![](\"https:\/\/timpolis.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/Zeii-de-imprumut-ai-Vienei-fotografie-Christine-de-Grancy-2.jpg\" "\\"Zeii")
<\/a><\/p>\nFoto: Christine de Grancy<\/p>\n<\/div>\n
La pas, pe acoperi\u0219urile palatelor \u0219i cl\u0103dirilor istorice ale Vienei. Doar c\u0103l\u0103torii noroco\u0219i vor ajunge vreodat\u0103 \u00een aceste spa\u021bii, aflate \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt, unde arhitec\u021bii \u0219i arti\u0219tii de alt\u0103dat\u0103 au ascuns simboluri istorice, mesaje pentru viitor, reprezent\u0103ri ale unor jocuri de putere. Toate acestea se dezv\u0103luie \u00een expozi\u021bia Zeii de \u00eemprumut ai Vienei. Martori \u00eempietri\u021bi<\/em> a renumitei fotografe de teatru \u0219i art\u0103 Christine de Grancy. Dup\u0103 ce a fost v\u0103zut\u0103 de mii de vizitatori din \u021bar\u0103 \u0219i din Europa, expozi\u021bia ajunge la Timi\u0219oara.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Expozi\u0163ia prezint\u0103 o serie impresionant\u0103 de fotografii cu personaje mitologice, simbolice, istorice, aflate pe acoperi\u0219urile celor mai cunoscute cl\u0103diri vieneze. Fotografiile lui Christine de Grancy<\/strong> vorbesc despre trecut \u0219i despre consecin\u021bele acestuia asupra prezentului. Arta ei aduce laolalt\u0103 amintiri, iluzii, proiec\u021bii ale viitorului, dar \u0219i via\u021b\u0103 real\u0103 de zi cu zi, elemente pe care artista le \u00eembina cu minu\u021biozitate.<\/p>\n Dup\u0103 ce a fost v\u0103zut\u0103 de mii de vizitatori din \u021bar\u0103 \u0219i din Europa, expozi\u021bia ajunge la Timi\u0219oara gra\u021bie colabor\u0103rii dintre Muzeul Na\u021bional al Banatului \u0219i Forumul Cultural Austriac, cu sprijinul Consiliului Jude\u021bean Timi\u0219.<\/p>\n Vernisajul va avea loc \u00een 5 februarie, de la ora 17, la Bastionul \u201eMaria Theresia\u201d (str. Martin Luther 4), \u00een prezen\u021ba curatoarei expozi\u021biei, actri\u021ba Mercedes Echerer<\/strong>, a ambasadoarei Austriei \u00een Rom\u00e2nia, Ulla Krauss-Nussbaumer<\/strong>, a consulului onorific al Austriei la Timi\u0219oara, Georg Bardeau<\/strong>, \u0219i a directorului adjunct al Muzeului Na\u021bional al Banatului, Andrei B\u0103l\u0103rie<\/strong>. Expozi\u021bia va putea fi vizitat\u0103 p\u00e2n\u0103 pe 29 martie.<\/p>\n \u201eIstoriile \u00een imagini surprinse de Grancy con\u021bin note de ironie, dar \u0219i semnifica\u021bii mai profunde. De ce, tocmai \u00een Viena lui Sigmund Freud, nu exist\u0103 o statuie a lui Mnemosyne, zei\u021ba memoriei? S\u0103 fie doar o \u00eent\u00e2mplare faptul c\u0103 o sculptur\u0103 a zei\u021bei zvonurilor, Fama, troneaz\u0103 pe acoperi\u0219ul Hofburg-ului? De ce Pallas Athena, zei\u021ba \u00een\u021belepciunii \u0219i a r\u0103zboiului, p\u0103ze\u0219te Parlamentul purt\u00e2nd-o \u00een palm\u0103 pe Nike, zei\u021ba victoriei? La vremea respectiv\u0103, poate c\u0103 simboliza dorin\u021ba de democra\u021bi, dar ast\u0103zi? \u0218i totu\u0219i, ce caut\u0103 un \u00eembl\u00e2nzitor de cai \u00een fa\u021ba aceleia\u0219i cl\u0103diri? Ru\u0219ine celui care g\u00e2nde\u0219te ceva nelalocul lui despre toate acestea<\/em>!\u201d, spune curatoarea expozi\u021biei, actri\u021ba Mercedes Echerer.<\/p>\n Din 1975 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ultimii s\u0103i ani de via\u021b\u0103 \u2013 a murit pe nea\u0219teptate \u00een 2025, \u00een plin turneu al expozi\u021biei \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Christine de Grancy a lucrat continuu la acest proiect artistic \u0219i de cercetare aflat la intersec\u021bia dintre fotografie, arhitectur\u0103, antropologie, art\u0103 plastic\u0103 \u0219i semiotic\u0103. Zeii de \u00eemprumut ai Vienei. Martori \u00eempietri\u021bi<\/em> a devenit, astfel, ultima sa mare expozi\u021bie itinerant\u0103, un mesaj despre lec\u021biile istoriei, trecerea timpului, \u00eensemn\u0103tatea artei \u0219i for\u021ba vie\u021bii. Artista a dorit ca aceast\u0103 expozi\u021bie s\u0103 ajung\u0103 \u0219i la Timi\u0219oara, un ora\u0219 care are at\u00e2tea similitudini cu capitala austriac\u0103 \u2013 istorice, arhitecturale, artistice, de structur\u0103 urban\u0103 \u2013 \u00eenc\u00e2t a fost adesea numit \u201eMica Vien\u0103\u201d.