{"id":166406,"date":"2016-03-28T20:21:58","date_gmt":"2016-03-28T17:21:58","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=166406"},"modified":"2016-03-28T20:21:58","modified_gmt":"2016-03-28T17:21:58","slug":"dupa-10-ani-tezaurul-de-la-rusi-discutat-in-comisia-comuna-romano-rusa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=166406","title":{"rendered":"Dup\u0103 10 ani. Tezaurul de la ru\u0219i, discutat \u00een comisia comun\u0103 rom\u00e2no-rus\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

\u201e\u00cen perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la Sinaia (Rom\u00e2nia), cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune rom\u00e2no-ruse pentru studierea problemelor izvor\u00e2te din istoria rela\u0163iilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Rom\u00e2niei depus la Moscova \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat.<\/p>\n

Prezenta reuniune a Comisiei comune este prima \u00eent\u00e2lnire dup\u0103 o pauz\u0103 de 10 ani<\/strong>, men\u021bioneaz\u0103 MAE, care precizeaz\u0103 c\u0103 reuniunea s-a desf\u0103\u0219urat \u201e\u00eentr-o atmosfer\u0103 deschis\u0103 \u015fi constructiv\u0103\u201d, marc\u00e2nd un nou important pas<\/strong> \u00een direc\u021bia studierii problemelor care intr\u0103 \u00een competen\u021ba Comisiei.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu doi ani, mai exact \u00een prim\u0103vara lui 2013, guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, declara c\u0103 Rom\u00e2nia va relua \u00een toamna anului respectiv negocierile cu Rusia pe tema tezaurului. Mugur Is\u0103rescu spunea atunci c\u0103 a f\u0103cut un jur\u0103m\u00e2nt pentru recuperarea celor peste 90 de tone de aur.<\/a><\/p>\n

\u201eP\u0103r\u021bile au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul Rom\u00e2niei<\/strong>, inclusiv la valorile B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei depuse la Moscova \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, precum \u015fi la restituirile din 1935 \u015fi din 1956 de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a unor p\u0103r\u021bi din valorile rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, informeaz\u0103 comunicatul MAE.<\/p>\n

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Declara\u021bia comun\u0103 a mini\u0219trilor Afacerilor Externe, din 2003, p\u0103r\u0163ile au convenit:<\/p>\n

– dinamizarea activit\u0103\u0163ii Comisiei comune<\/p>\n

– aprofundarea activit\u0103\u021bii de identificare a documentelor \u00een arhive<\/p>\n

– ini\u021bierea elabor\u0103rii unor publica\u021bii comune<\/p>\n

– \u00eenfiin\u021barea unor grupuri comune de exper\u021bi pentru cercetarea documentelor de arhiv\u0103 referitoare la tematica activit\u0103\u021bii Comisiei.<\/p>\n

Partea rus\u0103 a exprimat mul\u021bumiri B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei pentru sprijinul logistic oferit bunei desf\u0103\u0219ur\u0103ri a sesiunii Comisiei comune.<\/strong><\/p>\n

P\u0103r\u021bile au convenit ca urm\u0103toarea sesiune a Comisiei comune s\u0103 aib\u0103 loc \u00een Federa\u021bia Rus\u0103, la Moscova, \u00een a doua parte a anului 2017.<\/strong><\/p>\n

Povestea Tezaurului ajuns la ru\u0219i<\/a><\/h3>\n

Odiseea Tezaurului de la Moscova \u00eencepe \u00een decembrie 1916 c\u00e2nd \u00een gara din Ia\u015fi au fost \u00eenc\u0103rcate \u00een 17 vagoane, 1738 de l\u0103zi pline cu lingouri de aur, bijuteriile Reginei Maria \u015fi obiecte de patrimoniu cultural extrem de pre\u0163ioase, toate estimate la peste 320 milioane lei-aur. Transferul a fost garantat de \u0163arul Rusiei, v\u0103rul Reginei Maria, \u015fi de c\u0103tre marile puteri, Anglia \u015fi Fran\u021ba.\u00a0<\/span><\/p>\n

