{"id":1763315,"date":"2026-02-08T09:24:05","date_gmt":"2026-02-08T06:24:05","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1763315"},"modified":"2026-02-08T09:24:05","modified_gmt":"2026-02-08T06:24:05","slug":"aradul-nou-orasul-disparut-de-pe-harta-dar-prezent-in-continuare-pe-malul-muresului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1763315","title":{"rendered":"Aradul Nou, ora\u0219ul disp\u0103rut de pe hart\u0103 dar prezent \u00een continuare pe malul Mure\u0219ului"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/308473366_461290886036889_5979838450677338686_n2.jpg”]<\/p>\n

\n
\n

Banatul, ca entitate geografic\u0103 distinct\u0103 \u0219i, ulterior, administrativ\u0103, are hotarele relativ bine stabilite \u00eenc\u0103 de la trecerea acestei p\u0103r\u021bi de lume sub administra\u021bia habsburgic\u0103. Inginerii topografi militari austrieci erau cunoscu\u021bi pentru acurate\u021bea h\u0103r\u021bilor pe care le realizau. Totul se observa foarte atent pe teren, iar apoi se trasa pe h\u00e2rtie harta, dup\u0103 multe \u0219i minu\u021bioase verific\u0103ri.<\/p>\n

Dac\u0103 cele trei laturi ale p\u0103tratului sunt foarte bine definite prin faptul c\u0103 sunt cursuri importante de r\u00e2uri, ba chiar \u0219i un mare fluviu \u00een partea sudic\u0103, nici latura r\u0103s\u0103ritean\u0103 a provinciei noastre nu este trasat\u0103 pe dune de nisipuri mi\u0219c\u0103toare. Despre Mure\u0219, la nord, Tisa, la vest, \u0219i Dun\u0103re, la miaz\u0103zi, nu se poate spune mare lucru, acestea av\u00e2nd albiile ad\u00e2nc t\u0103iate \u00een relief din timpuri imemoriale.<\/p>\n

Partea estic\u0103 a provinciei istorice Banat este la fel de bine definit\u0103 \u00een principal de mun\u021bii Poiana-Rusc\u0103 \u0219i Retezat, precum \u0219i de culoarul r\u00e2ului Cerna, care formeaz\u0103 o barier\u0103 natural\u0103 fa\u021b\u0103 de provinciile oltene\u0219ti de peste mun\u021bi. Hotarul era cam la cump\u0103na apei \u0219i a mun\u021bilor de la estul fostului comitat Cara\u0219-Severin, cu punctul cel mai avansat \u00een sud-est, aflat la V\u00e2rciorova cea de sub ape de la 1970.<\/p>\n

Aceasta ar fi delimitarea administrativ\u0103 de dup\u0103 anii 1700. Dar, \u00een perioada medieval\u0103, influen\u021ba Banatului se \u00eentindea mult spre nord, p\u00e2n\u0103 \u00een C\u00e2mpia Cri\u0219urilor, dup\u0103 cum argumenteaz\u0103, temeinic, istoricul Ioan Ha\u021began \u00een cartea \u201eBanatul Medieval. De la Dun\u0103re la Cri\u015f\u201d, analiz\u00e2nd perioada dintre anii 934 \u0219i 1716.<\/p>\n

\u00cen acest episod al peregrin\u0103rilor noastre prin Banat ne vom apleca asupra unui mic \u0219i \u00eenfloritor or\u0103\u0219el de la limita provinciei, care exist\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, dar despre care nimeni nu mai \u0219tie c\u0103 a fost o localitate separat\u0103.<\/p>\n

Aradul Nou (Neu-Arad, \u00dajarad) a fost un t\u00e2rg \u0219i o cetate puternic fortificat\u0103, pe malul b\u0103n\u0103\u021bean al Mure\u0219ului, \u00een dreptul Aradului cel mare \u0219i mai bine cunoscut. Ast\u0103zi, Aradul Nou este un cartier al municipiului Aradului, care cuprinde \u0219i fosta comun\u0103 Mure\u0219el. S-a alipit de Arad \u00een anul 1948, iar la 1950 reforma a \u00eenglobat \u0219i satul S\u00e2nmicl\u0103u\u0219 (Kisszentmikl\u00f3s, Kleinsanktnikolaus), situat la est de Aradul Nou.<\/p>\n

