{"id":1772989,"date":"2026-02-15T14:08:00","date_gmt":"2026-02-15T11:08:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1772989"},"modified":"2026-02-15T14:08:00","modified_gmt":"2026-02-15T11:08:00","slug":"integral-discursul-lui-marco-rubio-la-conferinta-de-securitatea-de-la-munchen-ne-dorim-aliati-care-sunt-mandri-de-cultura-si-de-mostenirea-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1772989","title":{"rendered":"INTEGRAL | Discursul lui Marco Rubio la Conferin\u021ba de Securitatea de la Munchen: Ne dorim alia\u021bi care sunt m\u00e2ndri de cultura \u0219i de mo\u0219tenirea lor"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/marco-rubio-e1739897997605.pnghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/marco-rubio-e1739897997605.png”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\u0218TIRI<\/a><\/span>INTEGRAL | Discursul lui Marco Rubio la Conferin\u021ba de Securitatea de la…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
\u0218TIRI<\/a>STIRILE ZILEI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

INTEGRAL | Discursul lui Marco Rubio la Conferin\u021ba de Securitatea de la Munchen: Ne dorim alia\u021bi care sunt m\u00e2ndri de cultura \u0219i de mo\u0219tenirea lor<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Surs\u0103 – White House<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a participat la Conferin\u021ba de Securitate de la Munchen \u0219i s\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 februarie, a \u021binut un discurs pe care vi-l red\u0103m integral:<\/strong><\/p>\n

\u201eNe adun\u0103m ast\u0103zi aici ca membri ai unei alian\u021be istorice, o alian\u021b\u0103 care a salvat \u0219i a schimbat lumea.<\/p>\n

\u0218ti\u021bi, c\u00e2nd aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 a \u00eenceput, \u00een 1963, ea avea loc \u00eentr-o \u021bar\u0103, de fapt, pe un continent, divizat \u00eempotriva lui \u00eensu\u0219i. Linia dintre comunism \u0219i libertate trecea prin inima Germaniei. Primele garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 ale Zidului Berlinului fuseser\u0103 ridicate cu doar doi ani \u00eenainte. Iar cu doar c\u00e2teva luni \u00eenainte de acea prim\u0103 conferin\u021b\u0103, \u00eenainte ca predecesorii no\u0219tri s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 aici, la M\u00fcnchen, Criza Rachetelor din Cuba adusese lumea \u00een pragul distrugerii nucleare.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial era \u00eenc\u0103 viu \u00een memoria americanilor \u0219i a europenilor deopotriv\u0103, ne-am trezit privind direct \u00een \u021beava unei noi catastrofe globale, una cu poten\u021bialul unui nou tip de distrugere, mai apocaliptic\u0103 \u0219i mai definitiv\u0103 dec\u00e2t orice v\u0103zuse omenirea p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen momentul acelei prime reuniuni, comunismul sovietic era \u00een ofensiv\u0103. Mii de ani de civiliza\u021bie occidental\u0103 at\u00e2rnau de un fir de p\u0103r. La acel moment, victoria era departe de a fi sigur\u0103. Dar eram anima\u021bi de un scop comun. Eram uni\u021bi nu doar de ceea ce comb\u0103team. Eram uni\u021bi de ceea ce ap\u0103ram. \u0218i, \u00eempreun\u0103, Europa \u0219i America au \u00eenvins. Un continent a fost reconstruit. Popoarele noastre au prosperat.<\/p>\n

\u00cen timp, blocurile Est \u0219i Vest s-au reunificat. O civiliza\u021bie a devenit din nou \u00eentreag\u0103. Acel zid infam care desp\u0103r\u021bise aceast\u0103 na\u021biune \u00een dou\u0103 a c\u0103zut, iar odat\u0103 cu el a c\u0103zut \u0219i un imperiu al r\u0103ului. Iar Estul \u0219i Vestul au devenit din nou unul.<\/p>\n

