\n
Tribunalul Cluj a devenit c\u00e2mpul de lupt\u0103 pentru una dintre cele mai vechi \u0219i costisitoare afaceri cu energie din Rom\u00e2nia, barajul Surduc-Siriu, unde statul for\u021beaz\u0103 finalizarea unui proiect comunist gata \u00een propor\u021bie de 85%, \u00een timp ce activi\u0219tii acuz\u0103 c\u0103 lucr\u0103rile se bazeaz\u0103 pe h\u00e2rtii expirate de dou\u0103 decenii. Asocia\u021bia Declic a dat \u00een judecat\u0103 Consiliul Jude\u021bean Buz\u0103u \u0219i Hidroelectrica \u0219i cere judec\u0103torilor clujeni s\u0103 pun\u0103 lac\u0103t pe un \u0219antier \u00een care s-au b\u0103gat deja mun\u021bi de bani. R\u0103zboiul din instan\u021b\u0103, pornit la \u00eenceputul lui 2026, se joac\u0103 pe dou\u0103 planuri: un proces pentru anularea autoriza\u021biei de construire \u0219i altul, mult mai rapid, pentru oprirea imediat\u0103 a excavatoarelor care sap\u0103 acum pe r\u00e2ul B\u00e2sca Mare.<\/strong><\/p>\nDeclic pune pe mas\u0103 o problem\u0103 care ne afecteaz\u0103 direct: apa. Activi\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 r\u00e2ul B\u00e2sca Mare va fi deviat prin tuneluri pentru a produce curent, satele din aval risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 ap\u0103 potabil\u0103, mai ales \u00een anii seceto\u0219i care ne a\u0219teapt\u0103. \u00cen plus, zona este o arie protejat\u0103 (Natura 2000), iar betonarea ei ar distruge iremediabil un ecosistem unic.<\/p>\n
Tensiunea este maxim\u0103, pentru c\u0103 judec\u0103torii de la Cluj nu au timp de pierdut: primul termen de judecat\u0103 \u00een dosarul care poate opri urgent \u0219antierul a fost fixat deja pentru finalul lunii februarie.<\/p>\n
Ca s\u0103 \u00een\u021belegem de ce activi\u0219tii se lupt\u0103 \u00een instan\u021b\u0103 cu statul, trebuie s\u0103 privim dincolo de proiectul actual. Amenajarea Hidroenergetic\u0103 Surduc-Siriu nu este un simplu baraj, ci un sistem complex \u00eentins pe jude\u021bele Buz\u0103u, Covasna \u0219i Vrancea, g\u00e2ndit \u00een 1981 ca un \u201elan\u021b\u201d hidrotehnic care s\u0103 capteze apele din mun\u021bi.<\/p>\n
Lan\u021bul de baraje<\/strong><\/p>\nProiectul a fost \u00eemp\u0103r\u021bit istoric \u00een trei etape distincte, fiecare cu soarta ei:<\/p>\n
\n- Treapta I (Siriu-Nehoia\u0219u). Barajul Siriu \u0219i centrala Nehoia\u0219u I func\u021bioneaz\u0103 din 1988. Este componenta care produce bani de aproape 40 de ani.<\/li>\n
- Treapta III (Cire\u0219u-Surduc): Lucr\u0103rile au fost oprite definitiv \u00een 1994. Statul a renun\u021bat oficial la ea din cauze economice \u0219i de mediu.<\/li>\n
- Treapta II (Surduc-Nehoia\u0219u): Este componenta neterminat\u0103, ajuns\u0103 acum \u00een instan\u021b\u0103. Include barajul Surduc, tunelul de aduc\u021biune \u0219i centrala nou\u0103, Nehoia\u0219u II.<\/li>\n<\/ul>\n
R\u0103zboiul juridic dintre activi\u0219ti \u0219i stat se poart\u0103 exclusiv pe aceast\u0103 verig\u0103 lips\u0103 din mijlocul proiectului. Istoria Treptei II (Surduc-Nehoia\u0219u) este un lung \u0219ir de poticneli \u0219i investi\u021bii uria\u0219e.<\/p>\n
Lucr\u0103rile au \u00eenceput timid \u00eenainte de 1989, au stagnat \u00een anii \u201990, dar au fost reluate sus\u021binut dup\u0103 2000. P\u00e2n\u0103 \u00een 2015, statul \u00eengropase deja aici sume colosale: investi\u021biile decontate dep\u0103\u0219eau 600 de milioane de lei, iar tunelul subteran de 16,6 kilometri, o performan\u021b\u0103 inginereasc\u0103 complex\u0103,\u00a0 a fost finalizat \u0219i recep\u021bionat \u00een acel an.<\/p>\n
