\u00cencep\u00e2nd cu edi\u021bia aniversar\u0103 TIFF.25<\/strong>, programat\u0103 \u00eentre 12 \u0219i 21 iunie 2026 la Cluj-Napoca, Festivalul Interna\u021bional de Film Transilvania<\/strong> introduce Premiul Janovics Jen\u0151<\/strong>. Dedicat\u0103 memoriei unui pionier al cinematografiei clujene \u0219i europene, distinc\u021bia va fi acordat\u0103 anual unei personalit\u0103\u021bi mondiale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune \u0219i capacitatea de a deschide drumuri noi \u00een industrie.<\/p>\n Creatorul <\/strong>\u201eHollywood<\/strong>-ului<\/strong> transilv\u0103nean\u201d<\/strong><\/p>\n Numele lui Janovics<\/strong>Jen\u0151 <\/strong>(1872 \u2013 1945) este str\u00e2ns legat de \u00eenceputurile cinematografiei din Cluj \u2014 \u0219i din aceast\u0103 parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din ora\u0219, Janovics a \u00een\u021beles extrem de devreme c\u0103 filmul nu este o curiozitate tehnic\u0103, ci noua art\u0103 popular\u0103 a secolului XX. La \u00eenceputul anilor 1910, c\u00e2nd cinemaul era \u00eenc\u0103 un experiment ambulant, el a transformat Clujul \u00eentr-un centru de produc\u021bie. \u00cen 1913, Janovics ini\u021biaz\u0103 primele film\u0103ri de fic\u021biune realizate aici, \u00een colaborare cu compania francez\u0103 Path\u00e9, la S\u00e1rga csik\u00f3<\/em>(M\u00e2nzul \u0219arg), produc\u021bie care ajunge s\u0103 circule interna\u021bional \u0219i demonstreaz\u0103 c\u0103 filmele se pot produce \u0219i exporta din Transilvania, nu doar din marile capitale europene. \u00cen anii urm\u0103tori creeaz\u0103 sau sprijin\u0103 mai multe companii locale de produc\u021bie \u2013 \u00een 1914 \u00eenfiin\u021beaz\u0103 Studioul Janovics, \u00een 1915 Casa de filme Proja, \u00een 1916 Casa de film Corvin, iar \u00een 1917 Casa de produc\u021bie Transsylvania. A dezvoltat infrastructura (a transformat teatrul de var\u0103, Teatrul Maghiar de ast\u0103zi, \u00een cinema) \u0219i a format echipe tehnice \u0219i actori de film. Sub patronajul s\u0103u au lucrat regizori care vor ulterior au devenit figuri majore ale cinemaului mondial, printre care Mih\u00e1ly Kert\u00e9sz<\/strong>, devenit la Hollywood Michael Curtiz<\/strong>, autorul celebrului Casablanca<\/em>, \u0219i Alexander Korda<\/strong>, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.<\/p>\n \u00centre 1913 \u0219i \u00eenceputul anilor \u201920, la Cluj se realizeaz\u0103 peste 60 de filme mute \u2014 melodrame, adapt\u0103ri literare, filme istorice \u2014 iar ora\u0219ul devine unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Central\u0103. Mo\u0219tenirea lui Janovics r\u0103m\u00e2ne decisiv\u0103: el a creat primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesioni\u0219ti, a conectat produc\u021bia local\u0103 la re\u021bele interna\u021bionale \u0219i a demonstrat c\u0103 filmul poate deveni industrie cultural\u0103 \u00een regiune. A pus Clujul pe harta cinemaului european \u00eenainte ca ideea unei industrii rom\u00e2ne\u0219ti de film s\u0103 fie stabil\u0103.<\/p>\n De-a lungul anilor, figura lui Janovics<\/strong>Jen\u0151<\/strong> a fost frecvent evocat\u0103 \u00een cadrul TIFF: de la proiec\u021bii speciale cu operele sale, prezentate sub form\u0103 de cine-concerte \u2013 Vil\u00e1gr\u00e9m<\/em> (Din groz\u0103viile lumii) sau A tolonc<\/em> (Escortata, r. Michael Curtiz) pe care l-a produs \u2013 la lans\u0103ri de carte, expozi\u021bii sau proiec\u021bia documentarului Janovics Jen\u0151<\/em>, un <\/em>Path\u00e9<\/em> maghiar <\/em>(r. Balint Zagoni). Din 2026, numele lui va fi legat mereu de festival, prin acest trofeu omonim.<\/p>\n