<\/p>\n Christine de Grancy Foto Die Presse<\/p>\n<\/div>\n Personalitatea Christinei de Grancy precum \u0219i opera sa vor fi subiectul unei lecturi performative, pe tema \u201eDespre lume \u0219i vremuri \u2013 Viena \u0219i Mica Vien\u0103 \u00een imagini literare contemporane\u201d, oferit\u0103 de actri\u021ba Mercedes Echerer, al\u0103turi de actorii Karsai D\u00f3ra<\/strong> \u0219i Harald Weisz<\/strong>. \u00cent\u00e2lnirea se va desf\u0103\u0219ura \u00een 6 februarie, de la ora 16.30, \u00een foaierul Teatrului Maghiar de Stat \u201eCsiky Gergely\u201d din Timi\u0219oara \u0219i al Teatrului German de Stat din Timi\u0219oara. Lectura este realizat\u0103 de Forumul Cultural Austriac cu sprijinul celor dou\u0103 teatre, \u00een cadrul Microstagiunii lor comune (5-9 februarie). Vor fi prezentate fragmente din texte pe care fotografiile artistei austriece le-au inspirat unor scriitori contemporani importan\u021bi din Austria. Evenimentul se va desf\u0103\u0219ura \u00een limbile german\u0103, maghiar\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, cu traducere \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u0219i englez\u0103.<\/p>\n Citat\u0103 de c\u0103tre prestigioasa publica\u021bie Photo France<\/em> printre cei mai buni 100 de fotografi din lume, Christine de Grancy s-a stins din via\u021b\u0103 pe 20 martie 2025. Imaginile \u00een mi\u0219care nu au interesat-o niciodat\u0103. Lumea ei era cea a fotografiei, a clipei surprinse pe pelicul\u0103, pentru care avea un sim\u021b cu totul special. Tocmai de aceea, a fost supranumit\u0103 \u201edie Augnerin\u201d, ceea care vede detaliul pe care ceilal\u021bi nici m\u0103car nu-l observ\u0103.<\/p>\n N\u0103scuta la Brno, \u00een 1942, Christine de Grancy s-a f\u0103cut cunoscut\u0103 ca fotograf\u0103 de teatru, \u00een a doua parte a anilor 1970, la Burgtheater, \u00een epoca directoratului lui Achim Benning, unde a \u0219i \u00eenceput proiectul care avea s\u0103 devin\u0103 Zeii de \u00eemprumut ai Vienei. Martori \u00eempietri\u021bi.<\/em> C\u0103l\u0103toriile sale fotografice au condus-o, \u00eentre altele, \u00een Grecia, Japonia, SUA, Rusia, Algeria, Sahara Occidental\u0103, Portugalia, China, Tibet, Pakistan, Turcia, Georgia, Niger \u0219i Mali. Fiecare fotografie a sa, realizat\u0103 \u00een cele mai diverse spa\u021bii culturale, era rezultatul unei cunoa\u0219teri respectuoase \u0219i profunde a oamenilor pe care \u00eei portretiza.<\/p>\n \u00cen 2023, Ministerul austriac al Afacerilor Europene \u0219i Interna\u021bionale a preluat proiectul expozi\u021bional Geliehene G\u00f6tter. Steinerne Wiener \/ Zeii de \u00eemprumut ai Vienei. Martori \u00eempietri\u021bi<\/em>, pe care l-a dezvoltat \u00eempreun\u0103 cu actri\u021ba \u0219i curatoarea Mercedes Echerer.<\/p>\n Foto: Christine de Grancy<\/p>\n<\/div>\n La pas, pe acoperi\u0219urile palatelor \u0219i cl\u0103dirilor istorice ale Vienei. Doar c\u0103l\u0103torii noroco\u0219i vor ajunge vreodat\u0103 \u00een aceste spa\u021bii, aflate \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt, unde arhitec\u021bii \u0219i arti\u0219tii de alt\u0103dat\u0103 au ascuns simboluri istorice, mesaje pentru viitor, reprezent\u0103ri ale unor jocuri de putere. Toate acestea se dezv\u0103luie \u00een expozi\u021bia Zeii de \u00eemprumut ai Vienei. Martori \u00eempietri\u021bi<\/em> a renumitei fotografe de teatru \u0219i art\u0103 Christine de Grancy. Dup\u0103 ce a fost v\u0103zut\u0103 de mii de vizitatori din \u021bar\u0103 \u0219i din Europa, expozi\u021bia ajunge la Timi\u0219oara.