Se poate spune c\u0103 oamenii locuiesc pe malul r\u00e2ului Mure\u0219 \u201ede c\u00e2nd lumea\u201d, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare m\u0103rturiile arheologice. \u00cen anul 1967, s\u0103parea unui canal de iriga\u021bie \u00een gr\u0103dina de zarzavaturi a fostului CAP din cartier a scos la iveal\u0103 dou\u0103 morminte celtice cu un bogat inventar arheologic, provenind din secolul IV \u00ee.Hr. La intersec\u021bia str\u0103zilor Timi\u0219oarei \u0219i Ana Ip\u0103tescu au fost descoperite \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een anul 1970, fragmente ceramice halstattiene, fragmente din sec. IV. d.Hr. \u0219i altele, din sec. XI\u2013XIII.<\/p>\n

Cu ocazia lucr\u0103rilor la calea ferat\u0103 Arad \u2013 Timi\u0219oara, \u00een apropierea Mure\u0219ului, s-au descoperit c\u0103r\u0103mizi cu \u0219tampilele Leg. V Macedonica \u0219i Leg. IIII Flavia Felix, ultima fiind cantonat\u0103 \u00een primii ani ai provinciei Dacia \u00een castrul de la Sarmisegetuza. Romanii aveau acest bun obicei ca materialele de construc\u021bie din lut ars s\u0103 fie \u0219tampilate cu date exacte.<\/p>\n

De asemenea, s-au mai descoperit numeroase fragmente de ceramic\u0103 tip \u201eTerra Sigillata\u201d \u0219i monede din timpul \u00eemp\u0103ra\u021bilor Nero, Titus, Nerva, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus. Este posibil ca aici s\u0103 fi fost un castru, a\u0219a cum existau \u0219i la Cenad \u0219i Lipova. Presupunerea este c\u00e2t se poate de \u00eentemeiat\u0103, dac\u0103 vedem albia r\u00e2ului ca un hotar ce trebuia ap\u0103rat.
\nRolul acestor castre a fost de ap\u0103rare a teritoriului provinciei \u00eempotriva atacurilor popoarelor barbare, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, al dacilor liberi care populau teritoriul \u00eenvecinat.<\/p>\n

Despre Aradul Nou au scris istorici maghiari, germani, dar \u0219i istoricii rom\u00e2ni. \u00cens\u0103 nu Aradul Nou, \u00een sine, a fost subiectul acestor lucr\u0103ri, ci fie procesele istorice care au dus la \u00eentemeierea lui, fie structurile administrative mai mari \u00een care a fost integrat.<\/p>\n

Localitatea a fost doar un exemplu ilustrativ. Una dintre cele mai complete cercet\u0103ri publicate apar\u021bine istoricului, originar din Lovrin, dr. Anton Peter-Petri.<\/p>\n

\u00cen Evul Mediu, locul era o a\u0219ezare numit\u0103 Ap\u00e1ca. Numele s\u0103u a fost men\u021bionat pentru prima dat\u0103 \u00een registrul papal de zeciuial\u0103, \u00eentre 1333 \u0219i 1335, sub numele Johannes (sacerdos) de Apacha, din care se poate deduce c\u0103 a fost odat\u0103 proprietatea unei m\u0103n\u0103stiri. \u00cen 1333, preotul pl\u0103tea 13 bani, apoi 2 gro\u0219i, \u00een 1334 \u0219i 3 bani, \u00een 1335, conform registrului papal de zeciuial\u0103. Numele Ap\u00e1ca a fost men\u021bionat \u00een h\u0103r\u021bile din 1481 ca Apacza, iar \u00een 1488 ca Apacza, dar nu exist\u0103 alte informa\u021bii despre acesta \u2014 probabil au disp\u0103rut.<\/p>\n

\u00centre 1483 \u0219i 1485 locul a fost \u00eenregistrat sub numele de Praedium Apacya. \u00cen acela\u0219i perimetru a fost fondat\u0103 a\u0219ezarea Yeni-Varat (Arad Nou), men\u021bionat\u0103 \u00een 1661; acest nume turcesc a fost derivat din cel al ora\u0219ului vecin Arad. \u00cen 1709, Opaticza a fost men\u021bionat\u0103 ca o parcel\u0103 \u00eentre Bodrog \u0219i S\u00e2nmicl\u0103u\u0219.<\/p>\n

