[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/harta_minerit_UE.jpg”]<\/p>\n
Preten\u021biile lui Donald Trump asupra mineralelor rare din Ucraina au \u0219ocat partea de planet\u0103 convins\u0103 c\u0103 acolo se d\u0103 o lupt\u0103 pentru democra\u021bie. Am scris anterior despre interesele de afaceri din spatele acelei tranzac\u021bii, un aspect destul de ignorat de pres\u0103, \u00een articolul:<\/p>\n
La fel cum remarcam \u0219i atunci, diferen\u021ba ar fi c\u0103 Rom\u00e2nia a cedat resursele de acel tip f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eenvins\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi. \u0218i, dac\u0103 versiunea acordului ar fi fost cea propus\u0103 de Zelenski, cu un c\u00e2\u0219tig de 50:50, noi am avea \u0219i beneficii mult mai mici, la redeven\u021bele simbolice pe care le pretindem, de 3,5-5%.<\/p>\n
Dar, \u00eentre timp, Uniunea European\u0103 a trecut \u0219i ea la abord\u0103ri \u201etrumpiste\u201d \u0219i a \u00eentocmit o hart\u0103 cu punctele de pe continent unde sunt resursele cu o importan\u021b\u0103 vital\u0103 pentru noile industrii. Se remarc\u0103, \u00een special, metalele rare folosite pentru produc\u021bia de baterii, ca litiu, nichel, cobalt \u0219i cele abreviate ca BRM (materii prime pentru baterii). Apoi, sunt cele folosite \u00een industria militar\u0103 \u0219i tehnologia de precizie pentru duritatea mare sau conductivitatea electric\u0103: grafit, tungsten, magneziu, germaniu sau metale pre\u021bioase ca platina.<\/p>\n
Pe respectiva hart\u0103, preluat\u0103 de\u00a0Hotnews<\/a>, nu suntem nici cei mai boga\u021bi, dar nici cei mai v\u0103duvi\u021bi de resurse. F\u0103r\u0103 a fi singurele bog\u0103\u021bii ale subsolului rom\u00e2nesc, \u0219i nici m\u0103car singurele z\u0103c\u0103minte aflate \u00een exploatare, sunt eviden\u021biate trei puncte: o min\u0103 de\u00a0magneziu<\/strong>, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie redeschis\u0103 \u00een Budureasca, jude\u021bul Bihor, z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de\u00a0grafit<\/strong>\u00a0de la Baia de Fier, jude\u021bul Gorj \u0219i cel de\u00a0cupru<\/strong>\u00a0de la Rovina, jude\u021bul Hunedoara.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n De z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de grafit din Gorj se ocup\u0103 SALROM, prezentat\u0103 ca firma de stat, care are monopolul extrac\u021biei de sare din Rom\u00e2nia. \u0218i prima reac\u021bie ar fi s\u0103 te minunezi c\u0103 o regie de stat e at\u00e2t de ingenios condus\u0103, \u00eenc\u00e2t se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i extind\u0103 obiectul de activitate, ba \u00eenc\u0103 s\u0103 detecteze o zon\u0103 strategic\u0103, a unei resurse de viitor. Doar c\u0103 SALROM e a noastr\u0103 doar pe jum\u0103tate, lucru trecut cu vederea de Hotnews.<\/p>\n 49% din SALROM apar\u021bine\u00a0Fondului Proprietatea<\/strong>, care n-a pl\u0103tit nimic pe acest portofoliu de ac\u021biuni. A\u0219a cum se \u0219tie, Fondul e constituit s\u0103 desp\u0103gubeasc\u0103 urma\u0219ii fo\u0219tilor proprietari de active imobiliare, industriale sau bancare din Rom\u00e2nia de dinainte de ultimul r\u0103zboi mondial, afecta\u021bi de na\u021bionaliz\u0103rile comuniste. Ei erau cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, dar nu neap\u0103rat etnici rom\u00e2ni, chiar nu preponderent, \u00een unele ora\u0219e, c\u0103ci Rom\u00e2nia Mare interbelic\u0103 avea o mare diversitate multicultural\u0103. Cum urma\u0219ii lor au devenit \u00eentre timp cet\u0103\u021benii altor state mai puternice, ei au beneficiat de un lobby special la nivel guvernamental, care a presat pentru aceast\u0103 metod\u0103 de retrocedare mai avantajoas\u0103, spre deosebire de cei din \u021bar\u0103, care uneori au decedat \u00een timpul celor trei decenii de procese tergiversate pentru o mic\u0103 parcel\u0103 de teren.