Totu\u0219i, apa nu poate porni spre turbine nici azi. De ce? Pentru c\u0103 lipse\u0219te elementul de control. Hidroelectrica a bugetat acum \u00eenc\u0103 49,5 milioane de euro (prin licita\u021bia din august 2025) pentru a monta echipamentele finale la centrala Nehoia\u0219u II \u0219i, crucial, pentru a construi \u201ecasa vanelor\u201d (denumit\u0103 tehnic \u201ecas\u0103 vane fluture\u201d) \u0219i instala\u021biile electrice aferente.<\/p>\n
Aceast\u0103 structur\u0103 este, simplificat, un\u00a0\u201erobinet<\/em>\u201d industrial gigantic care permite controlul debitului de ap\u0103. F\u0103r\u0103 ea, tunelul de 16 kilometri \u0219i barajul sunt inutile.<\/p>\nAutoriza\u021bia de construire atacat\u0103 acum de Declic vizeaz\u0103 exact acest \u201erest de executat\u201d, ultima pies\u0103 dintr-un puzzle de sute de milioane de euro care st\u0103 nefolosit.<\/p>\n
Paradoxul din teren: se toarn\u0103 beton pe acte din 2003, \u00een timp ce ministerul cere stoparea la Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\nDe\u0219i lucr\u0103rile au re\u00eenceput \u00een for\u021b\u0103 pe 18 noiembrie 2024, baza legal\u0103 pe care se toarn\u0103 betonul este veche de dou\u0103 decenii. Investiga\u021bia documentelor arat\u0103 c\u0103 Autoriza\u021bia de Construire emis\u0103 anul trecut de CJ Buz\u0103u nu are la baz\u0103 un certificat de urbanism actual, ci se sprijin\u0103 pe un act emis tocmai \u00een aprilie 2003, iar avizul de mediu folosit dateaz\u0103 din 2005. Practic, o lucrare strategic\u0103 de anvergur\u0103 este executat\u0103 ast\u0103zi pe baza unor aprob\u0103ri \u201ede arhiv\u0103\u201d, ignor\u00e2nd complet faptul c\u0103 legisla\u021bia \u0219i condi\u021biile climatice s-au schimbat radical \u00een ultimii 23 de ani.<\/p>\n
\u00cen paralel, Ministerul Mediului a confirmat oficial c\u0103 procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA), redeclan\u0219at\u0103 \u00een 2023, nu este finalizat\u0103. Pe site-ul institu\u021biei, proiectul figureaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een etapa de analiz\u0103.<\/p>\n
Conflictul a escaladat pe 24 decembrie 2025, c\u00e2nd ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis oficial c\u0103tre Hidroelectrica o solicitare ferm\u0103 de revizuire complet\u0103 a studiilor de impact (RIM, EA \u0219i SEICA). Ministrul a precizat c\u0103 proiectul nu are und\u0103 verde final\u0103 \u0219i c\u0103 datele hidrologice pe care s-a construit proiectul \u00een anii \u201980 sunt contrazise total de realitatea climatic\u0103 din prezent.<\/p>\n
\u00cen loc s\u0103 produc\u0103 energie verde la capacitate maxim\u0103, barajul risc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 debitul r\u00e2ului B\u00e2sca Mare la un nivel critic, distrug\u00e2nd biodiversitatea din situl Natura 2000 Penteleu \u0219i l\u0103s\u00e2nd comunit\u0103\u021bile locale din aval f\u0103r\u0103 ap\u0103 potabil\u0103.<\/p>\n
Practic, Ministerul avertizeaz\u0103 c\u0103 statul investe\u0219te 50 de milioane de euro \u00eentr-o central\u0103 care s-ar putea s\u0103 nu aib\u0103 suficient\u0103 ap\u0103 pentru a func\u021biona eficient, transform\u00e2nd o investi\u021bie strategic\u0103 \u00eentr-o \u201efantom\u0103\u201d de beton ridicat\u0103 pe semn\u0103turi de acum dou\u0103 decenii.<\/p>\n
