[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/standarde-duble-in-le-monde-ia-romaneasca-este-de-extrema-dreapta-in-timp-ce-camasa-ucraineana-este-simbolul-libertatii-81560.jpg”]<\/p>\n
Un articol publicat recent de cotidianul francez\u00a0Le Monde<\/em>\u00a0despre \u201cIa\u201d rom\u00e2neasc\u0103 sub titlul \u201cBluza tradi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de Matisse, obiectul recuper\u0103rilor politice \u00een Rom\u00e2nia\u201d<\/a>\u00a0ofer\u0103 o mostr\u0103 clasic\u0103 de jurnalism partizan, \u00een care simbolurile culturale sunt validate sau puse la st\u00e2lpul infamiei \u00een func\u021bie de afinit\u0103\u021bile ideologice ale autorului. In timp ce bluza tradi\u021bional\u0103 ucrainean\u0103 (v\u00ee\u0219\u00eevanka<\/em>) este desemnata drept\u00a0simbol eroic al rezisten\u021bei \u0219i independen\u021bei, \u201cia\u201d rom\u00e2neasc\u0103 este etichetat\u0103 drept un instrument al \u201eextremei drepte\u201d.\u00a0Mesajul subliminal este periculos: anumite na\u021biuni au dreptul la m\u00e2ndrie cultural\u0103, \u00een timp ce altele trebuie s\u0103 se team\u0103 de propriile simboluri pentru a nu fi acuzate de extremism.<\/strong><\/p>\n Articolul face o eroare de logic\u0103 de tipul\u00a0\u201evinov\u0103\u021bie prin asociere\u201d<\/em>: dac\u0103 un politician controversat poart\u0103 un obiect, obiectul devine controversat. Aceasta este, \u00een sine, o form\u0103 de dezinformare prin omisiune care ignor\u0103 faptul ca milioane de rom\u00e2ni poart\u0103 ia la nunt\u0103, la biseric\u0103 sau de Ziua Iei f\u0103r\u0103 nicio conota\u021bie politic\u0103. Prin aceast\u0103 \u201erecuperare\u201d jurnalistic\u0103 for\u021bat\u0103,\u00a0Le Monde<\/em>\u00a0nu face dec\u00e2t s\u0103 politizeze un obiect de art\u0103 inclus \u00een patrimoniul UNESCO, judec\u00e2nd tradi\u021bia nu prin valoarea ei, ci prin prisma fricilor politice ale Bruxelles-ului fa\u021b\u0103 de curentele de opinie din estul Europei.<\/p>\n Cel mai problematic pasaj al articolului este \u00eensa paralela cu Ucraina.\u00a0Le Monde<\/em>\u00a0afirm\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve:<\/p>\n \u201e\u00cen timp ce \u00een Ucraina vecin\u0103 bluza tradi\u021bional\u0103, v\u00ee\u0219\u00eevanka, este ridicat\u0103 la rang de simbol cultural emblematic pentru a marca diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de agresorul rus, echivalentul s\u0103u rom\u00e2nesc este ast\u0103zi asociat cu extrema dreapt\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n Aceast\u0103 fraz\u0103 descrie perfect un \u201edublu standard\u201d jurnalistic. Dac\u0103 \u00een cazul Ucrainei na\u021bionalismul este privit ca o form\u0103 de progresism \u0219i rezisten\u021b\u0103 legitim\u0103, \u00een cazul Rom\u00e2niei, orice apel la tradi\u021bie este privit cu suspiciune \u0219i catalogat drept \u201eidentitar\u201d sau \u201ereac\u021bionar\u201d. Mesajul subliminal este periculos: anumite na\u021biuni au dreptul la m\u00e2ndrie cultural\u0103, \u00een timp ce altele trebuie s\u0103 se team\u0103 de propriile simboluri pentru a nu fi acuzate de extremism.