{"id":1662699,"date":"2026-02-01T09:43:34","date_gmt":"2026-02-01T06:43:34","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1662699"},"modified":"2026-02-01T09:43:34","modified_gmt":"2026-02-01T06:43:34","slug":"dimitrie-tichindeal-gura-de-aur-s-a-ridicat-din-pamantul-de-la-becicherecu-mic-si-s-a-intors-tot-acolo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1662699","title":{"rendered":"Dimitrie \u021aichindeal, \u201egur\u0103 de aur\u201d s-a ridicat din p\u0103m\u00e2ntul de la Becicherecu Mic \u0219i s-a \u00eentors tot acolo"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Nu poate fi imaginat un b\u0103n\u0103\u021bean care s\u0103 nu fi auzit, chiar \u0219i \u00een treac\u0103t, despre Becicherecu Mic. M\u0103car cei ce iau calea Europei cu ma\u0219ina \u0219i vor s\u0103 treac\u0103 frontiera trec prin aceast\u0103 localitate. De\u0219i se afl\u0103 la doar 17 km nord-vest de municipiul Timi\u0219oara, pe drumul na\u021bional DN6, \u00eentre Timi\u0219oara, S\u00e2nnicolau Mare \u0219i Cenad, \u00een afara numelui pu\u021bini cunosc mai multe despre aceast\u0103 a\u0219ezare.<\/strong><\/p>\n

Dar pentru ca cea\u021ba s\u0103 se lase total peste cuno\u0219tin\u021bele c\u0103l\u0103torului b\u0103n\u0103\u021bean, acesta va auzi cu mare uimire c\u0103 sta\u021bia de cale ferat\u0103 aflat\u0103 la sudul satului se nume\u0219te, nici mai mult, nici mai pu\u021bin dec\u00e2t Pesc\u0103re\u021bul Mic. Este \u00eenc\u0103 una din gogom\u0103niile administra\u021biei din deceniile trecute, c\u00e2nd aceasta a dat dovad\u0103 de mare zel schimb\u00e2nd numele multor g\u0103ri doar, doar va reu\u0219i s\u0103 mai \u0219tearg\u0103 din specificul local, ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat pe aceste meleaguri. Nici m\u0103car pretextul c\u0103 s-ar face confuzii \u00eentre localit\u0103\u021bi cu acela\u0219i nume nu st\u0103 \u00een picioare at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu mai exist\u0103 un alt Becicherec \u00een Rom\u00e2nia. Nici m\u0103car muncipalitatea din Banatul de dincolo de hotare nu mai poart\u0103 vechiul nume. Acum locuitorii slavofoni de acolo au schimbat \u0219i ei numele localit\u0103\u021bii Becicherecu Mare \u00een Zrenjanin.\u00a0<\/p>\n

Becicherecu Mic (Kleinbetschkerek, \u041c\u0430\u043b\u0438 \u0411\u0435\u0447\u043a\u0435\u0440\u0435\u043a) este unicul sat al comunei cu acela\u0219i nume.<\/p>\n

\u00cen spa\u021biul etnografic al a\u0219ez\u0103rii s-a derulat un proces istoric complex. Primele date istorice referitoare la comuna Becicherecu Mic sunt men\u021bionate documentar \u00een 1232, c\u00e2nd era denumit\u0103 Terra Potkerequ. O sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1332 (sau 1334), este
\natestat\u0103 documentar ca Pechkereky. \u00cen 1462 este d\u0103ruit\u0103 familiei Hagymasy din Beregs\u0103u. Apoi, \u00een 1554, apare ca P\u0131\u010dk\u0131r\u0131k, \u00een 1666, ca Pe\u010dkerek \u0219i \u00een 1808, ca Kis-Becskerek. Originea numelui este explicat\u0103 de unii cunosc\u0103tori ca fiind o combina\u021bie \u00eentre numele personal Becse \u0219i cuv\u00e2ntul \u201ekerek\u201d.<\/p>\n