Motivarea activi\u015ftilor: De ce nu mai curge apa ca \u00een anii \u201970<\/strong><\/p>\nDeclic a pus pe masa judec\u0103torilor o analiz\u0103 care love\u0219te direct \u00een argumentul principal al statului: securitatea energetic\u0103. Activi\u0219tii arat\u0103 c\u0103 barajul e proiectat pe baza unor studii hidrologice f\u0103cute \u00een anii \u201970. Pe atunci, r\u00e2urile carpatine duduiau de ap\u0103, iar precipita\u021biile erau constante. Acea realitate climatic\u0103 nu mai exist\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n
Reclaman\u021bii avertizeaz\u0103 c\u0103 obsesia statului pentru \u201eautarhie energetic\u0103\u201d risc\u0103 s\u0103 ne coste scump. Calculele depuse la dosar arat\u0103 c\u0103 noua central\u0103 Nehoia\u0219u II ar aduce un plus de energie infim, de doar 0,03% din poten\u021bialul \u021b\u0103rii, dar cu un pre\u021b uria\u0219 pentru mediu.<\/p>\n
Apele Rom\u00e2ne au confirmat oficial c\u0103 2024 a fost un an dezastruos, cu volume de ap\u0103 pr\u0103bu\u0219ite cu 60% sub mediile istorice.<\/p>\n
\u00cen acest context, s\u0103 deviezi un r\u00e2u \u00eentreg prin tuneluri pentru o hidrocentral\u0103 care risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe uscat pare mai degrab\u0103 o ambi\u021bie politic\u0103 dec\u00e2t o solu\u021bie inginereasc\u0103 viabil\u0103. Practic, risc\u0103m s\u0103 distrugem o vale montan\u0103 pentru o investi\u021bie care va func\u021biona \u201epe avarie\u201d din lips\u0103 de materie prim\u0103.<\/p>\n
R\u00e2ul B\u00e2sca Mare, condamnat la moarte prin betonare<\/strong><\/p>\nPlanul Hidroelectrica prevede mutarea apei de la suprafa\u021b\u0103 \u00een subteran, pe tronsonul Surduc-Nehoia\u0219u, l\u0103s\u00e2nd albia natural\u0103 a r\u00e2ului B\u00e2sca Mare f\u0103r\u0103 sursa sa de via\u021b\u0103. Declic acuz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 manevr\u0103 va degrada calitatea apei \u0219i va \u0219terge de pe hart\u0103 biodiversitatea din situl Natura 2000 Penteleu, o arie protejat\u0103.<\/p>\n
Mai mult, activi\u0219tii au descoperit c\u0103 autoriza\u021bia de construire s-a dat f\u0103r\u0103 s\u0103 existe un calcul clar al \u201edebitului de servitute\u201d, adic\u0103 acea cantitate minim\u0103 de ap\u0103 care trebuie l\u0103sat\u0103 s\u0103 curg\u0103 liber pentru ca pe\u0219tii s\u0103 nu moar\u0103. F\u0103r\u0103 acest studiu, betonarea albiei este o condamnare sigur\u0103 la dispari\u021bie pentru ecosistem.<\/p>\n
\u00cen replic\u0103, Consiliul Jude\u021bean Buz\u0103u \u0219i Hidroelectrica se sus\u0163ine \u00een \u00eent\u00e2mpin\u0103ri c\u0103 actele sunt perfect legale \u0219i produc deja efecte juridice. Argumentul lor principal este simplu: lucr\u0103rile au \u00eenceput efectiv pe 18 noiembrie 2024, iar autoriza\u021bia a intrat \u00een circuitul civil, deci nu mai poate fi revocat\u0103 administrativ.<\/p>\n
P\u00e2r\u00e2\u021bii merg pe ideea faptului \u00eemplinit, sper\u00e2nd c\u0103 investi\u021bia va avansa suficient de mult \u00eenc\u00e2t instan\u021ba s\u0103 considere c\u0103 oprirea ei ar produce prejudicii dispropor\u021bionate fa\u021b\u0103 de stat.<\/p>\n