Tezaurul care urma s\u0103 ia drumul Rusiei \u021bariste includea trei categorii principale de valori<\/strong>.<\/p>\n

Prima era compus\u0103 din arhive ale statului, documente, manuscrise pre\u0163ioase, colec\u0163ia de monede a Academiei Rom\u00e2ne, tablouri de patrimoniu printre care lucr\u0103ri importante semnate de Grigorescu, Amann \u015fi Luchian, c\u0103r\u0163i rare, odoarele m\u0103n\u0103stirilor din Moldova \u0219i Muntenia, arhive, depozite, precum \u0219i colec\u0163ii ale multor institu\u0163ii publice \u015fi particulare.<\/p>\n

A doua categorie o reprezint\u0103 efectele publice \u015fi alte valori, cum ar fi ac\u0163iuni, obliga\u0163iuni, titluri de credit \u0219i gajurile Muntelui de Pietate.<\/p>\n

\u00cen fine, a treia categorie o reprezenta aurul, respectiv 93,4 tone de aur,<\/strong> din care 91 de tone \u00een monede istorice de aur, care apar\u0163ineau persoanelor private, companiilor \u015fi b\u0103ncilor particulare din Rom\u00e2nia \u015fi 2,4 tone de lingouri de aur, care apar\u0163ineau B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei. P\u00e2n\u0103 \u015fi inelul domnitorului Vasile Lupu a luat drumul Kremlinului.\u00a0<\/span><\/p>\n

Lipsit\u0103 de tehnica modern\u0103 de lupt\u0103 \u015fi de ajutoarele materiale promise de alia\u0163i, armata rom\u00e2n\u0103, intrat\u0103 \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u00een august 1916, s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 de pe aproape trei sferturi din teritoriul \u0163\u0103rii. \u00cen fa\u0163a invaziei Germaniei, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au \u00eencercat salvarea obiectelor de patrimoniu de interes na\u0163ional.\u00a0<\/span><\/p>\n

Bucure\u015ftiul a fost ocupat la \u00eenceputul lui decembrie \u015fi guvernul s-a retras la Ia\u015fi<\/strong><\/p>\n

Decizia de a deplasa bunurile cele mai importante ale na\u0163iunii rom\u00e2ne \u00een 1916 de la Bucure\u015fti la Ia\u015fi s-a datorat contextului foarte tulbure al \u00eenceputului particip\u0103rii rom\u00e2ne la Primul R\u0103zboi Mondial. Dup\u0103 o campanie victorioas\u0103 \u00een sudul Transilvaniei, armata rom\u00e2n\u0103, obligat\u0103 s\u0103 lupte pe dou\u0103 fronturi, a pierdut teren \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, Muntenia a fost invadat\u0103 de c\u0103tre trupele puterilor centrale, Bucure\u015ftiul a fost ocupat la \u00eenceputul lui decembrie \u015fi guvernul s-a retras la Ia\u015fi. \u00cen acele momente, cele mai importante bog\u0103\u0163ii, aurul BNR, rezervele b\u0103ncilor \u015fi bunuri de mare valoare ale Acadademiei Rom\u00e2ne \u015fi ale bisericii au fost \u015fi ele evacuate \u00een Moldova, la Ia\u015fi.<\/p>\n

Au fost trimise la Ia\u015fi ca sa ia drumul Moscovei valori inestimabile existente \u00een m\u0103n\u0103stirile din Muntenia \u015fi Moldova. Odoarele bisericii rom\u00e2ne, o avere uria\u015f\u0103 din care nu lipseau cele mai reprezentative opere ale epocii br\u00e2ncovenilor \u015fi basarabilor, rodul g\u00e2ndirii marilor cronicari \u015fi c\u0103rturari.\u00a0<\/p>\n