<\/p>\n A\u0219a se face c\u0103 Fondul Proprietatea a ajuns s\u0103 de\u021bin\u0103 un portofoliu spectaculos de ac\u021biuni minoritare la\u00a0unele din cele mai valoroase companii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>\u00a0(unele v\u00e2ndute \u00eentre timp) ca: Hidroelectrica (20%), Aeroporturi Bucure\u0219ti (20%), Petrom (10%), Portul Constan\u021ba (20%), NuclearElectrica (7%), ALRO (10%), distribuitorii de energie electric\u0103 din Banat (24%), Dobrogea (24%), Muntenia (12%), Engie (12%), Plafar SA (49%).<\/p>\n Tot Fondul Proprietatea de\u021bine 100% din\u00a0Zirom<\/strong>, fostul combinat de metale strategice din Giurgiu, care produce aliaje din titan \u0219i zirconiu, ultimul folosit \u0219i la reactoarele centralei nucleare de la Cernavod\u0103. Reprezentan\u021bii Fondului sunt plasa\u021bi \u00een consiliile de administra\u021bie ale mai multor institu\u021bii ca: Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Administra\u021bia Porturilor Maritime Constan\u021ba, Administra\u021bia Porturilor Dun\u0103rii, Gala\u021bi, Administra\u021bia Canalelor Navigabile, aeroporturilor din Bucure\u0219ti, Timi\u0219oara \u0219i Mihail Kog\u0103lniceanu (Constan\u021ba).<\/p>\n La conducerea Fondului Proprietatea a fost instalat\u00a0fostul ambasador al SUA, Mark Gitenstein<\/a>. Dup\u0103 8 ani, el s-a retras, fiind numit de Joe Biden ambasador \u00een rela\u021bia cu Uniunea European\u0103. Institu\u021bia care administreaz\u0103 Fondul Proprietatea e Franklin Templeton. Acesta din urm\u0103 e reprezentat de Johan Meyer, ca manager de portofoliu.<\/p>\n \u00cen 1988,\u00a0Franklin Templeton<\/strong>\u00a0a cump\u0103rat\u00a0Rothschild Fund Management Company<\/strong>, cunosc\u00e2nd o cre\u0219tere exploziv\u0103 de 20 de ori \u00een doar \u0219apte ani a activelor sub administrare. \u00cen 2013, Fondul Franklin Templeton\u00a0cump\u0103ra a cincea parte din datoria suveran\u0103 a Ucrainei<\/a>, pentru o sum\u0103 de 5 miliarde de dolari. \u00cen 2015, acela\u0219i fond ap\u0103rea \u00eentre cei care negociau un\u00a0acord cu Ucraina, \u00een parteneriat cu Blackrock<\/a>, pentru a str\u00e2nge 15 miliarde de dolari, \u00een cadrul unui pachet de salvare financiar\u0103 de 40 de miliarde de dolari, ini\u021biat de Fondul Monetar Interna\u021bional. \u00cen 2022, de\u0219i era \u00een plin r\u0103zboi \u0219i se confrunta cu pierderi umane \u0219i materiale, Ucraina condus\u0103 de Volodimir Zelenski\u00a0continua s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 ratele<\/a>\u00a0celor de la Blackrock \u0219i Franklin Templeton, c\u0103ut\u00e2nd solu\u021bii la Washington pentru un credit de 3 miliarde de dolari c\u0103tre ele.<\/p>\n Al doilea punct, care ne pune pe harta Europei, e z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de cupru de la Rovina, jude\u021bul Hunedoara. De el ni se spune c\u0103 se ocup\u0103 firma \u201ecanadian\u0103\u201d Euro Sun Mining, dar \u00een numele unui gigant american Glencore. La fel de canadian\u0103 cum era \u0219i firma c\u0103reia i se atribuise licen\u021ba de aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103.