Pre\u021bul uria\u0219 al abandonului: De ce statul nu \u00ee\u0219i permite s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\nDincolo de b\u0103t\u0103lia juridic\u0103, exist\u0103 un argument economic pe care statul \u00eel \u021bine \u00een bra\u021be \u0219i care este greu de demontat: \u201ebanii \u00eengropa\u021bi\u201d. Cu 85% din lucr\u0103ri executate \u0219i sute de milioane de lei deja cheltui\u021bi, oprirea definitiv\u0103 a proiectului ar \u00eensemna un dezastru financiar pentru bugetul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Tunelul de 16 kilometri, s\u0103pat cu eforturi faraonice prin inima muntelui, ar deveni o simpl\u0103 gaur\u0103 inutil\u0103, ba chiar periculoas\u0103, dac\u0103 nu este pus \u00een func\u021biune. Hidroelectrica sus\u021bine c\u0103, indiferent de debitul actual al r\u00e2ului, investi\u021bia trebuie salvat\u0103 \u0219i rentabilizat\u0103. Altfel, Surduc-Siriu ar r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie ca cel mai scump \u201emuzeu al incompeten\u021bei\u201d din Rom\u00e2nia,\u00a0 o structur\u0103 gigantic\u0103 de beton care a \u00eenghi\u021bit bugetul unui spital regional, dar care nu produce nimic.<\/p>\n
Pentru stat, continuarea lucr\u0103rilor nu e doar o ambi\u021bie, ci o obliga\u021bie de a nu trece la \u201epierderi\u201d o jum\u0103tate de miliard de lei din banii publici.<\/p>\n
Blocaj la minister, vitez\u0103 pe \u0219antier<\/strong><\/p>\nDe\u0219i Ministerul Mediului a cerut oficial revizuirea actelor \u0219i a confirmat c\u0103 procedura de impact nu e gata, \u0219antierul de la Surduc nu s-a oprit. Motivul este o chichi\u021b\u0103 legislativ\u0103: solicitarea ministrului nu anuleaz\u0103 automat o autoriza\u021bie de construire deja emis\u0103.<\/p>\n
Hidroelectrica profit\u0103 de aceast\u0103 \u201eprezum\u021bie de legalitate\u201d a h\u00e2rtiilor vechi \u0219i continu\u0103 lucr\u0103rile, ignor\u00e2nd avertismentele de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Ministrul a tras semnalul de alarm\u0103, dar nu poate opri \u0219antierul printr-o adres\u0103, de pe-o zi pe alta. F\u0103r\u0103 o suspendare dispus\u0103 de instan\u021b\u0103, actul administrativ \u00ee\u0219i produce efectele, iar lucr\u0103rile pot continua pe teren. \u00cen plus, autoriza\u021bia se bucur\u0103 de prezum\u021bia de legalitate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un judec\u0103tor o suspend\u0103 sau o desfiin\u021beaz\u0103.<\/p>\n
De aici \u0219i presiunea de la finalul lui februarie: o sentin\u021b\u0103 de suspendare ar pune pauz\u0103 lucr\u0103rilor \u00eenainte ca interven\u021biile s\u0103 devin\u0103 greu de \u00eentors. Declic le cere magistra\u021bilor exact asta: s\u0103 transforme avertismentul ministerului \u00eentr-o interdic\u021bie executorie pentru constructor.<\/p>\n<\/div>\n
\n
Tribunalul Cluj a devenit c\u00e2mpul de lupt\u0103 pentru una dintre cele mai vechi \u0219i costisitoare afaceri cu energie din Rom\u00e2nia, barajul Surduc-Siriu, unde statul for\u021beaz\u0103 finalizarea unui proiect comunist gata \u00een propor\u021bie de 85%, \u00een timp ce activi\u0219tii acuz\u0103 c\u0103 lucr\u0103rile se bazeaz\u0103 pe h\u00e2rtii expirate de dou\u0103 decenii. Asocia\u021bia Declic a dat \u00een judecat\u0103 Consiliul Jude\u021bean Buz\u0103u \u0219i Hidroelectrica \u0219i cere judec\u0103torilor clujeni s\u0103 pun\u0103 lac\u0103t pe un \u0219antier \u00een care s-au b\u0103gat deja mun\u021bi de bani. R\u0103zboiul din instan\u021b\u0103, pornit la \u00eenceputul lui 2026, se joac\u0103 pe dou\u0103 planuri: un proces pentru anularea autoriza\u021biei de construire \u0219i altul, mult mai rapid, pentru oprirea imediat\u0103 a excavatoarelor care sap\u0103 acum pe r\u00e2ul B\u00e2sca Mare.