Iluzia periculoas\u0103 a \u201esf\u00e2r\u0219itului istoriei\u201d<\/h2>\n

\u00cens\u0103 euforia acestei victorii ne-a condus c\u0103tre o iluzie periculoas\u0103: aceea c\u0103 am fi intrat, citez, \u00een \u201esf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d. C\u0103 fiecare na\u021biune va deveni o democra\u021bie liberal\u0103. C\u0103 leg\u0103turile create doar prin comer\u021b \u0219i schimburi economice vor \u00eenlocui na\u021biunea. C\u0103 ordinea global\u0103 bazat\u0103 pe reguli, un termen excesiv folosit, va \u00eenlocui interesul na\u021bional. \u0218i c\u0103 vom tr\u0103i \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 frontiere, \u00een care to\u021bi vom deveni cet\u0103\u021beni ai lumii. Aceasta a fost o idee naiv\u0103, care a ignorat at\u00e2t natura uman\u0103, c\u00e2t \u0219i lec\u021biile a peste 5.000 de ani de istorie uman\u0103 consemnat\u0103. Iar costul a fost unul enorm. Costul gre\u0219elilor noastre Sub influen\u021ba acestei iluzii, am adoptat o viziune dogmatic\u0103 a comer\u021bului liber \u0219i ne\u00eengr\u0103dit, chiar \u00een timp ce unele na\u021biuni \u00ee\u0219i protejau economiile \u0219i \u00ee\u0219i subven\u021bionau companiile pentru a ne submina sistematic, \u00eenchiz\u00e2ndu-ne fabricile, deindustrializ\u00e2nd mari p\u0103r\u021bi ale societ\u0103\u021bilor noastre, mut\u00e2nd peste hotare milioane de locuri de munc\u0103 ale clasei muncitoare \u0219i ale clasei de mijloc \u0219i ced\u00e2nd controlul lan\u021burilor noastre critice de aprovizionare at\u00e2t adversarilor, c\u00e2t \u0219i rivalilor.<\/p>\n

Am externalizat tot mai mult suveranitatea c\u0103tre institu\u021bii interna\u021bionale, \u00een timp ce multe state au investit \u00een sisteme masive de asisten\u021b\u0103 social\u0103, \u00een detrimentul capacit\u0103\u021bii de a se ap\u0103ra. Toate acestea \u00een condi\u021biile \u00een care alte \u021b\u0103ri au investit \u00een cea mai rapid\u0103 acumulare de for\u021b\u0103 militar\u0103 din \u00eentreaga istorie a omenirii \u0219i nu au ezitat s\u0103 foloseasc\u0103 puterea dur\u0103 pentru a-\u0219i urm\u0103ri propriile interese. Pentru a lini\u0219ti un cult climatic, ne-am impus singuri politici energetice care ne s\u0103r\u0103cesc oamenii, \u00een timp ce competitorii no\u0219tri exploateaz\u0103 petrolul, c\u0103rbunele, gazele naturale \u0219i orice alt\u0103 resurs\u0103 nu doar pentru a-\u0219i alimenta economiile, ci \u0219i pentru a le folosi ca p\u00e2rghii \u00eempotriva noastr\u0103.<\/p>\n

Iar, \u00een goana dup\u0103 o lume f\u0103r\u0103 frontiere, ne-am deschis por\u021bile c\u0103tre un val f\u0103r\u0103 precedent de migra\u021bie \u00een mas\u0103, care amenin\u021b\u0103 coeziunea societ\u0103\u021bilor noastre, continuitatea culturii noastre \u0219i viitorul popoarelor noastre. O viziune de re\u00eennoire \u0219i restaurare Am f\u0103cut aceste gre\u0219eli \u00eempreun\u0103, iar acum, tot \u00eempreun\u0103, le dator\u0103m oamenilor no\u0219tri s\u0103 recunoa\u0219tem realitatea \u0219i s\u0103 mergem mai departe pentru a reconstrui.<\/p>\n