\u00cen 1717, a\u0219ezarea a fost \u00eenregistrat\u0103 sub numele de Schela sau Skela. Cu toate acestea, numele Arad Nou (Neo Aradiensis, \u00dajarad, Aradul Nou, Novi Arad), deja stabilit de turci, a devenit numele mai des folosit de locuitori.
\n\u00cen secolul al XVII-lea, a\u0219ez\u0103rile din zona actualului Neu-Arad au disp\u0103rut ca urmare a depopul\u0103rii din cauza conflictelor militare dintre turci \u0219i armatele venite din nord.<\/p>\n

\u00centre 1720 \u0219i 1722 zona a fost repopulat\u0103 de coloni\u0219ti germanofoni din Franconia \u0219i Alsacia-Lorena.
\n\u00centre 1762 \u0219i 1762 au sosit al\u021bi migran\u021bi, din Alsacia-Lorena, W\u00fcrttemberg \u0219i Palatinat. A treia repopulare a avut loc \u00een 1764, c\u00e2nd au sosit aici germani de la P\u0103durea Neagr\u0103, din Marele Ducat de Hessa \u0219i W\u00fcrttemberg.<\/p>\n

La \u00eenceputuri, localitatea se baza preponderent pe agricultur\u0103 \u0219i comer\u021b cu produsele c\u00e2mpului. Dar, destul de repede, a p\u0103truns \u0219i aici economia me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103. Via\u021ba spiritual\u0103 a popula\u021biei catolice se baza pe coeziunea \u00een jurul bisericii, \u0219i a\u0219a se face c\u0103 pe 23 septembrie 1723 a fost pus\u0103 piatra de temelie a l\u0103ca\u0219ului catolic. Aradul Nou a fost o parohie independent\u0103 de la \u00eenceput \u0219i a fost deservit\u0103 de 14 c\u0103lug\u0103ri franciscani de la M\u0103n\u0103stirea Arad, \u00eentre 1724 \u0219i 1739.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd din anul 1739, preo\u021bii seculari au preluat slujirea comunit\u0103\u021bii. Pe 14 septembrie 1756, biserica a fost sfin\u021bit\u0103 solemn de c\u0103tre vicarul general Clemente Rossi al Diecezei de Cenad.
\n\u00cen 1812 vechea biseric\u0103 a trebuit s\u0103 fie demolat\u0103 din cauza unui incendiu; abia 11 ani mai t\u00e2rziu, pe 12 ianuarie 1823, a fost sfin\u021bit\u0103 biserica actual\u0103. \u00cen 1871 me\u0219terul Anton Dangl a construit orga; aceasta a fost reconstruit\u0103 de cunoscuta companie timi\u0219orean\u0103 a familiei Wegenstein \u00een 1912.<\/p>\n

Cea mai important\u0103 cl\u0103dire din a\u0219ezare era biserica. Cl\u0103direa nou\u0103 a fost construit\u0103 \u00eentre 1814 \u0219i 1823. Turnul ad\u0103poste\u0219te cinci clopote care au fost sfin\u021bite solemn \u00een 1923.<\/p>\n