<\/strong><\/p>\nDeclic pune pe mas\u0103 o problem\u0103 care ne afecteaz\u0103 direct: apa. Activi\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 r\u00e2ul B\u00e2sca Mare va fi deviat prin tuneluri pentru a produce curent, satele din aval risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 ap\u0103 potabil\u0103, mai ales \u00een anii seceto\u0219i care ne a\u0219teapt\u0103. \u00cen plus, zona este o arie protejat\u0103 (Natura 2000), iar betonarea ei ar distruge iremediabil un ecosistem unic.<\/p>\n
Tensiunea este maxim\u0103, pentru c\u0103 judec\u0103torii de la Cluj nu au timp de pierdut: primul termen de judecat\u0103 \u00een dosarul care poate opri urgent \u0219antierul a fost fixat deja pentru finalul lunii februarie.<\/p>\n
Ca s\u0103 \u00een\u021belegem de ce activi\u0219tii se lupt\u0103 \u00een instan\u021b\u0103 cu statul, trebuie s\u0103 privim dincolo de proiectul actual. Amenajarea Hidroenergetic\u0103 Surduc-Siriu nu este un simplu baraj, ci un sistem complex \u00eentins pe jude\u021bele Buz\u0103u, Covasna \u0219i Vrancea, g\u00e2ndit \u00een 1981 ca un \u201elan\u021b\u201d hidrotehnic care s\u0103 capteze apele din mun\u021bi.<\/p>\n
Lan\u021bul de baraje<\/strong><\/p>\nProiectul a fost \u00eemp\u0103r\u021bit istoric \u00een trei etape distincte, fiecare cu soarta ei:<\/p>\n
\n- Treapta I (Siriu-Nehoia\u0219u). Barajul Siriu \u0219i centrala Nehoia\u0219u I func\u021bioneaz\u0103 din 1988. Este componenta care produce bani de aproape 40 de ani.<\/li>\n
- Treapta III (Cire\u0219u-Surduc): Lucr\u0103rile au fost oprite definitiv \u00een 1994. Statul a renun\u021bat oficial la ea din cauze economice \u0219i de mediu.<\/li>\n
- Treapta II (Surduc-Nehoia\u0219u): Este componenta neterminat\u0103, ajuns\u0103 acum \u00een instan\u021b\u0103. Include barajul Surduc, tunelul de aduc\u021biune \u0219i centrala nou\u0103, Nehoia\u0219u II.<\/li>\n<\/ul>\n
R\u0103zboiul juridic dintre activi\u0219ti \u0219i stat se poart\u0103 exclusiv pe aceast\u0103 verig\u0103 lips\u0103 din mijlocul proiectului. Istoria Treptei II (Surduc-Nehoia\u0219u) este un lung \u0219ir de poticneli \u0219i investi\u021bii uria\u0219e.<\/p>\n
Lucr\u0103rile au \u00eenceput timid \u00eenainte de 1989, au stagnat \u00een anii \u201990, dar au fost reluate sus\u021binut dup\u0103 2000. P\u00e2n\u0103 \u00een 2015, statul \u00eengropase deja aici sume colosale: investi\u021biile decontate dep\u0103\u0219eau 600 de milioane de lei, iar tunelul subteran de 16,6 kilometri, o performan\u021b\u0103 inginereasc\u0103 complex\u0103,\u00a0 a fost finalizat \u0219i recep\u021bionat \u00een acel an.<\/p>\n
Totu\u0219i, apa nu poate porni spre turbine nici azi. De ce? Pentru c\u0103 lipse\u0219te elementul de control. Hidroelectrica a bugetat acum \u00eenc\u0103 49,5 milioane de euro (prin licita\u021bia din august 2025) pentru a monta echipamentele finale la centrala Nehoia\u0219u II \u0219i, crucial, pentru a construi \u201ecasa vanelor\u201d (denumit\u0103 tehnic \u201ecas\u0103 vane fluture\u201d) \u0219i instala\u021biile electrice aferente.<\/p>\n
