\u0103sit o solu\u021bie pentru o cl\u0103dire care risca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goal\u0103. \u0218coala din S\u0103li\u0219tea nu mai avea de mult \u00a0elevi, dar are acum vizitatori \u0219i copii care vin s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 \u00eentrebe. Are turi\u0219ti care descoper\u0103 leg\u0103turi \u00eentre Asia, Africa \u0219i Oltenia printr-un simplu tub de lemn suflat. \u00a0Iar joi, 19 februarie, muzeul a g\u0103zduit un eveniment care l-a adus pe Br\u00e2ncu\u0219i mai aproape de munte \u0219i de sunet.<\/p>\n

Proiectul Muzeului Fluierelor Lumii are parteneri de prestigiu: Muzeul ASTRA din Sibiu, Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, British Council, Goethe-Institut \u0219i Institutul Cervantes. Aceast\u0103 re\u021bea arat\u0103 c\u0103 un instrument simplu poate deschide drumuri culturale largi. De aici, din Valea Lotrului, povestea acestui muzeu pleac\u0103 mai departe. Iar povestea abia \u00eencepe.<\/em><\/p>\n

<\/u><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.impactreal.ro\/2026\/02\/20\/la-malaia-150-de-ani-de-la-nasterea-lui-brancusi-omagiati-intr-un-muzeu-unic-nascut-din-pasiune-si-cercetare-unde-sunetul-leaga-muntele-de-intreaga-lume\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.impactreal.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/malaia-01.jpg”] 20 februarie 2026Claudia SchiopuActualAdministra\u0163ieMalaia La M\u0103laia, joi, 19 februarie, \u00eentr-o cl\u0103dire veche de peste o sut\u0103 de ani, fost\u0103 \u0219coal\u0103 din satul S\u0103li\u0219tea, s-a vorbit despre Br\u00e2ncu\u0219i, despre muzic\u0103 \u0219i despre un instrument simplu care a ajuns s\u0103 spun\u0103 pove\u0219ti din toate col\u021burile lumii. Evenimentul dedicat celor 150 de ani de la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,212],"class_list":["post-1783338","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-impactreal-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1783338","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1783338"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1783338\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1783338"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1783338"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1783338"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}