\u00cen decembrie 1916, primul-ministru Ion I.C. Br\u0103tianu i-a cerut p\u0103rerea lui Mauriciu Blank, administrator al B\u0103ncii Marmorosch-Blank, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu trimiterea tezaurului la Moscova. B\u0103tr\u00e2nul bancher l-a sf\u0103tuit s\u0103 nu-l trimit\u0103 sub nici o form\u0103 \u00een Rusia, ci mai degraba \u00een Anglia.<\/strong> La replica lui Br\u0103tianu c\u0103 ar trebui pl\u0103tit\u0103 o prim\u0103 de asigurare de 10 milioane lei aur, Mauriciu Blank ar fi spus:\u00a0\u201eConsider c\u0103, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd se pr\u0103p\u0103desc miliarde prin r\u0103zboi, o prim\u0103 de asigurare chiar de 10 milioane pentru tezaurul \u021b\u0103rii noastre nu este exagerat\u0103”.\u00a0<\/p>\n

\u201eNu era bol\u0219evic\u0103, \u00eens\u0103 nu era o \u021bar\u0103 sigur\u0103. Autoritatea guvernului \u0219i a \u021barului era deja pus\u0103 \u00een discu\u021bie. Apoi, \u00een februarie 1917 a izbucnit revolu\u021bia burghezo-democratic\u0103, \u021barul a fost detronat \u0219i a \u00eenceput lunga agonie a autorit\u0103\u021bilor ruse, care au fost confruntate \u00eenoctombrie\/noiembrie<\/span>\u00a0de revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103\u201d,\u00a0a spus\u00a0<\/span>Ernest Oberl\u00e4nder-T\u00e2rnoveanu, directorul Muzeului\u00a0N<\/span>a\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei.\u00a0<\/span><\/p>\n

Asigur\u0103ri din partea ru\u015filor pentru integritatea depozitelor, \u00een scris<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1917, Nicolae Titulescu, pe atunci ministru de Finan\u0163e, a primit \u00een scris asigur\u0103ri din partea ru\u015filor pentru integritatea depozitelor. A\u015fa se face c\u0103 \u00een data de 27 iulie 1917 a fost trimis la Moscova un alt transport cu valori ale BNR. Sub amenin\u0163area spargerii frontului spre Ia\u015fi, \u00een cele 24 de vagoane au fost \u00eenc\u0103rcate valori de aproape 1,6 miliarde lei aur apar\u0163in\u00e2nd B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi 7,5 miliarde de lei, aur, bijuterii, tablouri \u015fi alte diferite depozite ale Casei de Depuneri \u015fi Consemna\u0163iuni. Toate acestea, a\u015fa cum se specifica \u00een documente, trec sub garan\u0163ia guvernului Rusiei \u00een ceea ce prive\u015fte securitatea transportului, depozit\u0103rii, precum \u015fi a \u00eenapoierii \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen total, valoarea tezaurului depozitat se ridica la 11 miliarde lei-aur.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201eS\u0103 nu vorbim de\u00a0<\/span>lei-aur<\/span>, pentru c\u0103 lucrurile sunt sofisticate \u015fi mai greu de \u00een\u0163eles. Dar avem un termen de compara\u0163ie mult mai simplu. Anume \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u00een tezaurul BNR sunt 103,7 tone de aur. Deci \u00eentre 99 de tone \u015fi 103,7 tone nu e mare diferen\u0163\u0103. deci putem s\u0103 spunem, pe de o parte, c\u0103 aceast\u0103\u00a0<\/span>cantitate<\/span>\u00a0de aur din tezaurul BNR e egal\u0103 sau aproape egal\u0103 cu cantitatea de aur trimis\u0103 \u00een voiaj \u00een Rusia. C\u00e2t prive\u015fte valoarea ei, a\u0163i v\u0103zut c\u0103 BNR public\u0103 lunar un comunicat \u00een care d\u0103 \u015fi valoarea tezaurului de aur al BNR. Aceast\u0103 valoare este variabil\u0103, \u00een func\u0163ie de pre\u0163ul interna\u0163ional al aurului. C\u00e2nd 3 miliarde de euro, c\u00e2nd 4 miliarde de euro, c\u00e2nd sub 3 miliarde de euro, dup\u0103 cum merge pre\u0163ul aurului \u00een lume a\u015fa merge \u015fi valoarea respectiv\u0103, iar valoarea de la Moscova este \u00een jurul acestei sume\u201d,\u00a0<\/span>a spus\u00a0<\/span>Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.<\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen 1917, bol\u0219evicii preiau puterea cu for\u021ba \u00een Rusia, iar \u00een ziua de 13 ianuarie 1918, Lenin rupe rela\u021biile diplomatice cu Rom\u00e2nia.<\/strong> Fondul rom\u00e2n de aur este declarat intangibil pentru autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti. Bol\u015fevicii sechestreaz\u0103 practic tezaurul, oficial \u00eensa declara ca \u00ee\u0219i asum\u0103 r\u0103spunderea de a-l \u201econserva\u201d \u015fi de a-l \u00eenapoia poporului rom\u00e2n la o dat\u0103 neprecizat\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1922, BNR a f\u0103cut un schimb de dosare privind documentele Tezaurului cu Guvernul rus. Dosarul a fost \u015fi este p\u0103strat cu sfin\u0163enie, sub cheie, \u00een seiful B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei.<\/span>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eAcest dosar se afl\u0103 \u00een original \u00een fi\u015fetul guvernatorului. Acest dosar a fost transmis de la guvernator la guvernator. Despre asta nu s-a vorbit. Nici \u00een anii comunismului nu s-a vorbit despre a\u015fa ceva, dar chiar \u00een anii comunismului s-au schimbat guvernatori \u015fi fiecare dintre guvernatori a predat urm\u0103torului guvernator acest dosar\u201d,\u00a0a spus\u00a0<\/span>Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.<\/p>\n