Clopotele vechi au fost rechizi\u021bionate de Monarhia Austro-Ungar\u0103 pentru efortul de r\u0103zboi \u00een octombrie 1917.
\n\u00cen interiorul bisericii se afl\u0103 trei altare: altarul principal, dedicat Preasfintei Fecioare Maria, \u0219i dou\u0103 altare laterale, unul dedicat M\u00e2ntuitorului R\u0103stignit \u0219i cel\u0103lalt, Sfintei Treimi. Sacristia se afl\u0103 \u00een dreapta altarului principal. Biserica are 32 de strane mari \u0219i patru mici. Altarul din c\u0103r\u0103mid\u0103 este sus\u021binut de dou\u0103 coloane solide. Biserica posed\u0103 un fragment de os al Sf\u00e2ntului Francisc Xavier. Relicva a fost dedicat\u0103 venera\u021biei pe 7 ianuarie 1772. Casa parohial\u0103 a fost construit\u0103 \u00een 1759, din ordinul \u00cemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza.
<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a>
Statue des Heiligen Nepomuk
\u201eMonument Istoric
Statuia Sf. Ioan Nepomuk; 1729
str. Episcopiei, la intersectia cu str. Desseanu
(Adresa veche: 7 Noiembrie nr. 61-A)
municipiul ARAD
02D0007\u2033<\/figcaption><\/figure>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a>
\nPrima prim\u0103rie a fost construit\u0103 \u00een 1870 \u0219i a g\u0103zduit re\u0219edin\u021ba notarului. \u00cen 1909, comunitatea din Aradul Nou a achizi\u021bionat o cl\u0103dire impun\u0103toare, proiectat\u0103 de arhitectul ar\u0103dean Ludwig Szantay. \u00cen curte se afla turnul de evacuare a furtunurilor al pompierilor, inaugurat pe 26 iunie 1925. Cl\u0103direa serve\u0219te acum drept a treia cl\u0103dire a Liceului \u201eAdam M\u00fcller-Guttenbrunn\u201d.
\nMonumentul din fa\u021ba bisericii a fost sfin\u021bit solemn pe 14 iunie 1925, a\u0219a cum s-a \u00eencet\u0103\u021benit obiceiul \u00een tot Banatul, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Este un obelisc \u00eenalt de 7,30 metri, coronat cu o cruce \u00een relief. Cele 158 de nume ale celor c\u0103zu\u021bi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial sunt gravate pe pl\u0103ci de marmur\u0103 neagr\u0103 cu litere aurii pe toate cele patru laturi ale sec\u021biunii inferioare. Monumentul este \u00eenconjurat de o balustrad\u0103 din font\u0103. La fel, \u00een Aradul Nou se afl\u0103 statuia lui Ioan Nepomuk (1754), statuia lui Florian, patronul pompierilor (1869), Calvarul, capela cimitirului (1884).<\/p>\n

Via\u021ba social\u0103 a comunit\u0103\u021bii era foarte avansat\u0103 pentru secolul XIX.<\/p>\n

Asocia\u021bia Agricol\u0103 din Noul Arad a fost fondat\u0103 \u00een 1893, ca filial\u0103 local\u0103 a Asocia\u021biei Agricole a Fermierilor. Aceasta a r\u0103sp\u00e2ndit cuno\u0219tin\u021be agricole \u00een r\u00e2ndul fermierilor, a \u00eenfiin\u021bat \u0219coli de iarn\u0103, a furnizat utilaje \u0219i consumabile agricole pentru pie\u021bele interne \u0219i interna\u021bionale, a organizat evenimente culturale \u0219i a publicat ziare, s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u0219i reviste comerciale pentru membrii s\u0103i: \u201eBanater Landwirt\u201d (1923) \u0219i \u201eS\u00fcdostdeutsche Landpost\u201d (1941).
\n\u00cen plus, \u00een Aradul Nou existau \u0219i alte asocieri culturale, economice \u0219i sociale, cum ar fi: filiala Aradul Nou a Casei Generale de Asigur\u0103ri de Boal\u0103 \u0219i Invaliditate (1875), Brigada de Pompieri Voluntari Aradul Nou (1877), Asocia\u021bia Cultural\u0103 Neu-Arad (1920), Filarmonica (1920), Asocia\u021bia Crucii Ro\u0219ii Aradul Nou (1900), Asocia\u021bia Popular\u0103 Catolic\u0103 (1909), Clubul de Tir Aradul Nou (1791), Clubul Sportiv Aradul Nou (1919), Clubul de Fotbal Titanus (1930) etc. Toate acestea au dat un evident caracter urban al or\u0103\u0219elului de l\u00e2ng\u0103 Aradul cel vechi de peste Mure\u0219.<\/p>\n