<\/p>\n Glencore<\/strong>\u00a0e \u201ecel mai mare comerciant de materii prime din lume\u201d. \u0218i, lucru uimitor, ocup\u0103 tot\u00a0locul 1 \u0219i \u00een topul exportatorilor de cereale<\/a>\u00a0din Rom\u00e2nia. Firma \u00ee\u0219i are cartierul general \u00een Statele Unite, dar e \u00eenregistrat\u0103 \u00een Olanda, din motive fiscale.\u00a0A fost fondat\u0103 de\u00a0Marc Rich<\/strong>, evreu care a de\u021binut cinci cet\u0103\u021benii \u0219i a avut rela\u021bii de afaceri inclusiv cu dictaturile lui Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i \u0219ahului din Iran, dar \u0219i cu grup\u0103ri mafiote din spa\u021biul ex-sovietic. El a recunoscut public unele colabor\u0103ri cu Mossad.<\/p>\n \u00cen 1983, Marc Rich a f\u0103cut obiectul celui mai mare dosar de evaziune fiscal\u0103 din istoria Statelor Unite. Al\u0103turi de alte acuze, ca \u00eenc\u0103lcarea embargoului cu Iranul, cele 65 de capete de acuzare erau pasibile de o pedeaps\u0103 cumulat\u0103 de 300 de ani de \u00eenchisoare. Cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si Casa Alb\u0103, Bill Clinton l-a gra\u021biat \u00een 2001, dezv\u0103luind c\u0103 pentru Rich au intervenit mai mul\u021bi lideri israelieni ca Ehud Barak, Shimon Peres \u0219i Ehud Olmert. Fostul pre\u0219edinte Jimmy Carter l-a acuzat totu\u0219i de corup\u021bie, date fiind dona\u021biile de 1,5 milioane de dolari c\u0103tre campaniile PD \u0219i a lui Hillary Clinton.<\/p>\n Citi\u021bi articolul integral pe EVADARE.ro<\/strong><\/a>!<\/p>\n surs\u0103: EVADARE.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Preten\u021biile lui Donald Trump asupra mineralelor rare din Ucraina au \u0219ocat partea de planet\u0103 convins\u0103 c\u0103 acolo se d\u0103 o lupt\u0103 pentru democra\u021bie. Am scris anterior despre interesele de afaceri din spatele acelei tranzac\u021bii, un aspect destul de ignorat de pres\u0103, \u00een articolul:<\/p>\n La fel cum remarcam \u0219i atunci, diferen\u021ba ar fi c\u0103 Rom\u00e2nia a cedat resursele de acel tip f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eenvins\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi. \u0218i, dac\u0103 versiunea acordului ar fi fost cea propus\u0103 de Zelenski, cu un c\u00e2\u0219tig de 50:50, noi am avea \u0219i beneficii mult mai mici, la redeven\u021bele simbolice pe care le pretindem, de 3,5-5%.<\/p>\n Dar, \u00eentre timp, Uniunea European\u0103 a trecut \u0219i ea la abord\u0103ri \u201etrumpiste\u201d \u0219i a \u00eentocmit o hart\u0103 cu punctele de pe continent unde sunt resursele cu o importan\u021b\u0103 vital\u0103 pentru noile industrii. Se remarc\u0103, \u00een special, metalele rare folosite pentru produc\u021bia de baterii, ca litiu, nichel, cobalt \u0219i cele abreviate ca BRM (materii prime pentru baterii). Apoi, sunt cele folosite \u00een industria militar\u0103 \u0219i tehnologia de precizie pentru duritatea mare sau conductivitatea electric\u0103: grafit, tungsten, magneziu, germaniu sau metale pre\u021bioase ca platina.