O\u00a0obliga\u0163ie asumat\u0103 de fiecare guvernator<\/strong><\/p>\n

Actualul guvernator al BNR, Mugur Is\u0103rescu, a povestit cum s-au petrecut lucrurile \u00een septembrie 1990, atunci c\u00e2nd domnia sa a preluat conducerea b\u0103ncii centrale: Dup\u0103 ce s-a f\u0103cut \u00eentregul proces de predare\/primire, dup\u0103 ce vechiul guvernator l-a plimbat prin toat\u0103 banca \u015fi i-a ar\u0103tat banca, i-a prezentat personalul, la sf\u00e2r\u015fit, cu un aer chiar a\u015fa… misterios, l-a invitat \u00een birou, a \u00eencuiat u\u015fa \u015fi a descuiat un fi\u015fet din care a scos acest dosar \u015fi cu solemnitatea necesar\u0103 i-a spus: Iat\u0103 c\u0103 \u00eendeplinesc o cerin\u0163\u0103, o cutum\u0103, o obliga\u0163ie asumat\u0103 de fiecare guvernator s\u0103 p\u0103streze sub cheie \u00een condi\u0163ii de securitate deplin\u0103 acest dosar \u015fi s\u0103 \u00eel predea mai departe.\u00a0<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 revendice restituirea patrimoniului nostru cultural care a fost trimis doar spre p\u0103strare, la Kremlin. Dup\u0103 Marele R\u0103zboi, diploma\u0163ii rom\u00e2ni au \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in\u0103 tezaurul, \u00eens\u0103 negociatorii ru\u015fi au lansat ideea plin\u0103 de cinism c\u0103 ar fi dispu\u015fi sa-l \u00eenapoieze doar la schimb cu Basarabia.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, de ochii lumii, \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, bol\u015fevicii au restituit Rom\u00e2niei c\u00e2teva obiecte din uria\u015ful tezaur.<\/strong> Prima dat\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1936, c\u00e2nd la Bucure\u015fti au revenit unele valori culturale \u015fi r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale lui Dimitrie Cantemir. Dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a c\u0103zut \u00een sfera de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103, \u015fansele de mai primi ceva \u00eenapoi de la atotputernicii de la Moscova au devenit aproape nule.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia a fost tratat\u0103 drept \u0163ar\u0103 \u00eenvins\u0103<\/strong> \u015fi a fost obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 daune de r\u0103zboi uria\u015fe Uniunii Sovietice. \u0162ara a fost ocupat\u0103 \u015fi spoliat\u0103 sistematic de c\u0103tre bol\u015fevici, aceia\u015fi bol\u015fevici care au refuzat sistematic restituirea tezaurului.\u00a0<\/span><\/p>\n

