{"id":1750585,"date":"2026-02-04T21:34:08","date_gmt":"2026-02-04T18:34:08","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1750585"},"modified":"2026-02-04T21:34:08","modified_gmt":"2026-02-04T18:34:08","slug":"zambetul-de-joi-despre-gradini-si-gradinarit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1750585","title":{"rendered":"Z\u00e2mbetul de joi | Despre gr\u0103dini \u0219i gr\u0103din\u0103rit"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ghiocel-scaled-e1770240815329.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ghiocel-scaled-e1770240815329.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Z\u00e2mbetul de joi | Despre gr\u0103dini \u0219i gr\u0103din\u0103rit<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a>STIRILE ZILEI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Z\u00e2mbetul de joi | Despre gr\u0103dini \u0219i gr\u0103din\u0103rit<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: https:\/\/blog.robertorossi.ro<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen Fran\u021ba, conform statisticilor, dou\u0103 sunt hobby-urile cele mai costisitoare pentru bugetul francezului de r\u00e2nd: de\u021binerea unui animal de companie \u0219i gr\u0103din\u0103ritul. Pentru cel din urm\u0103 domeniu, magazinele de profil prosper\u0103: semin\u021be, buta\u0219i, \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte, unelte, ghivece, jardiniere \u0219i multe altele.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, nu putem vorbi \u00eentocmai de gr\u0103din\u0103rit, deoarece acest termen are o not\u0103 urban\u0103 \u00een el, desemn\u00e2nd acea \u00eendeletnicire care presupune o redescoperire a p\u0103m\u00e2ntului, o revenire la el. Gr\u0103din\u0103ritul se face fie \u00eentr-o localitate limitrof\u0103 ora\u0219ului, unde au cump\u0103rat recent cei care vor s\u0103 aib\u0103 cas\u0103, fie pe spa\u021bii mici, \u00een ora\u0219e (teras\u0103, balcon, gr\u0103dini\u021b\u0103). Dar la \u021bar\u0103, pentru cei care au p\u0103m\u00e2nt din tat\u0103-n fiu, a folosi acest termen ar fi cel pu\u021bin bizar. La sat, p\u0103m\u00e2ntul se lucreaz\u0103 pur \u0219i simplu, din respect pentru ce \u00ee\u021bi ofer\u0103 el, din obi\u0219nuin\u021b\u0103 \u0219i chiar din st\u00e2njeneala de a fi privit chior\u00e2\u0219 de s\u0103teni, de a fi considerat un lene\u0219 sau nechibzuit.<\/p>\n

Citind literatura universal\u0103, putem descoperi c\u0103 nu doar rom\u00e2nii au obsesia p\u0103m\u00e2ntului, cu un \u201eIon\u201d rebrenian sau cu \u201eMorome\u021bii\u201d \u0219i \u201eNoi vrem p\u0103m\u00e2nt\u201d, drept texte de c\u0103p\u0103t\u00e2i, la care se adaug\u0103, desigur, doinele \u0219i baladele. Nu. De la un cap\u0103t la altul al lumii, leg\u0103tura aceasta cu p\u0103m\u00e2ntul este c\u00e2ntat\u0103 \u00een fel \u0219i chip. \u00cen America, un Steinbeck descrie setea de p\u0103m\u00e2nt \u00een \u201eOameni \u0219i \u0219oareci\u201d \u2013 visul de a deveni fermier, de a de\u021bine un petec de teren, care s\u0103 te scoat\u0103 din mizerie \u0219i umilin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen Italia, p\u0103m\u00e2ntul \u00eenseamn\u0103 familie, domeniu, soare, livezi de m\u0103sline sau citrice. \u0218i de aici drame, vendete, aranjamente matrimoniale prin care s\u0103 se evite f\u0103r\u00e2mi\u021barea excesiv\u0103 a mo\u0219iilor \u2013 cum ar descrie Lampedusa. \u00cen Albania, p\u0103m\u00e2ntul e \u0219i el v\u0103zut \u0219i iubit aproape ca o fiin\u021b\u0103 (ca \u00een cultura popular\u0103 rom\u00e2n\u0103). Iar leg\u0103tura cu el este strict reglementat\u0103 de teribilul \u201ekanun\u201d, descris de pild\u0103 de Kadare \u00een \u201eAprilie spulberat\u201d.<\/p>\n

Un scriitor rom\u00e2n, Dumitru Moruzi, consemneaz\u0103 c\u0103 la hotarele p\u0103m\u00e2ntului erau du\u0219i copiii \u0219i certa\u021bi s\u0103 ia aminte, s\u0103 nu cumva s\u0103 uite limitele \u0219i vecin\u0103t\u0103\u021bile. Kadare, de asemenea, are o scen\u0103 a m\u0103sur\u0103torii de p\u0103m\u00e2nt la care sunt adu\u0219i copiii. Ai zice c\u0103 \u00eentr-o astfel de adunare, cu b\u0103tr\u00e2nii satului la sfat, cu adul\u021bi \u00eencr\u00e2ncena\u021bi gata s\u0103 sar\u0103 unii asupra altora, \u00een caz de ne\u00een\u021belegere, nu au ce c\u0103uta copiii. \u0218i totu\u0219i copiii, ca veritabili continuatori de dinastie, trebuie s\u0103 \u0219tie bine hotarele.<\/p>\n