Sub pre\u0219edintele Trump, Statele Unite ale Americii \u00ee\u0219i vor asuma din nou sarcina re\u00eennoirii \u0219i restaur\u0103rii, animate de o viziune a unui viitor la fel de m\u00e2ndru, suveran \u0219i vital precum trecutul civiliza\u021biei noastre. \u0218i, de\u0219i suntem preg\u0103ti\u021bi, dac\u0103 va fi necesar, s\u0103 facem acest lucru singuri, preferin\u021ba \u0219i speran\u021ba noastr\u0103 este s\u0103 o facem \u00eempreun\u0103 cu voi, prietenii no\u0219tri de aici, din Europa. Pentru c\u0103 Statele Unite \u0219i Europa apar\u021bin \u00eempreun\u0103. America a fost fondat\u0103 acum 250 de ani, dar r\u0103d\u0103cinile ei au \u00eenceput aici, pe acest continent, cu mult \u00eenainte.<\/p>\n

Oamenii care au colonizat \u0219i au construit na\u021biunea \u00een care m-am n\u0103scut au ajuns pe \u021b\u0103rmurile noastre purt\u00e2nd cu ei amintirile, tradi\u021biile \u0219i credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 ale str\u0103mo\u0219ilor lor, ca pe o mo\u0219tenire sacr\u0103, o leg\u0103tur\u0103 indestructibil\u0103 \u00eentre Lumea Veche \u0219i Lumea Nou\u0103. Suntem parte a unei singure civiliza\u021bii, civiliza\u021bia occidental\u0103. Suntem lega\u021bi unii de al\u021bii prin cele mai profunde leg\u0103turi pe care le pot \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i na\u021biunile: leg\u0103turi f\u0103urite de secole de istorie comun\u0103, credin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103, cultur\u0103, patrimoniu, limb\u0103, origine \u0219i de sacrificiile f\u0103cute \u00eempreun\u0103 de \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri pentru civiliza\u021bia comun\u0103 pe care am mo\u0219tenit-o. Un apel la seriozitate \u0219i reciprocitate De aceea, noi, americanii, putem p\u0103rea uneori mai direc\u021bi \u0219i mai insisten\u021bi \u00een sfaturile noastre. De aceea pre\u0219edintele Trump cere seriozitate \u0219i reciprocitate din partea prietenilor no\u0219tri de aici, din Europa. Motivul, dragii mei, este pentru c\u0103 ne pas\u0103 profund.<\/p>\n

Ne pas\u0103 profund de viitorul vostru \u0219i de al nostru. Iar dac\u0103 uneori suntem \u00een dezacord, aceste dezacorduri izvor\u0103sc din profunda noastr\u0103 preocupare pentru o Europ\u0103 de care suntem lega\u021bi nu doar economic, nu doar militar. Suntem lega\u021bi spiritual \u0219i suntem lega\u021bi cultural. Ne dorim ca Europa s\u0103 fie puternic\u0103. Credem c\u0103 Europa trebuie s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. Pentru c\u0103 cele dou\u0103 mari r\u0103zboaie ale secolului trecut ne servesc drept un memento constant al istoriei: \u00een cele din urm\u0103, destinul nostru este, \u0219i va fi \u00eentotdeauna, \u00eempletit cu al vostru. Pentru c\u0103 \u0219tim c\u0103 soarta Europei nu va fi niciodat\u0103 irelevant\u0103 pentru a noastr\u0103. Ce ap\u0103r\u0103m, de fapt?<\/p>\n

Securitatea na\u021bional\u0103, despre care este \u00een mare parte aceast\u0103 conferin\u021b\u0103, nu este doar o serie de chestiuni tehnice. C\u00e2t cheltuim pentru ap\u0103rare sau unde, cum o desf\u0103\u0219ur\u0103m, acestea sunt \u00eentreb\u0103ri importante. Sunt. Dar ele nu sunt \u00eentrebarea fundamental\u0103. \u00centrebarea fundamental\u0103 la care trebuie s\u0103 r\u0103spundem de la bun \u00eenceput este: ce anume ap\u0103r\u0103m? Pentru c\u0103 armatele nu lupt\u0103 pentru lucruri abstracte. Armatele lupt\u0103 pentru un popor. Armatele lupt\u0103 pentru o na\u021biune. Armatele lupt\u0103 pentru un mod de via\u021b\u0103. \u0218i acesta este lucrul pe care \u00eel ap\u0103r\u0103m: o mare civiliza\u021bie, care are toate motivele s\u0103 fie m\u00e2ndr\u0103 de istoria sa, \u00eencrez\u0103toare \u00een viitorul s\u0103u \u0219i hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu st\u0103p\u00e2n\u0103 pe propriul destin economic \u0219i politic.<\/p>\n