Satul din perioada medieval\u0103 nu era chiar pe locul actual, fiind situat la 4,5 kilometri nord-nord-vest de biserica ortodox\u0103, pe locul terenului arabil Dealul Crucii (45\u00b052’26” N, 21\u00b01’59” E), unde s\u0103p\u0103turile din anii 2000 au scos la iveal\u0103 descoperiri din secolele VIII \u0219i XIII. O parte a zonei este ocupat\u0103 \u0219i de un bunc\u0103r militar mai nou, construit \u00een anii 1950.\u00a0
\n\u00cen timpul ocupa\u021biei otomane a Banatului (1552\u20131716), numele a derivat \u00een Crucea, amplasat\u0103 pe Dealul Crucii. Dup\u0103 cucerirea Banatului de c\u0103tre Imperiul Habsburgic (\u00een 1717), administra\u021bia imperial\u0103 consemneaz\u0103 localitatea cu numele de Peschered, \u00een
\nrom\u00e2n\u0103 Pesc\u0103re\u021b \u2014 b\u0103l\u021bi cu pe\u0219te. Poate de aici s\u0103 fi venit inspira\u021bia n\u0103road\u0103 a celor ce au botezat gara. Dar e greu de crezut c\u0103 vajnicii culturnici de atunci s\u0103 fi cercetat o hart\u0103 imperial\u0103 veche de trei secole.<\/p>\n

\u00cen epoca de instabilitate \u0219i destr\u0103mare a feudalismului \u00een Banat, teritoriul trece, ca o \u0219tafet\u0103, dintr-o m\u00e2n\u0103 de domina\u021bie str\u0103in\u0103 \u00een alta: turceasc\u0103, austriac\u0103, austro-ungar\u0103.<\/p>\n

Se produc astfel faze de stagnare \u0219i regres pe plan economic, social \u0219i cultural. \u00cen 1561, Krist\u00f3f Hagym\u00e1si, care c\u0103zuse \u00een dizgra\u021bie pentru tr\u0103dare, a fost nevoit s\u0103-\u0219i doneze mo\u0219iile de aici lui L\u00e1szl\u00f3 Kerecs\u00e9nyi I, mai t\u00e2rziu c\u0103pitanul castelului din Gyula.\u00a0
\n\u00cen 1723, \u00een harta generalului Mercy \u201eKarte des Temesvarer Banates\u201d, localitatea apare pentru prima dat\u0103 sub numele de Becicherecu Mic, provenit prin rotacism, de la substantivul propriu Pechereky \u2014 numele unui latifundiar. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1743, este denumit\u0103 Bezsierek. \u00cen 1717 era o a\u0219ezare de 36 de case, cu o popula\u021bie preponderent s\u00e2rb\u0103. \u00cen 1727, guvernatorul Mercy a str\u0103mutat c\u00e2teva familii germane. \u00cen 1735, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 o po\u0219t\u0103 \u00een sat. \u00cen 1748, familiile de rom\u00e2ni din Be\u0219enova Nou\u0103 (Dude\u0219tii Noi, alt nume impus la nimereal\u0103), care fuseser\u0103 str\u0103mutate din Transilvania cu un an \u00eenainte, s-au mutat acolo. O \u0219coal\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103 exist\u0103 cu siguran\u021b\u0103 \u00een 1773. \u00cen 1777, localitatea era locuit\u0103 de 205 familii ortodoxe \u0219i 13 familii germane (30 de persoane).<\/p>\n