Tezaurul s-a intors acas\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, \u00een vara anului 1956, propaganda lui Gheorghe Gheorghiu Dej anun\u0163a cu mare satisfac\u0163ie c\u0103 tezaurul s-a intors acas\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eMiercuri diminea\u021b\u0103, s-a deschis la Galeria Na\u0163ional\u0103 a Muzeului de Art\u0103 al Republicii Populare Rom\u00e2ne expozi\u0163ia Tezaurul artistic \u015fi istoric restituit de guvernul Uniunii Sovietice. Actul \u00eenapoierii tezaurului \u00een preajma marii noastre s\u0103rb\u0103tori na\u0163ionale vine s\u0103 se \u00eenscrie ca o nou\u0103 \u015fi gr\u0103itoare dovad\u0103 a prieteniei ce ne leag\u0103 de marele popor\u201d,\u00a0a spus acesta.<\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n

Nici vorb\u0103 de restituirea tezaurului, ci numai a unor obiecte.<\/strong> Este drept, valori inestimabile pentru care cultura rom\u00e2neasc\u0103 a suferit vreme de c\u00e2teva decenii. Tablorile lui Grigorescu, dar \u015fi clo\u015fca cu puii de aur s-ar fi \u00eentors acas\u0103, de\u0219i acest aspect este controversat. Din 93,4 tone de aur s-au re\u00eentors acas\u0103 doar 33 de kilograme. Practic egal cu zero.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Problema restituirii tezaurului a fost reluat\u0103 \u015fi de Nicolae Ceau\u015fescu. Abia instalat \u00een martie 1965 \u015fi confirmat de Congresul P.C.R. din iulie 1965 \u00een \u201ev\u00e2rful piramidei” politice de la Bucure\u015fti, \u00een timpul primei sale vizite la Moscova a ridicat problema Tezaurului \u00eentr-o \u00eentrevedere cu Leonid Brejnev.<\/p>\n

\u201eA fost un subiect important discutat la mai multe \u00eent\u00e2lniri rom\u00e2no-sovietice \u00een anii\u00a0‘<\/span>60 \u015fi la \u00eenceputul anilor\u00a0‘<\/span>70. Sigur, pozi\u0163ia p\u0103r\u0163ii sovietice a fost de negare vehement\u0103\u201d,\u00a0a precizat\u00a0<\/span>Ernest Oberl\u00e4nder-T\u00e2rnoveanu, directorul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201eNu \u015ftim, nu cunoa\u015ftem, o s\u0103 cercet\u0103m\u201d<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, problema tezaurului pierdut a fost ridicat\u0103 de Ion Iliescu \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirii cu Mihail Gorbaciov \u015fi de Nicolae V\u0103c\u0103roiu \u00een timpul \u00eentrevederii cu Boris El\u0163\u00een.<\/strong> De fiecare dat\u0103, r\u0103spunsul ru\u015filor a fost acela\u015fi – nu \u015ftim, nu cunoa\u015ftem, o s\u0103 cercet\u0103m.\u00a0<\/span><\/p>\n