<\/p>\n Pe respectiva hart\u0103, preluat\u0103 de\u00a0Hotnews<\/a>, nu suntem nici cei mai boga\u021bi, dar nici cei mai v\u0103duvi\u021bi de resurse. F\u0103r\u0103 a fi singurele bog\u0103\u021bii ale subsolului rom\u00e2nesc, \u0219i nici m\u0103car singurele z\u0103c\u0103minte aflate \u00een exploatare, sunt eviden\u021biate trei puncte: o min\u0103 de\u00a0magneziu<\/strong>, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie redeschis\u0103 \u00een Budureasca, jude\u021bul Bihor, z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de\u00a0grafit<\/strong>\u00a0de la Baia de Fier, jude\u021bul Gorj \u0219i cel de\u00a0cupru<\/strong>\u00a0de la Rovina, jude\u021bul Hunedoara.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n De z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de grafit din Gorj se ocup\u0103 SALROM, prezentat\u0103 ca firma de stat, care are monopolul extrac\u021biei de sare din Rom\u00e2nia. \u0218i prima reac\u021bie ar fi s\u0103 te minunezi c\u0103 o regie de stat e at\u00e2t de ingenios condus\u0103, \u00eenc\u00e2t se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i extind\u0103 obiectul de activitate, ba \u00eenc\u0103 s\u0103 detecteze o zon\u0103 strategic\u0103, a unei resurse de viitor. Doar c\u0103 SALROM e a noastr\u0103 doar pe jum\u0103tate, lucru trecut cu vederea de Hotnews.<\/p>\n 49% din SALROM apar\u021bine\u00a0Fondului Proprietatea<\/strong>, care n-a pl\u0103tit nimic pe acest portofoliu de ac\u021biuni. A\u0219a cum se \u0219tie, Fondul e constituit s\u0103 desp\u0103gubeasc\u0103 urma\u0219ii fo\u0219tilor proprietari de active imobiliare, industriale sau bancare din Rom\u00e2nia de dinainte de ultimul r\u0103zboi mondial, afecta\u021bi de na\u021bionaliz\u0103rile comuniste. Ei erau cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, dar nu neap\u0103rat etnici rom\u00e2ni, chiar nu preponderent, \u00een unele ora\u0219e, c\u0103ci Rom\u00e2nia Mare interbelic\u0103 avea o mare diversitate multicultural\u0103. Cum urma\u0219ii lor au devenit \u00eentre timp cet\u0103\u021benii altor state mai puternice, ei au beneficiat de un lobby special la nivel guvernamental, care a presat pentru aceast\u0103 metod\u0103 de retrocedare mai avantajoas\u0103, spre deosebire de cei din \u021bar\u0103, care uneori au decedat \u00een timpul celor trei decenii de procese tergiversate pentru o mic\u0103 parcel\u0103 de teren.<\/p>\n A\u0219a se face c\u0103 Fondul Proprietatea a ajuns s\u0103 de\u021bin\u0103 un portofoliu spectaculos de ac\u021biuni minoritare la\u00a0unele din cele mai valoroase companii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>\u00a0(unele v\u00e2ndute \u00eentre timp) ca: Hidroelectrica (20%), Aeroporturi Bucure\u0219ti (20%), Petrom (10%), Portul Constan\u021ba (20%), NuclearElectrica (7%), ALRO (10%), distribuitorii de energie electric\u0103 din Banat (24%), Dobrogea (24%), Muntenia (12%), Engie (12%), Plafar SA (49%).<\/p>\n Tot Fondul Proprietatea de\u021bine 100% din\u00a0Zirom<\/strong>, fostul combinat de metale strategice din Giurgiu, care produce aliaje din titan \u0219i zirconiu, ultimul folosit \u0219i la reactoarele centralei nucleare de la Cernavod\u0103. Reprezentan\u021bii Fondului sunt plasa\u021bi \u00een consiliile de administra\u021bie ale mai multor institu\u021bii ca: Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Administra\u021bia Porturilor Maritime Constan\u021ba, Administra\u021bia Porturilor Dun\u0103rii, Gala\u021bi, Administra\u021bia Canalelor Navigabile, aeroporturilor din Bucure\u0219ti, Timi\u0219oara \u0219i Mihail Kog\u0103lniceanu (Constan\u021ba).