Aceast\u0103 structur\u0103 este, simplificat, un\u00a0\u201erobinet<\/em>\u201d industrial gigantic care permite controlul debitului de ap\u0103. F\u0103r\u0103 ea, tunelul de 16 kilometri \u0219i barajul sunt inutile.<\/p>\nAutoriza\u021bia de construire atacat\u0103 acum de Declic vizeaz\u0103 exact acest \u201erest de executat\u201d, ultima pies\u0103 dintr-un puzzle de sute de milioane de euro care st\u0103 nefolosit.<\/p>\n
Paradoxul din teren: se toarn\u0103 beton pe acte din 2003, \u00een timp ce ministerul cere stoparea la Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\nDe\u0219i lucr\u0103rile au re\u00eenceput \u00een for\u021b\u0103 pe 18 noiembrie 2024, baza legal\u0103 pe care se toarn\u0103 betonul este veche de dou\u0103 decenii. Investiga\u021bia documentelor arat\u0103 c\u0103 Autoriza\u021bia de Construire emis\u0103 anul trecut de CJ Buz\u0103u nu are la baz\u0103 un certificat de urbanism actual, ci se sprijin\u0103 pe un act emis tocmai \u00een aprilie 2003, iar avizul de mediu folosit dateaz\u0103 din 2005. Practic, o lucrare strategic\u0103 de anvergur\u0103 este executat\u0103 ast\u0103zi pe baza unor aprob\u0103ri \u201ede arhiv\u0103\u201d, ignor\u00e2nd complet faptul c\u0103 legisla\u021bia \u0219i condi\u021biile climatice s-au schimbat radical \u00een ultimii 23 de ani.<\/p>\n
\u00cen paralel, Ministerul Mediului a confirmat oficial c\u0103 procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA), redeclan\u0219at\u0103 \u00een 2023, nu este finalizat\u0103. Pe site-ul institu\u021biei, proiectul figureaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een etapa de analiz\u0103.<\/p>\n
Conflictul a escaladat pe 24 decembrie 2025, c\u00e2nd ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis oficial c\u0103tre Hidroelectrica o solicitare ferm\u0103 de revizuire complet\u0103 a studiilor de impact (RIM, EA \u0219i SEICA). Ministrul a precizat c\u0103 proiectul nu are und\u0103 verde final\u0103 \u0219i c\u0103 datele hidrologice pe care s-a construit proiectul \u00een anii \u201980 sunt contrazise total de realitatea climatic\u0103 din prezent.<\/p>\n
\u00cen loc s\u0103 produc\u0103 energie verde la capacitate maxim\u0103, barajul risc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 debitul r\u00e2ului B\u00e2sca Mare la un nivel critic, distrug\u00e2nd biodiversitatea din situl Natura 2000 Penteleu \u0219i l\u0103s\u00e2nd comunit\u0103\u021bile locale din aval f\u0103r\u0103 ap\u0103 potabil\u0103.<\/p>\n
Practic, Ministerul avertizeaz\u0103 c\u0103 statul investe\u0219te 50 de milioane de euro \u00eentr-o central\u0103 care s-ar putea s\u0103 nu aib\u0103 suficient\u0103 ap\u0103 pentru a func\u021biona eficient, transform\u00e2nd o investi\u021bie strategic\u0103 \u00eentr-o \u201efantom\u0103\u201d de beton ridicat\u0103 pe semn\u0103turi de acum dou\u0103 decenii.<\/p>\n
Motivarea activi\u015ftilor: De ce nu mai curge apa ca \u00een anii \u201970<\/strong><\/p>\nDeclic a pus pe masa judec\u0103torilor o analiz\u0103 care love\u0219te direct \u00een argumentul principal al statului: securitatea energetic\u0103. Activi\u0219tii arat\u0103 c\u0103 barajul e proiectat pe baza unor studii hidrologice f\u0103cute \u00een anii \u201970. Pe atunci, r\u00e2urile carpatine duduiau de ap\u0103, iar precipita\u021biile erau constante. Acea realitate climatic\u0103 nu mai exist\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n