Mo\u0219tenirea \u0219i promisiunea Europei<\/h2>\n

Aici, \u00een Europa, s-au n\u0103scut ideile care au sem\u0103nat semin\u021bele libert\u0103\u021bii \u0219i au schimbat lumea. Aici, \u00een Europa, s-au pus bazele statului de drept, ale universit\u0103\u021bilor \u0219i ale revolu\u021biei \u0219tiin\u021bifice. Acest continent a dat lumii geniul lui Mozart \u0219i Beethoven, al lui Dante \u0219i Shakespeare, al lui Michelangelo \u0219i Leonardo da Vinci, al forma\u021biilor Beatles \u0219i Rolling Stones. Iar aici, bol\u021bile Capelei Sixtine \u0219i turlele impun\u0103toare ale marii catedrale din K\u00f6ln nu m\u0103rturisesc doar m\u0103re\u021bia trecutului nostru sau credin\u021ba \u00een Dumnezeu care a inspirat aceste capodopere. Ele prefigureaz\u0103 minunile care ne a\u0219teapt\u0103 \u00een viitor. Dar numai dac\u0103 ne asum\u0103m f\u0103r\u0103 scuze mo\u0219tenirea noastr\u0103 \u0219i suntem m\u00e2ndri de aceast\u0103 mo\u0219tenire comun\u0103 putem \u00eencepe, \u00eempreun\u0103, munca de a imagina \u0219i modela viitorul nostru economic \u0219i politic. Inversarea unor politici distructive Deindustrializarea nu a fost inevitabil\u0103.<\/p>\n

A fost o alegere politic\u0103 con\u0219tient\u0103, un demers economic \u00eentins pe decenii, care ne-a lipsit na\u021biunile de bog\u0103\u021bie, de capacitatea productiv\u0103 \u0219i de independen\u021b\u0103. Iar pierderea suveranit\u0103\u021bii asupra lan\u021burilor de aprovizionare nu a fost rezultatul unui sistem s\u0103n\u0103tos \u0219i prosper de comer\u021b global. A fost o prostie. O transformare voluntar\u0103, dar nechibzuit\u0103, a economiei noastre, care ne-a l\u0103sat dependen\u021bi de al\u021bii pentru nevoile noastre \u0219i periculos de vulnerabili \u00een fa\u021ba crizelor. Migra\u021bia \u00een mas\u0103 nu este \u0219i nu a fost o preocupare marginal\u0103, lipsit\u0103 de importan\u021b\u0103.<\/p>\n

A fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie o criz\u0103 care transform\u0103 \u0219i destabilizeaz\u0103 societ\u0103\u021bi din \u00eentregul Occident. \u00cempreun\u0103 putem reindustrializa economiile noastre \u0219i reconstrui capacitatea de a ne ap\u0103ra oamenii. Dar misiunea acestei noi alian\u021be nu ar trebui s\u0103 se concentreze doar pe cooperarea militar\u0103 \u0219i pe recuperarea industriilor trecutului. Ar trebui s\u0103 se concentreze \u0219i pe avansarea intereselor noastre comune \u0219i pe noile frontiere, eliber\u00e2nd ingeniozitatea, creativitatea \u0219i spiritul dinamic pentru a construi un nou secol occidental. C\u0103l\u0103toriile comerciale \u00een spa\u021biu \u0219i inteligen\u021ba artificial\u0103 de v\u00e2rf, automatizarea industrial\u0103 \u0219i produc\u021bia flexibil\u0103, crearea unui lan\u021b de aprovizionare occidental pentru mineralele critice, care s\u0103 nu fie vulnerabil la \u0219antajul altor puteri, \u0219i un efort unitar pentru a concura pentru cote de pia\u021b\u0103 \u00een economiile Sudului global.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 nu doar c\u0103 putem rec\u00e2\u0219tiga controlul asupra industriilor \u0219i lan\u021burilor noastre de aprovizionare, dar putem prospera \u00een domeniile care vor defini secolul XXI. Controlul frontierelor \u0219i suveranitatea na\u021bional\u0103 Dar trebuie, de asemenea, s\u0103 rec\u00e2\u0219tig\u0103m controlul asupra frontierelor noastre na\u021bionale. A controla cine \u0219i c\u00e2\u021bi oameni intr\u0103 \u00een \u021b\u0103rile noastre nu este o expresie a xenofobiei, nu este ur\u0103, este un act fundamental de suveranitate na\u021bional\u0103. Iar e\u0219ecul de a face acest lucru nu este doar o abdicare de la una dintre cele mai elementare \u00eendatoriri fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021benii no\u0219tri. Este o amenin\u021bare urgent\u0103 la adresa structurii societ\u0103\u021bilor noastre \u0219i a supravie\u021buirii civiliza\u021biei noastre \u00eense\u0219i.<\/p>\n