<\/p>\n La conducerea Fondului Proprietatea a fost instalat\u00a0fostul ambasador al SUA, Mark Gitenstein<\/a>. Dup\u0103 8 ani, el s-a retras, fiind numit de Joe Biden ambasador \u00een rela\u021bia cu Uniunea European\u0103. Institu\u021bia care administreaz\u0103 Fondul Proprietatea e Franklin Templeton. Acesta din urm\u0103 e reprezentat de Johan Meyer, ca manager de portofoliu.<\/p>\n \u00cen 1988,\u00a0Franklin Templeton<\/strong>\u00a0a cump\u0103rat\u00a0Rothschild Fund Management Company<\/strong>, cunosc\u00e2nd o cre\u0219tere exploziv\u0103 de 20 de ori \u00een doar \u0219apte ani a activelor sub administrare. \u00cen 2013, Fondul Franklin Templeton\u00a0cump\u0103ra a cincea parte din datoria suveran\u0103 a Ucrainei<\/a>, pentru o sum\u0103 de 5 miliarde de dolari. \u00cen 2015, acela\u0219i fond ap\u0103rea \u00eentre cei care negociau un\u00a0acord cu Ucraina, \u00een parteneriat cu Blackrock<\/a>, pentru a str\u00e2nge 15 miliarde de dolari, \u00een cadrul unui pachet de salvare financiar\u0103 de 40 de miliarde de dolari, ini\u021biat de Fondul Monetar Interna\u021bional. \u00cen 2022, de\u0219i era \u00een plin r\u0103zboi \u0219i se confrunta cu pierderi umane \u0219i materiale, Ucraina condus\u0103 de Volodimir Zelenski\u00a0continua s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 ratele<\/a>\u00a0celor de la Blackrock \u0219i Franklin Templeton, c\u0103ut\u00e2nd solu\u021bii la Washington pentru un credit de 3 miliarde de dolari c\u0103tre ele.<\/p>\n Al doilea punct, care ne pune pe harta Europei, e z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de cupru de la Rovina, jude\u021bul Hunedoara. De el ni se spune c\u0103 se ocup\u0103 firma \u201ecanadian\u0103\u201d Euro Sun Mining, dar \u00een numele unui gigant american Glencore. La fel de canadian\u0103 cum era \u0219i firma c\u0103reia i se atribuise licen\u021ba de aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103.<\/p>\n Glencore<\/strong>\u00a0e \u201ecel mai mare comerciant de materii prime din lume\u201d. \u0218i, lucru uimitor, ocup\u0103 tot\u00a0locul 1 \u0219i \u00een topul exportatorilor de cereale<\/a>\u00a0din Rom\u00e2nia. Firma \u00ee\u0219i are cartierul general \u00een Statele Unite, dar e \u00eenregistrat\u0103 \u00een Olanda, din motive fiscale.\u00a0A fost fondat\u0103 de\u00a0Marc Rich<\/strong>, evreu care a de\u021binut cinci cet\u0103\u021benii \u0219i a avut rela\u021bii de afaceri inclusiv cu dictaturile lui Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i \u0219ahului din Iran, dar \u0219i cu grup\u0103ri mafiote din spa\u021biul ex-sovietic. El a recunoscut public unele colabor\u0103ri cu Mossad.<\/p>\n \u00cen 1983, Marc Rich a f\u0103cut obiectul celui mai mare dosar de evaziune fiscal\u0103 din istoria Statelor Unite. Al\u0103turi de alte acuze, ca \u00eenc\u0103lcarea embargoului cu Iranul, cele 65 de capete de acuzare erau pasibile de o pedeaps\u0103 cumulat\u0103 de 300 de ani de \u00eenchisoare. Cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si Casa Alb\u0103, Bill Clinton l-a gra\u021biat \u00een 2001, dezv\u0103luind c\u0103 pentru Rich au intervenit mai mul\u021bi lideri israelieni ca Ehud Barak, Shimon Peres \u0219i Ehud Olmert. Fostul pre\u0219edinte Jimmy Carter l-a acuzat totu\u0219i de corup\u021bie, date fiind dona\u021biile de 1,5 milioane de dolari c\u0103tre campaniile PD \u0219i a lui Hillary Clinton.<\/p>\n Citi\u021bi articolul integral pe EVADARE.ro<\/strong><\/a>!<\/p>\nexploatarea grafitului<\/h4>\n
cine extrage cupru<\/h4>\n
\n
exploatarea grafitului<\/h4>\n
cine extrage cupru<\/h4>\n