Cristian Diaconescu<\/strong> a fost direct implicat \u00een negocierile cu partea rus\u0103. El a fost \u015feful diploma\u0163iei rom\u00e2ne \u00een anul 2003, c\u00e2nd Rom\u00e2nia \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 au semnat tratatul politic de baz\u0103 \u015fi acodul conex, care con\u0163inea \u015fi o referire la tezaurul rom\u00e2nesc.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201ePozi\u0163ia Federa\u0163iei Ruse era de negare total\u0103. Deci,\u00a0d<\/span>in punctul lor de vedere, p\u00e2n\u0103 \u00een 2001 considerau c\u0103 tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la sf\u00e2r\u015fitul\u00a0P<\/span>rimului\u00a0R<\/span>\u0103zboi\u00a0M<\/span>ondial – 1916-1917 – atunci c\u00e2nd tezaurul a plecat ca \u015fi un depozit fortuit \u00een Rusia, reprezenta un element istoric fa\u0163\u0103 de care afirmau c\u0103 nu au niciun fel de probe, c\u0103 nu existau documente. Sigur, la afirma\u0163iile noastre \u00een ceea ce prive\u015fte restituirea unor obiecte care s-au aflat \u00een tezaur – \u00een 1956, \u00eenainte, \u00een 1994, dup\u0103 discu\u0163ia cu pre\u015fedintele Ion Iliescu, spuneau: da, sunt ni\u015fte obiecte, au fost gesturi de bune inten\u0163ii, dar nu reprezint\u0103 o confirmare a tezaurului \u015fi nicio confirmare a faptului c\u0103 ar exista o obliga\u0163ie a p\u0103r\u0163ii c\u0103 un astfel de bun de patrimoniu \u00een integralitatea sa s\u0103 fie restituit Rom\u00e2niei. Deci, practic, nu recuno\u015fteau absolut nimic \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest tezaur\u201d,\u00a0a relatat\u00a0<\/span>Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al Rom\u00e2niei.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201eDup\u0103 mai multe \u00eentruniri ale comisiei mixte de istorici din Rom\u00e2nia \u015fi Rusia, practic, de c\u00e2\u0163iva ani de zile, comisia nu s-a mai \u00eentrunit sub diverse pretexte. Practic suntem \u00een a\u015fteptarea momentului favorabil pentru a relua discu\u0163iile. Se folosesc de diverse pretexte cum c\u0103 o parte din vechea comisie rus\u0103 nu mai este activ\u0103 sau chiar c\u0103 membrii ai acesteia au decedat \u015fi c\u0103 Academia<\/span>\u00a0Rus\u0103 e \u00een reorganizare \u015fi inc\u0103 nu s-a decis o nou\u0103 componen\u0163\u0103 a comisiei din partea rus\u0103\u201d, declara \u00een 2013\u00a0<\/span>Ernest Oberl\u00e4nder-T\u00e2rnoveanu, directorul Muzeului na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201e\u00cen general, Rom\u00e2nia a \u00eencercat ob\u0163inerea bun\u0103voin\u0163ei la cel mai \u00eenalt nivel. Uneori, aceast\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103 s-a exprimat practic arunc\u00e2nd peste gard c\u00e2teva obiecte dintr-un tezaur cu o valoare enorm\u0103. Pe de alt\u0103 parte, cum \u015fti\u0163i din declara\u0163iile liderilor sovietici, mai ales, dup\u0103 ce se realiza aceast\u0103 simbolic\u0103 restituire, Bucure\u015ftiul primea un mesaj standard: uita\u0163i de tezaur, asta este tot, nu mai avem ce s\u0103 discut\u0103m. Aceste mesaje se primeau de natur\u0103 formal\u0103. De natur\u0103 informal\u0103, evident, c\u0103 se transmiteau \u015fi alt gen de mesaje, dar care mergeau \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie – fie tezaurul s-a consumat pentru sprijinirea Interna\u0163ionalei Socialiste sau pentru p\u0103r\u0163ile comuniste, fie tezaurul a fost folosit ca desp\u0103gubire de r\u0103zboi pe acea revendicare, care \u015fi azi mai apare \u00een retorica Moscovei, mai ales a Ministerului de Externe, \u00een ceea ce prive\u0219te desp\u0103gubirile pe care le-ar datora Rom\u00e2nia dup\u0103 momentul Basarabia 1941 \u015fi tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 acea perioad\u0103\u201d,\u00a0<\/span>a spus\u00a0<\/span>Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al Rom\u00e2niei.<\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n