<\/p>\n Textul din\u00a0Le Monde<\/em>\u00a0spune mai multe despre fricile electorale ale presei progresiste franceze dec\u00e2t despre realitatea satului rom\u00e2nesc sau a culturii noastre. Prin \u00eencercarea de a \u201econfisca\u201d ia din spa\u021biul culturii universale pentru a o \u00eenchide \u00eentr-o sfer\u0103 a controversei politice, articolul nu alimenteaza tocmai\u00a0polarizarea pe care pretinde c\u0103 o depl\u00e2nge.<\/p>\n Ia rom\u00e2neasc\u0103 a supravie\u021buit monarhiei, regimului comunist \u0219i tentativelor de comercializare ieftin\u0103. Cu siguran\u021b\u0103 va supravie\u021bui \u0219i \u00eencerc\u0103rilor din Le Monde\u00a0de a fi transformat\u0103, prin c\u00e2teva r\u00e2nduri de text partizan, dintr-un simbol al frumuse\u021bii \u00eentr-unul al stigmatului politic.<\/p>\n Mai jos articolul integral aparut \u00een Le Monde:<\/p>\n Bluza tradi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, celebrat\u0103 \u0219i imortalizat\u0103 de Matisse, obiectul recuper\u0103rilor politice \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n De Marine Leduc\u00a0(Le Monde)<\/strong><\/p>\n Extrema dreapt\u0103 a transformat \u00een simbol na\u021bionalist aceast\u0103 c\u0103ma\u0219\u0103 cu m\u00e2neci largi \u0219i broderii colorate, care redevenise un obiect de m\u00e2ndrie cultural\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989.<\/p>\n Pictat\u0103 de Henri Matisse, purtat\u0103 de Brigitte Bardot \u0219i Jane Birkin \u0219i pus\u0103 apoi \u00een valoare de Yves Saint Laurent, bluza rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 ini\u021bial purtat\u0103 de \u021b\u0103r\u0103ncile locale \u2013 a devenit \u00een Fran\u021ba un obiect de art\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, ea se transmite din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, este p\u0103strat\u0103 cu grij\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103turit\u0103 \u00eentr-un col\u021b de dulap. Pe unele ma\u0219ini de sp\u0103lat exist\u0103 chiar un program special dedicat \u201eiei\u201d \u2013 pronun\u021bat \u201ei-e\u201d, din latinescul\u00a0linea<\/em>, \u201efir de in\u201d. \u00cen 2022, UNESCO a \u00eenscris \u201eArta c\u0103m\u0103\u0219ii cu alti\u021b\u0103 \u2013 element de identitate cultural\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova\u201d pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n Cu toate acestea, \u00een ultimii ani, purtarea ei cu m\u00e2ndrie a devenit problematic\u0103 pentru unii rom\u00e2ni. \u00cen timp ce \u00een Ucraina vecin\u0103 bluza tradi\u021bional\u0103,\u00a0v\u00ee\u0219\u00eevanka<\/em>, este ridicat\u0103 la rang de simbol cultural emblematic pentru a marca diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de agresorul rus, echivalentul s\u0103u rom\u00e2nesc este ast\u0103zi asociat cu extrema dreapt\u0103. Aceast\u0103 mi\u0219care politic\u0103, creditat\u0103 cu 40% din inten\u021biile de vot conform ultimelor sondaje, a transformat ia \u00eentr-un obiect cu valen\u021be na\u021bionaliste \u0219i identitare. Exuberanta europarlamentar\u0103 de extrem\u0103 dreapt\u0103 Diana \u0218o\u0219oac\u0103 o poart\u0103 la aproape fiecare apari\u021bie public\u0103.