Vasile C\u00e2rlova,\u00a0ofi\u021ber \u0219i poet care s-a n\u0103scut la Buz\u0103u la 4 februarie 1809, \u00een familia ispravnicului de Buz\u0103u, Ioni\u021b\u0103 C\u00e2rlova, c\u0103s\u0103torit cu Sevasti\u021ba, fiica clucerului Vasile Locusteanu, o olteanc\u0103 din Dolj \u0219i descendent\u0103 a L\u0103custenilor. Demn de semnalat, este faptul c\u0103, printre \u00eenainta\u0219ii din partea tat\u0103lui, este \u0219i Luca, episcop de Buz\u0103u \u0219i apoi mitropolit al Ungro-Vlahiei, mare sfetnic al lui Mihai Viteazul, care \u00eendeplinise pentru acesta misiuni diplomatice.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, Vasile C\u00e2rlova \u0219i-a pierdut ambii p\u0103rin\u021bi, poetul fiind crescut de c\u0103tre sora mamei sale Elena \u00een casele stolnicului Nicolae Hiotu, cu care aceasta era c\u0103s\u0103torit\u0103 la T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i unde de\u021bineau ,,mahalaua de peste g\u00e2rl\u0103<\/em>\u201d. Aici, \u00een fosta Cetate de Scaun a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u201et\u00e2rgovi\u0219teanul<\/em>\u201d cu r\u0103d\u0103cini oltene, avea s\u0103 \u00eenve\u021be franceza \u0219i greaca de la un dasc\u0103l de familie, \u00eempreun\u0103 cu viitorul poet Grigore Alexandrescu. Se pare c\u0103 t\u00e2n\u0103rul poet, \u201eera atras de opera lui Voltaire, a lui Volney \u0219i a lui Lamartine<\/em>\u201d. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Vasile C\u00e2rlova a debutat literar \u00een anul 1817, cu traducerea operelor lui Musaeos \u2013\u00a0Hero \u0219i Leandru<\/em>\u00a0\u0219i Voltaire \u2013\u00a0Zaira<\/em>.<\/p>\n Vasile C\u00e2rlova (1809-1931), singura imagine a poetului este un desen realizat de Aurel Jiquidi. Arhiva foto Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n \u00cen condi\u021biile unei dramaturgii originale de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, deosebit de importante au fost numeroasele traduceri de piese, mai ales c\u0103 unele din acestea au fost reprezentate pe scenele vremii. \u00cen acest context, se \u00eenscrie \u0219i activitatea de traduc\u0103tor a lui Vasile C\u00e2rlova, al\u0103turi de Ion Heliade R\u0103dulescu, Iancu V\u0103c\u0103rescu \u0219i Grigore Alexandrescu care au tradus mai ales din Voltaire, Racine, dar \u0219i din Corneille \u0219i Moliere. \u00cen plus, a\u0219a cum remarca Dimitrie R. Rosetti \u00een 1897, Vasile C\u00e2rlova a \u00eenceput s\u0103 publice \u201ef\u0103r\u0103 alt\u0103 instruc\u021biune de c\u00e2t cea culeas\u0103 \u00een \u0219coalele primare<\/em>\u201d, \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 17 ani, mici poesii, \u00een gazeta\u00a0Curierul Rom\u00e2nesc\u00a0<\/em>a lui Heliade R\u0103dulescu. La v\u00e2rsta de 18 ani, poetul a scris poezia\u00a0P\u0103storul \u00eentristat<\/em>, publicat\u0103 apoi \u00een luna mai 1830 de\u00a0Curierul Rom\u00e2nesc<\/em>, ale c\u0103rei versuri aveau s\u0103 fie puse pe note muzicale dup\u0103 20 de ani de c\u0103tre Anton Pann.<\/p>\n \u00cen 1828, Vasile C\u00e2rlova avea s\u0103 scrie\u00a0Ruinurile T\u00e2rgovi\u0219tei<\/em><\/strong>, inaugur\u00e2nd astfel poezia vestigiilor istorice \u00een lirica rom\u00e2neasc\u0103, poezie patriotic\u0103 \u0219i romantic\u0103 pe care avea s\u0103 o publice la 20 martie 1830 \u00een\u00a0Curierul Rom\u00e2nesc<\/em>, crea\u021bia literar\u0103 fiind \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de o apreciere elogioas\u0103 a poetului f\u0103cut\u0103 de Heliade R\u0103dulescu: \u201egeniul s\u0103u cel poetic f\u0103g\u0103duie\u0219te mult pentru limba rom\u00e2neasc\u0103, cea at\u00e2t de frumoas\u0103 subt pana lui<\/em>\u201d. Ulterior, poezia avea s\u0103 fie publicat\u0103 dup\u0103 o lun\u0103 \u0219i la Ia\u0219i de revista\u00a0Albina Rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. \u00cen\u00a0Ruinurile T\u00e2rgovi\u0219tei<\/strong>, t\u00e2n\u0103rul poet \u00a0pream\u0103re\u0219te faima trecut\u0103 a cur\u021bii domne\u0219ti de la T\u00e2rgovi\u0219te, \u0219i totodat\u0103, \u00ee\u0219i exprim\u0103 m\u00e2hnirea fa\u021b\u0103 de gradul de dec\u0103dere \u00een care se aflau ruinele. A\u0219a cum \u00eensu\u0219i Vasile C\u00e2rlova spunea c\u00e2nd se afla l\u00e2ng\u0103 \u201emorm\u00e2ntul m\u0103ririi str\u0103mo\u0219e\u0219ti<\/em>\u201d, dec\u0103derea ruinelor se datoreaz\u0103 tiraniei \u0219i despotismului str\u0103in, care a \u00eenc\u0103tu\u0219at \u201eduhul cel mai slobod<\/em>\u201d \u0219i a pr\u0103bu\u0219it tot ce f\u0103cea slava ei, dar nu au reu\u0219it s\u0103 p\u00e2ng\u0103reasc\u0103 sfintele urme ale trecutului. Prin \u201eRuinurile T\u00e2rgovi\u0219tei<\/em>\u201d, Vasile C\u00e2rlova a inaugurat \u00een lirica rom\u00e2neasc\u0103 poezia ruinelor \u0219i o specie nou\u0103 de poezie ap\u0103rut\u0103 din fuziunea odei, cu medita\u021bia \u0219i satira.