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Expozi\u0163ia prezint\u0103 o serie impresionant\u0103 de fotografii cu personaje mitologice, simbolice, istorice, aflate pe acoperi\u0219urile celor mai cunoscute cl\u0103diri vieneze. Fotografiile lui Christine de Grancy<\/strong> vorbesc despre trecut \u0219i despre consecin\u021bele acestuia asupra prezentului. Arta ei aduce laolalt\u0103 amintiri, iluzii, proiec\u021bii ale viitorului, dar \u0219i via\u021b\u0103 real\u0103 de zi cu zi, elemente pe care artista le \u00eembina cu minu\u021biozitate.<\/p>\n Dup\u0103 ce a fost v\u0103zut\u0103 de mii de vizitatori din \u021bar\u0103 \u0219i din Europa, expozi\u021bia ajunge la Timi\u0219oara gra\u021bie colabor\u0103rii dintre Muzeul Na\u021bional al Banatului \u0219i Forumul Cultural Austriac, cu sprijinul Consiliului Jude\u021bean Timi\u0219.<\/p>\n Vernisajul va avea loc \u00een 5 februarie, de la ora 17, la Bastionul \u201eMaria Theresia\u201d (str. Martin Luther 4), \u00een prezen\u021ba curatoarei expozi\u021biei, actri\u021ba Mercedes Echerer<\/strong>, a ambasadoarei Austriei \u00een Rom\u00e2nia, Ulla Krauss-Nussbaumer<\/strong>, a consulului onorific al Austriei la Timi\u0219oara, Georg Bardeau<\/strong>, \u0219i a directorului adjunct al Muzeului Na\u021bional al Banatului, Andrei B\u0103l\u0103rie<\/strong>. Expozi\u021bia va putea fi vizitat\u0103 p\u00e2n\u0103 pe 29 martie.<\/p>\n \u201eIstoriile \u00een imagini surprinse de Grancy con\u021bin note de ironie, dar \u0219i semnifica\u021bii mai profunde. De ce, tocmai \u00een Viena lui Sigmund Freud, nu exist\u0103 o statuie a lui Mnemosyne, zei\u021ba memoriei? S\u0103 fie doar o \u00eent\u00e2mplare faptul c\u0103 o sculptur\u0103 a zei\u021bei zvonurilor, Fama, troneaz\u0103 pe acoperi\u0219ul Hofburg-ului? De ce Pallas Athena, zei\u021ba \u00een\u021belepciunii \u0219i a r\u0103zboiului, p\u0103ze\u0219te Parlamentul purt\u00e2nd-o \u00een palm\u0103 pe Nike, zei\u021ba victoriei? La vremea respectiv\u0103, poate c\u0103 simboliza dorin\u021ba de democra\u021bi, dar ast\u0103zi? \u0218i totu\u0219i, ce caut\u0103 un \u00eembl\u00e2nzitor de cai \u00een fa\u021ba aceleia\u0219i cl\u0103diri? Ru\u0219ine celui care g\u00e2nde\u0219te ceva nelalocul lui despre toate acestea<\/em>!\u201d, spune curatoarea expozi\u021biei, actri\u021ba Mercedes Echerer.<\/p>\n Din 1975 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ultimii s\u0103i ani de via\u021b\u0103 \u2013 a murit pe nea\u0219teptate \u00een 2025, \u00een plin turneu al expozi\u021biei \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Christine de Grancy a lucrat continuu la acest proiect artistic \u0219i de cercetare aflat la intersec\u021bia dintre fotografie, arhitectur\u0103, antropologie, art\u0103 plastic\u0103 \u0219i semiotic\u0103. Zeii de \u00eemprumut ai Vienei. Martori \u00eempietri\u021bi<\/em> a devenit, astfel, ultima sa mare expozi\u021bie itinerant\u0103, un mesaj despre lec\u021biile istoriei, trecerea timpului, \u00eensemn\u0103tatea artei \u0219i for\u021ba vie\u021bii. Artista a dorit ca aceast\u0103 expozi\u021bie s\u0103 ajung\u0103 \u0219i la Timi\u0219oara, un ora\u0219 care are at\u00e2tea similitudini cu capitala austriac\u0103 \u2013 istorice, arhitecturale, artistice, de structur\u0103 urban\u0103 \u2013 \u00eenc\u00e2t a fost adesea numit \u201eMica Vien\u0103\u201d.<\/p>\n<\/a><\/p>\n\n
<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n\u015etiri din aceea\u015fi categorie:<\/h3>\n
Peste 130.000 de vizitatori la expozi\u021bia Br\u00e2ncu\u0219i, de la Timi\u015foara<\/span><\/a>Expozi\u0163ia \u201eLuminile lui Caravaggio\u201d de la Timi\u015foara, prelungit\u0103<\/span><\/a>Instalart ajunge la Timi\u0219oara<\/span><\/a>Expozi\u0163ia dedicat\u0103 \u201eMemorialului Revolu\u0163iei \u2013 Timi\u015foara, Decembrie 1989\u201d, vernisat\u0103 la Vene\u0163ia<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/p>\n