<\/p>\n Este un derapaj pe care \u00eel depl\u00e2nge Andreea T\u0103n\u0103sescu, fondatoarea \u00een 2012 a paginii de Facebook \u201eLa Blouse Roumaine\u201d, o platform\u0103 de referin\u021b\u0103 pentru promovarea artizanatului rom\u00e2nesc, care a colaborat cu casa Fragonard \u00een 2021. \u201eAu existat \u00eentotdeauna recuper\u0103ri politice, dar acestea au trecut, iar ia a r\u0103mas\u201d, sus\u021bine ea. Andreea T\u0103n\u0103sescu a mo\u0219tenit ea \u00eens\u0103\u0219i o bluz\u0103 de la bunica sa, care nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 o poarte la \u00eenceputul regimului comunist, c\u00e2nd locuitorii din mediul rural au ajuns \u00een ora\u0219 pentru a lucra \u00een fabrici. \u201eBluza era considerat\u0103 fie o vestimenta\u021bie \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, fie una aristocratic\u0103, ambele fiind respinse atunci\u201d, explic\u0103 ea. Ulterior, piesa vestimentar\u0103 a fost totu\u0219i transformat\u0103 \u00een simbol identitar de c\u0103tre dictatorul na\u021bional-comunist Nicolae Ceau\u0219escu.<\/p>\n Fiecare zon\u0103 sau sat are propria variant\u0103<\/strong><\/p>\n Viziunea asupra bluzei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti ca atribut al \u201erom\u00e2nit\u0103\u021bii\u201d a ap\u0103rut mai ales odat\u0103 cu na\u0219terea Rom\u00e2niei moderne \u00een secolul al XIX-lea, fiind preluat\u0103 de elitele intelectuale \u0219i de aristocra\u021bie \u201epentru a se distinge de lumea bizantin\u0103 \u0219i otoman\u0103, dar \u0219i de Europa de Vest\u201d, poveste\u0219te Erwin Kessler, directorul Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei (MNAR). \u00cen realitate, \u201eelitele se \u00eembr\u0103cau ca la Paris\u201d, continu\u0103 el. Muzeul g\u0103zduie\u0219te, p\u00e2n\u0103 pe 8 februarie, o expozi\u021bie care urm\u0103re\u0219te reprezentarea identitar\u0103 a iei \u00een art\u0103, av\u00e2nd ca punct central tabloul\u00a0La Blouse Roumaine<\/em>\u00a0de Matisse, \u00eemprumutat prin amabilitatea Centrului Pompidou din Paris.<\/p>\n Erwin Kessler, de origine german\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, a mo\u0219tenit la r\u00e2ndul s\u0103u ii de la str\u0103mo\u0219ii s\u0103i din regiunea Olteniei. Ideea expozi\u021biei i-a venit dup\u0103 ce a observat asocierea iei cu mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste. Pentru curatorul expozi\u021biei, aceste leg\u0103turi \u00eentre bluz\u0103 \u0219i identitatea rom\u00e2n\u0103 sunt \u00een mare parte \u201emitizate\u201d. El reaminte\u0219te c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia fiecare zon\u0103 sau sat are propria ie, neexist\u00e2nd una singur\u0103 care s\u0103 reprezinte \u021bara \u00een ansamblu. Mai mult, minorit\u0103\u021bile ucrainene, maghiare sau bulgare au \u0219i ele propriile bluze tradi\u021bionale. \u00cen opinia sa, vestimenta\u021bia s-ar \u00eenscrie mai degrab\u0103 \u201e\u00eentr-o identitate cultural\u0103 regional\u0103, cea a Europei Centrale \u0219i de Est\u201d.<\/p>\n Tradi\u021bional, \u021b\u0103r\u0103ncile \u00ee\u0219i petreceau iarna brod\u00e2ndu-\u0219i bluzele, pe care le decorau cu motive personale, \u00eenainte de a le scoate la vedere prim\u0103vara. Ele se reuneau la \u0219ez\u0103tori, adun\u0103rile din serile de iarn\u0103 unde c\u00e2ntau \u0219i prelucrau inul, c\u00e2nepa sau bumbacul pentru a crea piesele vestimentare, ad\u0103ug\u00e2nd apoi broderiile \u00een secret, acas\u0103. Dup\u0103 o perioad\u0103 de dezinteres pentru hainele tradi\u021bionale dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989 \u0219i deschiderea c\u0103tre Vest, ia a redevenit un obiect de m\u00e2ndrie cultural\u0103, \u00een special \u00een r\u00e2ndul diasporei rom\u00e2ne, care num\u0103r\u0103 \u00eentre patru \u0219i cinci milioane de persoane.