Nu a fost l\u0103sat\u0103 de izbeli\u0219te nici preg\u0103tirea viitoarelor genera\u021bii. Un profesor este prezent \u00een Neu-Arad \u00eencep\u00e2nd cu 1725. \u00cen 1823 a fost construit\u0103 prima cl\u0103dire \u0219colar\u0103, din piatr\u0103. \u00cen 1838 a fost ad\u0103ugat\u0103 o \u0219coal\u0103 elementar\u0103 confesional\u0103. \u00cen 1853 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 o \u0219coal\u0103 de b\u0103ie\u021bi, iar \u00een 1884 au fost ad\u0103ugate o \u0219coal\u0103 de fete \u0219i o gr\u0103dini\u021b\u0103, unde predau Surorile S\u0103race de la Notre Dame. Acolo lucrau p\u00e2n\u0103 la 12 surori educatoare, pred\u00e2nd celor p\u00e2n\u0103 la 480 de elevi; gr\u0103dini\u021ba avea p\u00e2n\u0103 la 300 de copii.<\/p>\n

\u0218coala m\u0103n\u0103stirii este cea mai impun\u0103toare cl\u0103dire \u0219colar\u0103 din Arad Nou. Cl\u0103direa, cu un singur etaj, ocup\u0103 \u00eentreaga fa\u021bad\u0103 la strad\u0103. Intrarea este \u00een centru, flancat\u0103 at\u00e2t la parter, c\u00e2t \u0219i la etajul superior de c\u00e2te trei ferestre \u00eenalte.
\nDeasupra por\u021bii de intrare se afl\u0103 o alt\u0103 fereastr\u0103, deasupra c\u0103reia se afl\u0103 o cruce care era ascuns\u0103 \u00een spatele lambriurilor \u00een timpul regimului comunist. A fost modul \u00eengenios prin care oameni de suflet au reu\u0219it s\u0103 salveze aparen\u021bele. \u00cen st\u00e2nga intr\u0103rii se afl\u0103 casa sc\u0103rii care duce la etajul superior. Aproape de cap\u0103tul propriet\u0103\u021bii se afl\u0103 o cl\u0103dire larg\u0103, aceasta g\u0103zduind anterior gr\u0103dini\u021ba.<\/p>\n

\u00cen 1940 \u00eentregul sistem \u0219colar german din Rom\u00e2nia era subordonat minorit\u0103\u021bii germane. Gimnaziul German din Aradul Nou a fost mutat la Arad, unde a fost \u00eenfiin\u021bat Gimnaziul \u201eAdam M\u00fcller-Guttenbrunn\u201d, care a fost \u00eenchis, din nou, \u00een 1944.
\nDup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre \u201eputerea popular\u0103\u201d, toate \u0219colile germane au fost \u00eenchise. Abia odat\u0103 cu legea \u0219colar\u0103 din 3 august 1948 au fost create condi\u021biile pentru instruirea \u00een limba matern\u0103 a minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Din cauza unei lipse acute de profesori, \u00een 1951 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 o \u0219coal\u0103 de formare a profesorilor \u00een Aradul-Nou, pe l\u00e2ng\u0103 cele deja \u00eenfiin\u021bate \u00een Timi\u0219oara \u0219i Sibiu. Totu\u0219i, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, a fost transformat\u0103 \u00eentr-un liceu cu sec\u021biile german\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103. \u00cen 1989, Liceul Teoretic \u201eAdam M\u00fcller-Guttenbrunn\u201d a fost redeschis \u00een Aradul Nou. <\/p>\n

\u00cen jurul anului 1900, 2.680 de persoane erau angajate \u00een agricultur\u0103 \u0219i horticultur\u0103, reprezent\u00e2nd 43,6% din popula\u021bia total\u0103. Meseria\u0219ii reprezentau 21,5%, iar me\u0219te\u0219ugarii, 27,7%. Cel mai important sector economic din Aradul Nou era agricultura, \u00een special agricultura arabil\u0103, cultivarea legumelor, pomicultura \u0219i viticultura. Cre\u0219terea animalelor se afla pe locul al doilea, \u00een principal cre\u0219terea cailor, cre\u0219terea bovinelor, cre\u0219terea porcilor, cre\u0219terea p\u0103s\u0103rilor \u0219i apicultura.
\nCele mai populare rase de cai din Aradul Nou erau Nonius, Gidran, Oldenburg \u0219i Trakehner. P\u00e2n\u0103 \u00een 1890, bovinele sure ungure\u0219ti, cu coarne lungi, erau rasa dominant\u0103 de bovine. Dup\u0103 1900 au fost introduse \u0219i bovine Simmental din Elve\u021bia \u0219i Germania.
\nCre\u0219terea porcilor a fost cel mai profitabil sector agricol \u00eentre 1920 \u0219i 1940. \u00cen 1833 porcul Mangali\u021ba a sosit din p\u0103r\u021bile Serbiei. Dup\u0103 1920, rasele Berkshire \u0219i Yorkshire au fost crescute predominant. Apicultura se practica \u0219i \u00een Aradul Nou; \u00een 1944 existau 263 de colonii de albine \u0219i 10 apicultori, cu o produc\u021bie medie anual\u0103 de 20\u201325 kg de miere per colonie. \u00cen 1772 fiecare colonist trebuia s\u0103 planteze doisprezece duzi, astfel \u00eenc\u00e2t, p\u00e2n\u0103 \u00een 1895, Aradul Nou avea deja 886 de duzi, ceea ce sugereaz\u0103 cre\u0219terea viermilor de m\u0103tase.<\/p>\n