De fiecare dat\u0103, Moscova a g\u0103sit noi motive de a arunca \u00een derizoriu subiectul tezaurului…<\/strong>\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201eCeea ce lipse\u0219te \u00eentre \u021b\u0103rile noastre este dialogul. Dialogul la diferite nivele. Vede\u021bi, chestiunea tezaurului, am auzit de ea, nu sunt un specialist. Este doar una din chestiunile istoriei noastre comune, care este mai pozitiv\u0103 dec\u00e2t cred mul\u021bi din aceast\u0103 \u021bar\u0103. Cred c\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 este \u00een primul r\u00e2nd de competen\u021ba istoricilor. Ei trebuie s\u0103 se a\u0219eze \u0219i s\u0103 vad\u0103 toate aspectele legate de acest lucru: cum s\u0103 transport\u0103m, cum s\u0103 discut\u0103m, unde s\u0103 c\u0103ut\u0103m, \u0219i dac\u0103 acest lucru va fi eficient, \u00een paralel, va trebui totodat\u0103 s\u0103 ridic\u0103m nivelul discu\u021biilor noastre politice, nu numai din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca s\u0103 fim parteneri previzibili, deschi\u0219i \u0219i cinsti\u021bi. \u0218i atunci, \u00een viitor, putem ajunge \u0219i la discutarea aspectelor istoriei noastre. Nu este u\u0219or. Sunt lucruri care nu au fost rezolvate at\u00e2\u021bia ani \u0219i nu pot fi rezolvate dintr-o mi\u0219care. Discu\u021biile, atmosfera de \u00eencredere, \u00een\u021belegerea faptului c\u0103 suntem vecini, c\u0103 suntem parteneri, ne vor duce mai aproape de discutarea acestor chestiuni complicate a istoriilor noastre\u201d,\u00a0a precizat\u00a0<\/span>Oleg Malginov, ambasadorul Rusiei la Bucure\u015fti.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte Rom\u00e2nia, voin\u0163a politic\u0103 este total\u0103. Probleme sunt de partea cealalt\u0103. Acolo sunt multe semne de \u00eentrebare, sunt multe nega\u0163ii, sunt dou\u0103 tipuri de discurs- unul public, pentru<\/span>\u00a0stenograme, \u00een care este luat nu \u00een bra\u0163e, altul \u00een pauze, c\u00e2nd nu se stenografiaz\u0103 \u015fi c\u00e2nd sunt exclamate semne de \u00eentrebare: oare este, oare nu a fost cheltuit\u0103, nu a fost distrus\u0103…\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen tratatul semnat \u00een anul 2003, partea rus\u0103 a agreat constituirea unei comisii de istorici rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi care s\u0103 studieze problema tezaurului.<\/span>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eNoi am stabilit raportul juridic \u00een acel moment, foarte important. Acum \u0163ine de cei care pot \u015fi au datele necesare pentru a poten\u0163a acest raport juridic s\u0103 ac\u0163ioneze\u201d,\u00a0<\/span>a spus\u00a0<\/span>Cristian Diaconescu.<\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n

A\u0219adar, subiectul r\u0103m\u00e2ne deschis \u015fi, \u00een acela\u015fi timp \u00eenchis, o problem\u0103 mereu delicat\u0103 \u00een rela\u0163iile diplomatice dintre Rom\u00e2nia \u015fi Rusia.\u00a0<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/dupa-10-ani-tezaurul-de-la-rusi-discutat-in-comisia-comuna-romano-rusa-500970<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u00cen perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la Sinaia (Rom\u00e2nia), cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune rom\u00e2no-ruse pentru studierea problemelor izvor\u00e2te din istoria rela\u0163iilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Rom\u00e2niei depus la Moscova \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat. Prezenta reuniune a Comisiei comune este prima \u00eent\u00e2lnire dup\u0103 o pauz\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":166407,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-166406","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=166406"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/166406\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/166407"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=166406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=166406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=166406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}