<\/p>\n Pictura Ruinurile T\u00e2rgovi\u0219tei, semnat\u0103 de Nicolae Petra\u0219cu, Muzeul de Art\u0103 Craiova, octombrie 2019.<\/strong><\/p>\n Atmosfera de la T\u00e2rgovi\u0219te care l-a inspirat pe Vasile C\u00e2rlova, este foarte bine descris\u0103 de c\u0103tre Ioan Ra\u021biu, \u00eentr-un\u00a0Studiu istorico-literar<\/em>, ap\u0103rut la Blaj \u00een 1905: \u201eCu amintiri sfinte din trecutul viforos al neamului s\u0103u a crescut el, din an \u00een an; m\u0103re\u021bele ruine din zidurile biruitoarei T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i turnul pustiu de la Chindie ce au mai r\u0103mas din puternica Cetate Domneasc\u0103, zilnic povesteau vis\u0103torului copil de vremile trecute \u0219i spuneau vorbe sfinte despre voievozii no\u0219tri cei mai vesti\u021bi \u00een r\u0103zboiu \u0219i pace<\/em>\u201d.<\/p>\n \u00cen plus, Vasile C\u00e2rlova i-a inspirat pe Ion Heliade R\u0103dulescu \u0219i Grigore Alexandrescu, care au creat frumoasele ode \u0219i elegii: \u201eO noapte pe ruinurile T\u00e2rgovi\u0219tei<\/em>\u201d, respectiv \u201eAdio. La T\u00e2rgovi\u0219te<\/em>\u201d. Vasile C\u00e2rlova se \u00eenscrie al\u0103turi de Iancu V\u0103c\u0103rescu \u0219i de Vasile Alecsandri \u00eentre pionierii poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, care au f\u0103cut trecerea de la influen\u021bele grece\u0219ti \u0219i fran\u021buze\u0219ti c\u0103tre o liric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 autentic\u0103. \u00cen acest sens, George C\u0103linescu aprecia \u00een a sa lucrare monumental\u0103,\u00a0Istoria literaturii rom\u00e2ne. De la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em>: ,,C\u00e2rlova are, ca unul ce apar\u021bine unei na\u021bii de oieri, un sim\u021b acut al lini\u0219tii c\u00e2mpene\u0219ti, m\u0103surate de zvonuri monotone<\/em>\u201d. Tot\u00a0Curierul Rom\u00e2nesc<\/em>\u00a0urma s\u0103-i publice \u00een luna iunie a anului 1830 \u0219i poezia\u00a0\u00censerarea<\/em>.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te debutul \u00een cariera militar\u0103, Vasile C\u00e2rlova s-a \u00eenscris \u00een iulie 1830 \u00a0printre primii, ca sublocotenent de cavalerie \u00een recent \u00eenfiin\u021bata mili\u021bie na\u021bional\u0103, nucleu al o\u0219tirii rom\u00e2ne.<\/p>\n Vasile C\u00e2rlova s-a stins din via\u021b\u0103 prematur, la doar 22 de ani, \u00een data de 18 septembrie 1831, ca urmare a unei boli infec\u021bioase c\u0103p\u0103tat\u0103 \u00een lag\u0103rul de la Craiova, trupul lui fiind \u00eengropat \u00een curtea bisericii Madona Dudu din ora\u0219, dup\u0103 care osemintele i-au fost mutate \u00een alt cimitir, pierz\u00e2ndu-se urma locului de veci al poetului. Cert este, c\u0103 ast\u0103zi \u00eenc\u0103 exist\u0103 \u00een curtea bisericii Madona Dudu din Craiova, o plac\u0103 de marmur\u0103 \u0219i o cruce de lemn \u201espoit\u0103<\/em>\u201d \u0219i ars\u0103 de razele soarelui, care marcheaz\u0103 faptul c\u0103 acolo a fost \u00eengropat ini\u021bial poetul \u201et\u00e2rgovi\u0219tean<\/em>\u201d Vasile C\u00e2rlova.<\/p>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/poetul-vasile-carlova-s-a-nascut-la-buzau-in-urma-cu-217-de-ani\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/poetul-vasile-carlova-s-a-nascut-la-buzau-in-urma-cu-217-de-ani.jpg”] Vasile C\u00e2rlova,\u00a0ofi\u021ber \u0219i poet care s-a n\u0103scut la Buz\u0103u la 4 februarie 1809, \u00een familia ispravnicului de Buz\u0103u, Ioni\u021b\u0103 C\u00e2rlova, c\u0103s\u0103torit cu Sevasti\u021ba, fiica clucerului Vasile Locusteanu, o olteanc\u0103 din Dolj \u0219i descendent\u0103 a L\u0103custenilor. Demn de semnalat, este faptul c\u0103, printre \u00eenainta\u0219ii din partea tat\u0103lui, este \u0219i Luca, episcop de Buz\u0103u […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[113,226],"class_list":["post-1747379","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-buzau-net","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1747379","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1747379"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1747379\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1747379"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1747379"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1747379"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}