Reformarea ordinii globale<\/h2>\n

\u00cen final, nu mai putem plasa a\u0219a-numita ordine global\u0103 deasupra intereselor vitale ale oamenilor no\u0219tri \u0219i ale na\u021biunilor noastre. Nu este nevoie s\u0103 abandon\u0103m sistemul de cooperare interna\u021bional\u0103 pe care noi l-am creat \u0219i nici s\u0103 demont\u0103m institu\u021biile globale ale vechii ordini pe care le-am construit \u00eempreun\u0103. Dar ele trebuie reformate. Ele trebuie reconstruite.<\/p>\n

De exemplu, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite are \u00eenc\u0103 un poten\u021bial uria\u0219 de a fi un instrument al binelui \u00een lume, dar nu putem ignora faptul c\u0103, ast\u0103zi, \u00een cele mai presante chestiuni cu care ne confrunt\u0103m, nu are r\u0103spunsuri \u0219i nu a jucat practic niciun rol. Nu a putut rezolva r\u0103zboiul din Gaza, \u00een schimb, leadershipul american a fost cel care a eliberat ostatici din m\u00e2inile barbarilor \u0219i a f\u0103cut posibil un armisti\u021biu fragil. Nu a rezolvat r\u0103zboiul din Ucraina. A fost nevoie de leadership american, \u00een parteneriat cu multe dintre \u021b\u0103rile prezente aici ast\u0103zi, doar pentru a aduce cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi la masa negocierilor, \u00een c\u0103utarea unei p\u0103ci \u00eenc\u0103 evazive. A fost neputincioas\u0103 \u00een a constr\u00e2nge programul nuclear al clericilor \u0219ii\u021bi radicali de la Teheran.<\/p>\n

Pentru asta au fost necesare 14 bombe lansate cu precizie de bombardierele americane B-2. \u0218i nu a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 amenin\u021b\u0103rii la adresa securit\u0103\u021bii noastre reprezentate de un dictator narco-terorist din Venezuela. \u00cen schimb, a fost nevoie de for\u021bele speciale americane pentru a-l aduce pe acest fugar \u00een fa\u021ba justi\u021biei. \u00centr-o lume perfect\u0103, toate aceste probleme, dar \u0219i multe altele, ar fi rezolvate de diploma\u021bi \u0219i de rezolu\u021bii formulate ferm. Dar nu tr\u0103im \u00eentr-o lume perfect\u0103 \u0219i nu mai putem permite ca cei care amenin\u021b\u0103 \u00een mod deschis \u0219i flagrant cet\u0103\u021benii no\u0219tri \u0219i pun \u00een pericol stabilitatea global\u0103 s\u0103 se ascund\u0103 \u00een spatele unor abstrac\u021biuni ale dreptului interna\u021bional pe care ei \u00een\u0219i\u0219i le \u00eencalc\u0103 \u00een mod constant.<\/p>\n

Merg\u00e2nd \u00eempreun\u0103 pe un drum comun<\/h2>\n

Acesta este drumul pe care pre\u0219edintele Trump \u0219i Statele Unite au pornit. Este drumul pe care v\u0103 cerem, aici, \u00een Europa, s\u0103 v\u0103 al\u0103tura\u021bi. Este un drum pe care l-am parcurs \u00eempreun\u0103 \u0219i sper\u0103m s\u0103 \u00eel parcurgem din nou \u00eempreun\u0103. Timp de cinci secole, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Occidentul s-a extins.<\/p>\n