\u00cen 1784\u201385, aproximativ 500 de germani romano-catolici s-au stabilit \u00een Becicherec venind din Palatinat. Fostul sat se numea atunci R\u00e1cbecskerek, unde locuiau s\u00e2rbi, rom\u00e2ni \u0219i, \u00een 1786, 25 de familii germane. N\u00e9metbecskerek-ul construit l\u00e2ng\u0103 acesta era
\nmai mic \u2014 la acea vreme era format din 116 case, comparativ cu 206, c\u00e2te se g\u0103seau \u00een R\u00e1cbecskerek. N\u00e9metbecskerek a fost proiectat ini\u021bial pe o structur\u0103 de tabl\u0103 de \u0219ah, iar \u00een paralel cu a\u0219ezarea, peisajul stradal al R\u00e1cbecskerek-ului, care anterior ar\u0103ta ca un sat grupat, a fost, de asemenea, reorganizat.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, locuitorii s\u0103i s\u00e2rbi \u0219i rom\u00e2ni se ocupau doar par\u021bial cu agricultura, iar prelucrarea l\u00e2nii, comer\u021bul cu animale \u0219i apicultura jucau, de asemenea, un rol semnificativ \u00een traiul lor. Majoritatea s\u00e2rbilor \u0219i rom\u00e2nilor din R\u00e1cbecskerek s-au mutat \u00een prima jum\u0103tate a secolului la XIX-lea, p\u0103m\u00e2nturile lor fiind cump\u0103rate de \u0219vabi.<\/p>\n

Pe 31 mai 1778, cu ocazia transfer\u0103rii administra\u021biei Banatului la Ungaria \u0219i a plas\u0103rii acestuia sub administra\u021bie civil\u0103, comisarul regal Krist\u00f3f Niczky a primit aici delega\u021bia din Timi\u0219oara, oaspe\u021bii fiind condu\u0219i cu 19 tr\u0103suri de c\u00e2te \u0219ase cai. De atunci, satul a apar\u021binut administrativ comitatului Timi\u0219oara, cu mici \u00eentreruperi.<\/p>\n

Produc\u021bia agricol\u0103 de aici era mai slab\u0103 dec\u00e2t media b\u0103n\u0103\u021bean\u0103, iar \u00een compara\u021bie cu alte a\u0219ez\u0103ri b\u0103n\u0103\u021bene, bog\u0103\u021bia \u0219i diferen\u021bele sociale dintre fermierii individuali erau, de asemenea, mai mici. Printre fermierii mai mari exist\u0103 destui s\u00e2rbi \u0219i rom\u00e2ni, dar nu existau proprietari de p\u0103m\u00e2nturi excep\u021bional de boga\u021bi.
\n\u00cen 1821, N\u00e9metbeckerek avea 1.362 de locuitori, dar epidemia de holer\u0103 din 1836 a f\u0103cut 132 de victime. Pe 11 noiembrie 1848, militarii lui J\u00f3zsef Nagys\u00e1ndor i-au \u00eenvins pe ap\u0103r\u0103torii Timi\u0219oarei, iar insurgen\u021bii s\u00e2rbi \u0219i-au a\u0219ezat tab\u0103ra acolo, la marginea satului.\u00a0
<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a>
\nPe 8 august 1849, \u00eenainte de B\u0103t\u0103lia de la Timi\u0219oara, Divizia 15 a lui Gy\u00f6rgy Kmety s-a al\u0103turat armatei lui Dembi\u0144ski tocmai aici, \u00een marginea satului. Astfel devine mica localitate pa\u0219nic\u0103 unul din punctele fierbin\u021bi ale Revolu\u021biei de la 1848\u201349.<\/p>\n