<\/p>\n Copiat\u0103 de marile branduri de lux<\/strong><\/p>\n \u201eEa creeaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre comunit\u0103\u021bi \u0219i \u00eentre genera\u021bii\u201d, se bucur\u0103 Andreea T\u0103n\u0103sescu. \u0218ez\u0103tori pentru a \u00eenv\u0103\u021ba brodatul au prins via\u021b\u0103 online \u0219i \u00een ora\u0219e din Europa de Vest unde tr\u0103iesc comunit\u0103\u021bi importante de rom\u00e2ni, cum ar fi Nantes sau Nisa. Datorit\u0103 sinergiei create \u00een jurul platformei \u201eLa Blouse Roumaine\u201d, a fost instituit\u0103 o \u201eZi Universal\u0103 a Iei\u201d \u00een fiecare an pe 24 iunie, de s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Ioan, dar \u0219i a S\u00e2nzienelor (z\u00e2ne bune din mitologia rom\u00e2n\u0103).<\/p>\n \u00cen ciuda acestui entuziasm \u0219i a recuper\u0103rilor politice, artizanatul tradi\u021bional continu\u0103 s\u0103 piard\u0103 teren \u00een fa\u021ba produselor\u00a0made in China<\/em>, \u00een timp ce mari branduri de lux copiaz\u0103 bluzele tradi\u021bionale f\u0103r\u0103 a men\u021biona originea. Prin \u201eLa Blouse Roumaine\u201d, Andreea T\u0103n\u0103sescu a lansat campanii r\u0103sun\u0103toare pentru a interpela aceste m\u0103rci, cum a fost cazul Louis Vuitton \u00een 2024, care copiase bluza specific\u0103 unui sat din Rom\u00e2nia. Grupul LVMH a reac\u021bionat atunci \u0219i a retras articolul de pe site-ul s\u0103u.<\/p>\n Andreea T\u0103n\u0103sescu sper\u0103 ca, \u00eentr-o zi, artizanatul rom\u00e2nesc s\u0103 fie mai bine protejat \u0219i sus\u021binut, sau chiar s\u0103 existe colabor\u0103ri echitabile cu designerii pentru a-l face s\u0103 d\u0103inuie. Spre deosebire de reprezentarea na\u021bionalist\u0103 care ar \u201e\u00eenghe\u021ba\u201d obiectul \u00een timp, ea vede \u00een ia o pies\u0103 vestimentar\u0103 care evolueaz\u0103, un fir care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre trecut, prezent \u0219i viitor. De\u0219i exist\u0103 o structur\u0103 ce trebuie respectat\u0103, cu design \u0219i culori care variaz\u0103 \u00een func\u021bie de sat sau regiune, \u201eprocesul de fabrica\u021bie este foarte creativ \u0219i propriu fiec\u0103rei persoane\u201d, subliniaz\u0103 ea. O persoan\u0103 sau o comunitate \u201epoate ad\u0103uga un motiv, un element care s\u0103 spun\u0103 ceva despre istoria sa personal\u0103\u201d. Este ceea ce \u00eei confer\u0103, \u00een ochii ei, \u201etoat\u0103 frumuse\u021bea\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n Este important s\u0103 citim astfel de articole con\u0219tien\u021bi de \u201eochelarii\u201d ideologici ai autorului. Jurnalistul francez nu scrie doar despre ia rom\u00e2neasca, ci despre frica sa fa\u021b\u0103 de ascensiunea curentelor conservatoare din Europa.\u00a0<\/p>\n surs\u0103: Le Monde<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n\n
\n