Este aproape amuzant c\u0103 familia \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 este ea \u00eens\u0103\u0219i o dinastie precum cea de os boieresc, av\u00e2nd \u0219i ea\u2026 particul\u0103 nobiliar\u0103. Nu \u201ede\u201d sau \u201evon\u201d precum \u00een Apus, ci \u201ea lui\u201d sau \u201ea\u201d cu genitiv. Recent, \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d citeam un articol semnat de Ioan-Aurel Pop, \u00een care amintea sensul etimologic al verbului \u201ea st\u00e2njeni\u201d. St\u00e2njeneala a ap\u0103rut atunci c\u00e2nd \u00een societatea patriarhal\u0103 au p\u0103truns tehnici mai moderne de m\u0103surare. \u021a\u0103ranii au fost nevoi\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 m\u0103sur\u0103torile arhaice, cu puncte de hotar date de geografia locului, \u0219i s\u0103 consemneze \u00een acte num\u0103rul de st\u00e2njeni. Iar asta, la \u00eenceput, \u201ei-a st\u00e2njenit\u201d, i-a \u00eencurcat.<\/p>\n

De\u0219i recent a nins \u00een aproape toat\u0103 \u021bara \u0219i este ger noaptea, iarna nu mai are aceea\u0219i putere. La flor\u0103rii se v\u00e2nd deja ghiocei (autohtoni), frezii \u0219i lalele de import. Blocada iernii e spart\u0103 ici-colo \u0219i prin cr\u0103p\u0103turile ei scap\u0103 raze de soare prim\u0103varatic. Iar asta ne \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim: avem destui bulbi \u00een p\u0103m\u00e2nt? Ne-am \u00eengrijit ca de-a lungul aleii (potecii) s\u0103 plant\u0103m narcise \u0219i zambile? Dar arbu\u0219ti? Cornul cel galben (forsythia), liliacul, magnolia? Copaci? Mesteceni (numi\u021bi lum\u00e2n\u0103rile albe ale p\u0103durii), sau br\u0103du\u021bi (argintii ori autohtoni) sau poate chiar stejari?<\/p>\n

\u00cen cazul meu, nu doar g\u00e2ndul la prim\u0103var\u0103 m\u0103 \u00eendeamn\u0103 spre gr\u0103din\u0103rit, ci \u0219i lectura. Ultima carte \u2013 \u201eAcolo unde url\u0103 \u0219acalii\u201d, o culegere de povestiri a lui Amos Oz, celebru scriitor evreu. Nu ve\u021bi g\u0103si \u00een ea mari \u0219i impresionante fire epice. Multe din povestiri par ni\u0219te decupaje neterminate de via\u021b\u0103, ca o str\u0103fulgerare \u00een ciob de oglind\u0103 \u2013 un final deschis, un sentiment de nedumerire sau de rest de \u00eentrebare. Dar ceea ce face ca textul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memorie (\u0219i s\u0103 plac\u0103) este tocmai parfumul s\u0103u, proza de atmosfer\u0103. O livad\u0103 de curmali sau de pruni, la apus, str\u0103b\u0103tut\u0103 de un beduin, p\u0103stor de capre. Un pui de \u0219acal cu laba prins\u0103 \u00eentr-o capcan\u0103. Un kibbutz cu tractoare \u0219i terenuri de cultivat, \u00een care tineri aprigi viseaz\u0103 la idealuri socialiste. \u0218i a\u0219a mai departe. Mici fr\u00e2nturi banale de via\u021b\u0103, dar care cap\u0103t\u0103 valoare prin for\u021ba expresiei \u0219i prin parfumul, exotic, al p\u0103m\u00e2ntului aspru israelian. C\u00e2nd \u00eel smulgi de\u0219ertului, prin iriga\u021bii \u0219i trud\u0103, p\u0103m\u00e2ntul acesta pare chiar mai pre\u021bios dec\u00e2t \u00een zone de clim\u0103 mai darnic\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp, revin c\u0103tre cititor cu \u00eentrebarea: avem planta\u021bi suficien\u021bi bulbi de-a lungul aleilor? Sau, pentru cei f\u0103r\u0103 gr\u0103din\u0103: unde vom reg\u0103si necesara leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul? \u00cen drume\u021bie? La picnic? La cules de ciuperci \u0219i plante medicinale? La cules de urzici, de-a lungul apelor? Orice am face, setea de natur\u0103 (\u0219i p\u0103m\u00e2nt) este \u00een noi, chiar \u0219i \u00een cei mai urbani \u0219i mai intelectuali dintre noi.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n