Misionarii, pelerinii, solda\u021bii \u0219i exploratorii s\u0103i au pornit de pe \u021b\u0103rmurile sale pentru a traversa oceane, a coloniza noi continente \u0219i a construi vaste imperii care se \u00eentindeau pe glob. Dar \u00een 1945, pentru prima dat\u0103 de la epoca lui Columb, Occidentul a \u00eenceput s\u0103 se contracte. Europa era \u00een ruine. Jum\u0103tate din ea tr\u0103ia \u00een spatele unei cortine de fier, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate p\u0103rea pe cale s\u0103 o urmeze. Marile imperii occidentale intraser\u0103 \u00eentr-un declin terminal, accelerat de revolu\u021bii comuniste f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u0219i de revolte anticoloniale care aveau s\u0103 transforme lumea \u0219i s\u0103 \u00eentind\u0103 secera \u0219i ciocanul ro\u0219u peste vaste regiuni ale h\u0103r\u021bii \u00een anii ce aveau s\u0103 urmeze. Pe acest fundal, atunci ca \u0219i acum, mul\u021bi au ajuns s\u0103 cread\u0103 c\u0103 epoca de domina\u021bie a Occidentului se \u00eencheiase \u0219i c\u0103 viitorul nostru era destinat s\u0103 fie un ecou palid \u0219i sl\u0103bit al trecutului. Dar, \u00eempreun\u0103, predecesorii no\u0219tri au \u00een\u021beles c\u0103 declinul era o alegere, \u0219i era o alegere pe care au refuzat s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n

Acesta este lucrul pe care l-am f\u0103cut \u00eempreun\u0103 atunci \u0219i acesta este lucrul pe care pre\u0219edintele Trump \u0219i Statele Unite vor s\u0103 \u00eel fac\u0103 din nou acum, \u00eempreun\u0103 cu voi. \u0218i de aceea nu ne dorim ca alia\u021bii no\u0219tri s\u0103 fie slabi. Pentru c\u0103 asta ne face \u0219i pe noi mai slabi. Ne dorim alia\u021bi care s\u0103 se poat\u0103 ap\u0103ra singuri, astfel \u00eenc\u00e2t niciun adversar s\u0103 nu fie vreodat\u0103 tentat s\u0103 ne testeze for\u021ba colectiv\u0103. De aceea nu vrem ca alia\u021bii no\u0219tri s\u0103 fie \u00eenc\u0103tu\u0219a\u021bi de vinov\u0103\u021bie \u0219i ru\u0219ine.<\/p>\n

Ne dorim alia\u021bi care sunt m\u00e2ndri de cultura \u0219i de mo\u0219tenirea lor, care \u00een\u021beleg c\u0103 suntem mo\u0219tenitorii aceleia\u0219i mari \u0219i nobile civiliza\u021bii \u0219i care, \u00eempreun\u0103 cu noi, sunt dispu\u0219i \u0219i capabili s\u0103 o apere. \u0218i tocmai de aceea nu ne dorim alia\u021bi care s\u0103 ra\u021bionalizeze un status quo defect, \u00een loc s\u0103 confrunte realitatea a ceea ce este necesar pentru a-l repara. Pentru c\u0103 noi, \u00een America, nu avem niciun interes s\u0103 fim administratori politico\u0219i \u0219i ordona\u021bi ai declinului gestionat al Occidentului.<\/p>\n

Nu dorim s\u0103 ne separ\u0103m, ci s\u0103 revitaliz\u0103m o veche prietenie \u0219i s\u0103 re\u00eennoim cea mai mare civiliza\u021bie din istoria omenirii. Ceea ce ne dorim este o alian\u021b\u0103 revigorat\u0103, care s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 ceea ce ne-a afectat societ\u0103\u021bile nu este doar un set de politici gre\u0219ite, ci o stare de apatie, de lips\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i de complacere. Alian\u021ba pe care o dorim este una care nu este paralizat\u0103 de fric\u0103. Frica de schimb\u0103rile climatice, frica de r\u0103zboi, frica de tehnologie.<\/p>\n