Meseriile erau bine reprezentate \u00een Aradul Nou, inclusiv de c\u0103tre me\u0219te\u0219ugarii necesari agricultorilor: fierari, rotari, cizmari, croitori \u0219i \u021bes\u0103tori. \u00cen secolul al XIX-lea, c\u0103l\u0103toriile calfelor erau populare printre ucenicii de aici. Se emiteau certificate de calf\u0103 \u0219i scrisori de recomandare. Printre opririle populare de-a lungul traseului calfelor se num\u0103rau Lipova, Timi\u0219oara, Jimbolia, V\u00e2r\u0219e\u021b, Oradea, Seghedin, Pesta \u0219i Viena. Fenomenul calfelor c\u0103l\u0103toare a fost descris cu multe am\u0103nunte de scriitorul Adam M\u00fcller-Guttenbrunn, el \u00eensu\u0219i om al locurilor de pe malul Mure\u0219ului, din actualul Z\u0103brani, \u00een romanul \u201eMe\u0219terul Jakob \u0219i copiii s\u0103i\u201d (\u201eMeister Jakob und seine Kinder\u201d).<\/p>\n

Me\u0219te\u0219ugarii erau organiza\u021bi \u00een bresle. \u00cen 1819, la Aradul Nou a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 o breasl\u0103 mixt\u0103. O asocia\u021bie comercial\u0103 exista \u00eenc\u0103 din 1850. Prima moar\u0103 cu aburi a fost pus\u0103 \u00een func\u021biune \u00een 1868, urmat\u0103 de o moar\u0103 cu role modern\u0103, \u00een 1936.
\n\u00cen 1918, dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului ce a zguduit \u00eentreg continentul, statul multietnic Austro-Ungaria s-a dezintegrat. Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, a \u00eemp\u0103r\u021bit regiunea istoric\u0103 Banatul \u00eentre Rom\u00e2nia, Serbia \u0219i Ungaria. Aradul Nou a fost atribuit Rom\u00e2niei \u0219i a r\u0103mas o municipalitate independent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, cuprinz\u00e2nd satele S\u00e2nnicolaul Mic, \u0218agu, Z\u0103d\u0103reni \u0219i Mure\u0219el.<\/p>\n

\u00cen 1948, Aradul Nou a fost \u00eencorporat \u00een capitala jude\u021bului Arad \u0219i formeaz\u0103 al patrulea cartier al acesteia.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/aradul-nou-orasul-disparut-de-pe-harta-dar-prezent-in-continuare-pe-maul-muresului\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/308473366_461290886036889_5979838450677338686_n2.jpg”] Banatul, ca entitate geografic\u0103 distinct\u0103 \u0219i, ulterior, administrativ\u0103, are hotarele relativ bine stabilite \u00eenc\u0103 de la trecerea acestei p\u0103r\u021bi de lume sub administra\u021bia habsburgic\u0103. Inginerii topografi militari austrieci erau cunoscu\u021bi pentru acurate\u021bea h\u0103r\u021bilor pe care le realizau. Totul se observa foarte atent pe teren, iar apoi se trasa pe h\u00e2rtie harta, dup\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-1763315","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1763315","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1763315"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1763315\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1763315"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1763315"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1763315"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}