Reclaman\u021bii avertizeaz\u0103 c\u0103 obsesia statului pentru \u201eautarhie energetic\u0103\u201d risc\u0103 s\u0103 ne coste scump. Calculele depuse la dosar arat\u0103 c\u0103 noua central\u0103 Nehoia\u0219u II ar aduce un plus de energie infim, de doar 0,03% din poten\u021bialul \u021b\u0103rii, dar cu un pre\u021b uria\u0219 pentru mediu.<\/p>\n
Apele Rom\u00e2ne au confirmat oficial c\u0103 2024 a fost un an dezastruos, cu volume de ap\u0103 pr\u0103bu\u0219ite cu 60% sub mediile istorice.<\/p>\n
\u00cen acest context, s\u0103 deviezi un r\u00e2u \u00eentreg prin tuneluri pentru o hidrocentral\u0103 care risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe uscat pare mai degrab\u0103 o ambi\u021bie politic\u0103 dec\u00e2t o solu\u021bie inginereasc\u0103 viabil\u0103. Practic, risc\u0103m s\u0103 distrugem o vale montan\u0103 pentru o investi\u021bie care va func\u021biona \u201epe avarie\u201d din lips\u0103 de materie prim\u0103.<\/p>\n
R\u00e2ul B\u00e2sca Mare, condamnat la moarte prin betonare<\/strong><\/p>\nPlanul Hidroelectrica prevede mutarea apei de la suprafa\u021b\u0103 \u00een subteran, pe tronsonul Surduc-Nehoia\u0219u, l\u0103s\u00e2nd albia natural\u0103 a r\u00e2ului B\u00e2sca Mare f\u0103r\u0103 sursa sa de via\u021b\u0103. Declic acuz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 manevr\u0103 va degrada calitatea apei \u0219i va \u0219terge de pe hart\u0103 biodiversitatea din situl Natura 2000 Penteleu, o arie protejat\u0103.<\/p>\n
Mai mult, activi\u0219tii au descoperit c\u0103 autoriza\u021bia de construire s-a dat f\u0103r\u0103 s\u0103 existe un calcul clar al \u201edebitului de servitute\u201d, adic\u0103 acea cantitate minim\u0103 de ap\u0103 care trebuie l\u0103sat\u0103 s\u0103 curg\u0103 liber pentru ca pe\u0219tii s\u0103 nu moar\u0103. F\u0103r\u0103 acest studiu, betonarea albiei este o condamnare sigur\u0103 la dispari\u021bie pentru ecosistem.<\/p>\n
\u00cen replic\u0103, Consiliul Jude\u021bean Buz\u0103u \u0219i Hidroelectrica se sus\u0163ine \u00een \u00eent\u00e2mpin\u0103ri c\u0103 actele sunt perfect legale \u0219i produc deja efecte juridice. Argumentul lor principal este simplu: lucr\u0103rile au \u00eenceput efectiv pe 18 noiembrie 2024, iar autoriza\u021bia a intrat \u00een circuitul civil, deci nu mai poate fi revocat\u0103 administrativ.<\/p>\n
P\u00e2r\u00e2\u021bii merg pe ideea faptului \u00eemplinit, sper\u00e2nd c\u0103 investi\u021bia va avansa suficient de mult \u00eenc\u00e2t instan\u021ba s\u0103 considere c\u0103 oprirea ei ar produce prejudicii dispropor\u021bionate fa\u021b\u0103 de stat.<\/p>\n
Pre\u021bul uria\u0219 al abandonului: De ce statul nu \u00ee\u0219i permite s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\nDincolo de b\u0103t\u0103lia juridic\u0103, exist\u0103 un argument economic pe care statul \u00eel \u021bine \u00een bra\u021be \u0219i care este greu de demontat: \u201ebanii \u00eengropa\u021bi\u201d. Cu 85% din lucr\u0103ri executate \u0219i sute de milioane de lei deja cheltui\u021bi, oprirea definitiv\u0103 a proiectului ar \u00eensemna un dezastru financiar pentru bugetul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Tunelul de 16 kilometri, s\u0103pat cu eforturi