\u00cen schimb, ne dorim o alian\u021b\u0103 care s\u0103 alerge cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 spre viitor. Iar singura fric\u0103 pe care o avem este frica ru\u0219inii de a nu l\u0103sa copiilor no\u0219tri na\u021biuni mai m\u00e2ndre, mai puternice \u0219i mai prospere. O alian\u021b\u0103 preg\u0103tit\u0103 s\u0103-\u0219i apere oamenii, s\u0103-\u0219i protejeze interesele \u0219i s\u0103 p\u0103streze libertatea de ac\u021biune care ne permite s\u0103 ne model\u0103m propriul destin, nu una care exist\u0103 pentru a administra un stat social global \u0219i pentru a isp\u0103\u0219i presupusele p\u0103cate ale genera\u021biilor trecute. O alian\u021b\u0103 care nu \u00ee\u0219i permite ca puterea s\u0103-i fie externalizat\u0103, constr\u00e2ns\u0103 sau subordonat\u0103 unor sisteme aflate dincolo de controlul s\u0103u. Una care nu depinde de al\u021bii pentru necesit\u0103\u021bile critice ale vie\u021bii sale na\u021bionale. \u0218i una care nu men\u021bine preten\u021bia politicoas\u0103 c\u0103 modul nostru de via\u021b\u0103 este doar unul dintre multe altele \u0219i care cere permisiune \u00eenainte de a ac\u021biona. \u0218i, mai presus de toate, o alian\u021b\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe recunoa\u0219terea faptului c\u0103 noi, Occidentul, am mo\u0219tenit \u00eempreun\u0103 ceva unic, distinct \u0219i de ne\u00eenlocuit. Pentru c\u0103 aceasta este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eens\u0103\u0219i funda\u021bia leg\u0103turii transatlantice.<\/p>\n

Ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103 \u00een acest fel, nu vom contribui doar la refacerea unei politici externe ra\u021bionale. Ne va reda un sentiment clar al propriei identit\u0103\u021bi. Ne va reda un loc \u00een lume. \u0218i, f\u0103c\u00e2nd acest lucru, va respinge \u0219i va descuraja for\u021bele de \u0219tergere civiliza\u021bional\u0103 care ast\u0103zi amenin\u021b\u0103 deopotriv\u0103 America \u0219i Europa.<\/p>\n

Mo\u0219tenirea european\u0103 a Americii A\u0219adar, \u00eentr-un moment \u00een care titlurile anun\u021b\u0103 sf\u00e2r\u0219itul erei transatlantice, vreau s\u0103 fie limpede pentru to\u021bi c\u0103 acesta nu este nici scopul, nici dorin\u021ba noastr\u0103. Pentru c\u0103, pentru noi, americanii, chiar dac\u0103 patria noastr\u0103 se afl\u0103 \u00een emisfera vestic\u0103, vom fi \u00eentotdeauna un copil al Europei. Povestea noastr\u0103 a \u00eenceput cu un explorator italian a c\u0103rui aventur\u0103 \u00een marele necunoscut, pentru a descoperi o lume nou\u0103, a adus cre\u0219tinismul \u00een Americi \u0219i a devenit legenda care a definit imagina\u021bia na\u021biunii noastre de pionieri.<\/p>\n

Primele noastre colonii au fost construite de coloni\u0219ti englezi, c\u0103rora le dator\u0103m nu doar limba pe care o vorbim, ci \u00eentregul nostru sistem politic \u0219i juridic. Frontierele noastre au fost modelate de sco\u021bienii-irlandezi, acel clan m\u00e2ndru \u0219i rezistent din colinele Ulsterului, care ni i-a d\u0103ruit pe Davy Crockett, Mark Twain, Teddy Roosevelt \u0219i Neil Armstrong. Inima marelui nostru Midwest a fost construit\u0103 de fermieri \u0219i me\u0219te\u0219ugari germani care au transformat c\u00e2mpii pustii \u00eentr-o putere agricol\u0103 global\u0103. \u0218i, apropo, au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit dramatic calitatea berii americane.<\/p>\n