faraonice prin inima muntelui, ar deveni o simpl\u0103 gaur\u0103 inutil\u0103, ba chiar periculoas\u0103, dac\u0103 nu este pus \u00een func\u021biune. Hidroelectrica sus\u021bine c\u0103, indiferent de debitul actual al r\u00e2ului, investi\u021bia trebuie salvat\u0103 \u0219i rentabilizat\u0103. Altfel, Surduc-Siriu ar r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie ca cel mai scump \u201emuzeu al incompeten\u021bei\u201d din Rom\u00e2nia,\u00a0 o structur\u0103 gigantic\u0103 de beton care a \u00eenghi\u021bit bugetul unui spital regional, dar care nu produce nimic.<\/p>\n
Pentru stat, continuarea lucr\u0103rilor nu e doar o ambi\u021bie, ci o obliga\u021bie de a nu trece la \u201epierderi\u201d o jum\u0103tate de miliard de lei din banii publici.<\/p>\n
Blocaj la minister, vitez\u0103 pe \u0219antier<\/strong><\/p>\nDe\u0219i Ministerul Mediului a cerut oficial revizuirea actelor \u0219i a confirmat c\u0103 procedura de impact nu e gata, \u0219antierul de la Surduc nu s-a oprit. Motivul este o chichi\u021b\u0103 legislativ\u0103: solicitarea ministrului nu anuleaz\u0103 automat o autoriza\u021bie de construire deja emis\u0103.<\/p>\n
Hidroelectrica profit\u0103 de aceast\u0103 \u201eprezum\u021bie de legalitate\u201d a h\u00e2rtiilor vechi \u0219i continu\u0103 lucr\u0103rile, ignor\u00e2nd avertismentele de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Ministrul a tras semnalul de alarm\u0103, dar nu poate opri \u0219antierul printr-o adres\u0103, de pe-o zi pe alta. F\u0103r\u0103 o suspendare dispus\u0103 de instan\u021b\u0103, actul administrativ \u00ee\u0219i produce efectele, iar lucr\u0103rile pot continua pe teren. \u00cen plus, autoriza\u021bia se bucur\u0103 de prezum\u021bia de legalitate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un judec\u0103tor o suspend\u0103 sau o desfiin\u021beaz\u0103.<\/p>\n
De aici \u0219i presiunea de la finalul lui februarie: o sentin\u021b\u0103 de suspendare ar pune pauz\u0103 lucr\u0103rilor \u00eenainte ca interven\u021biile s\u0103 devin\u0103 greu de \u00eentors. Declic le cere magistra\u021bilor exact asta: s\u0103 transforme avertismentul ministerului \u00eentr-o interdic\u021bie executorie pentru constructor.<\/p>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/miliardele-statului-blocate-la-cluj-in-razboiul-pe-hidroenergie-cu-declic\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ndqwjmhhc2g9ntllndczmjk1zwfmotk1zmi1yjdhndvmnmvhzmi0yzythumb.jpg”] Tribunalul Cluj a devenit c\u00e2mpul de lupt\u0103 pentru una dintre cele mai vechi \u0219i costisitoare afaceri cu energie din Rom\u00e2nia, barajul Surduc-Siriu, unde statul for\u021beaz\u0103 finalizarea unui proiect comunist gata \u00een propor\u021bie de 85%, \u00een timp ce activi\u0219tii acuz\u0103 c\u0103 lucr\u0103rile se bazeaz\u0103 pe h\u00e2rtii expirate de dou\u0103 decenii. Asocia\u021bia Declic a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-1776413","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1776413","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1776413"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1776413\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1776413"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1776413"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1776413"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}