Expansiunea noastr\u0103 spre interior a urmat pa\u0219ii negustorilor de bl\u0103nuri \u0219i exploratorilor francezi, ale c\u0103ror nume, apropo, \u00eenc\u0103 \u00eempodobesc indicatoarele stradale \u0219i denumirile ora\u0219elor din \u00eentreaga vale a Mississippiului.<\/p>\n

Caii no\u0219tri, fermele noastre, rodeourile noastre, \u00eentreaga romantizare a arhetipului cowboy-ului, care a devenit sinonim cu Vestul American, toate acestea s-au n\u0103scut \u00een Spania. Iar cel mai mare \u0219i mai emblematic ora\u0219 al nostru s-a numit New Amsterdam \u00eenainte de a se numi New York. \u0218i \u0219ti\u021bi c\u0103, \u00een anul \u00een care \u021bara mea a fost fondat\u0103, Lorenzo \u0219i Catalina Giroldi tr\u0103iau \u00een Casal Monferrato, \u00een regatul Piemont-Sardinia, iar Jose \u0219i Manuela Reyna tr\u0103iau \u00een Sevilla, Spania.<\/p>\n

Nu \u0219tiu ce, dac\u0103 \u0219tiau ceva, despre cele 13 colonii care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigaser\u0103 independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Imperiul Britanic, dar iat\u0103 ce \u0219tiu cu siguran\u021b\u0103: nu \u0219i-ar fi putut imagina niciodat\u0103 c\u0103, 250 de ani mai t\u00e2rziu, unul dintre descenden\u021bii lor direc\u021bi se va \u00eentoarce aici, pe acest continent, ca principal diplomat al acelei na\u021biuni tinere. \u0218i totu\u0219i, iat\u0103-m\u0103 aici, amintit de propria mea poveste c\u0103 at\u00e2t istoriile noastre, c\u00e2t \u0219i destinele noastre vor fi \u00eentotdeauna legate<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 am reconstruit un continent devastat \u00een urma a dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. C\u00e2nd ne-am reg\u0103sit din nou diviza\u021bi de Cortina de Fier, Occidentul Liber \u0219i-a unit for\u021bele cu diziden\u021bii curajo\u0219i care luptau \u00eempotriva tiraniei \u00een Est pentru a \u00eenvinge comunismul sovietic. Ne-am luptat unii \u00eempotriva altora, apoi ne-am reconciliat, apoi ne-am luptat din nou, apoi ne-am \u00eemp\u0103cat din nou. \u0218i am s\u00e2ngerat \u0219i am murit um\u0103r la um\u0103r pe c\u00e2mpuri de lupt\u0103 de la Qheppyong la Kandahar. Sunt aici ast\u0103zi pentru a spune limpede c\u0103 America traseaz\u0103 drumul c\u0103tre un nou secol de prosperitate \u0219i c\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, vrem s\u0103 \u00eel parcurgem \u00eempreun\u0103 cu voi, alia\u021bii no\u0219tri pre\u021bui\u021bi \u0219i cei mai vechi prieteni ai no\u0219tri.<\/p>\n

Vrem s\u0103 \u00eel parcurgem \u00eempreun\u0103 cu voi, cu o Europ\u0103 m\u00e2ndr\u0103 de mo\u0219tenirea \u0219i istoria sa, cu o Europ\u0103 care are spiritul de crea\u021bie \u0219i libertate ce a trimis cor\u0103bii pe m\u0103ri necartografiate \u0219i a dat na\u0219tere civiliza\u021biei noastre, cu o Europ\u0103 care are mijloacele de a se ap\u0103ra \u0219i voin\u021ba de a supravie\u021bui. Ar trebui s\u0103 fim m\u00e2ndri de ceea ce am realizat \u00eempreun\u0103 \u00een secolul trecut, dar acum trebuie s\u0103 confrunt\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m oportunit\u0103\u021bile unui nou secol. Pentru c\u0103 ieri s-a \u00eencheiat, viitorul este inevitabil, iar destinul nostru comun ne a\u0219teapt\u0103. V\u0103 mul\u021bumesc\u201d.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n