\u00cen valul de emigrare care a \u00eenceput foarte devreme, \u00een 1880, 450 de oameni din Kisbeckerek au plecat definitiv \u00een Statele Unite.
\nDar dezvoltarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 prinde av\u00e2nt \u00een perioada sf\u00e2r\u0219itului de secol. O farmacie a fost deschis\u0103 \u00een 1882, Uniunea de Economii \u0219i Credit Kisbecskerek a fost fondat\u0103 \u00een 1883, o moar\u0103 mecanic\u0103 mai mare (Theresienm\u00fchle) a fost construit\u0103 \u00een sat
\n\u00een 1894, calea ferat\u0103 a fost finalizat\u0103 \u00een 1895,\u00a0biserica ortodox\u0103 \u00een acela\u0219i an, \u0219coala confesional\u0103 romano-catolic\u0103 din sat a fost transformat\u0103 \u00een \u0219coal\u0103 comunal\u0103 \u00een 1858, iar mai t\u00e2rziu \u00eentr-o \u0219coal\u0103 cu predare \u00een limba maghiar\u0103, fiind na\u021bionalizat\u0103 \u00een 1900.
\n\u0218coala confesional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 separat\u0103 a \u00eenceput s\u0103 func\u021bioneze \u00een 1898. P\u00e2n\u0103 la finalul Primului R\u0103zboi Mondial aceasta a apar\u021binut Districtului Central al Jude\u021bului Timi\u0219. Dup\u0103 1920, statul rom\u00e2n a fuzionat \u0219coli de stat \u0219i confesionale rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentr-o singur\u0103 \u0219coal\u0103, format\u0103 din sec\u021biile rom\u00e2n\u0103 \u0219i german\u0103.<\/p>\n

\u00centre 1920 \u0219i 1925, localitatea a fost numit\u0103 \u021aichindeal, dup\u0103 numele c\u0103rturarului Dimitrie \u021aichindeal, n\u0103scut aici \u00een 1775. M\u0103car aceast\u0103 schimbare avea o noim\u0103 istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103.<\/p>\n

O \u0219coal\u0103 independent\u0103 cu predare \u00een limba german\u0103 a existat din nou, \u00eentre 1942 \u0219i 1948. \u00cen 1944, \u0219coala s\u00e2rb\u0103 a fost transformat\u0103 \u00eentr-o filial\u0103 a \u0219colii de stat, dar ulterior a fost \u00eenchis\u0103 din cauza lipsei copiilor. \u00cen toamna anului 1944, aproximativ jum\u0103tate dintre \u0219vabii din Becicherecul Mic au plecat spre vest pentru a sc\u0103pa de frontul care se apropia. \u00cenainte de \u00eentoarcerea lor, \u00een prim\u0103vara anului 1945, statul a mutat acolo familii s\u0103race de coloni\u0219ti rom\u00e2ni emigra\u021bi la r\u00e2ndul lor din calea r\u0103zboiului.
\nPrima \u00eent\u00e2lnire a locuitorilor din Becicherecul Mic care locuiau \u00een Germania a fost organizat\u0103 \u00een 1964, de\u0219i aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 nu prea era bine v\u0103zut\u0103 de autorit\u0103\u021bile de atunci. \u00cen 2004, satul Dude\u0219tii Noi, care anterior apar\u021binea comunei, a devenit o
\nlocalitate cu prim\u0103rie de sine st\u0103t\u0103toare, iar de atunci Becicherecu Mic a fost un sat unic.\u00a0<\/p>\n

\u00cen 1900, din 3.738 de locuitori, 2.659 erau germani, 557 s\u00e2rbi, 422 rom\u00e2ni \u0219i 40 vorbitori nativi de limb\u0103 maghiar\u0103; 2.741 erau romano-catolici \u0219i 992 ortodoc\u0219i.\u00a0
\n\u00cen 2002, din cei 2.417 locuitori, 2.062 erau rom\u00e2ni, 132 romi, 74 ucraineni, 63 s\u00e2rbi, 48 germani \u0219i 31 maghiari; 2.083 erau ortodoc\u0219i, 142 penticostali, 131 romano-catolici \u0219i 23 bapti\u0219ti.\u00a0
<\/a>
Dar s\u0103 vedem cine a fost acest fiu al satului numit Dimitrie \u021aichindeal.<\/strong><\/p>\n

Primele date nu relev\u0103 c\u0103 a fost un preot, c\u0103rturar, fabulist, traduc\u0103tor \u0219i militant rom\u00e2n pentru emanciparea rom\u00e2nilor din Banat.\u00a0Mihai Eminescu, \u00een satira \u201eEpigonii\u201d, \u00eel nume\u0219te pe Dimitrie \u021aichindeal \u201egur\u0103 de aur\u201d, apreciind-l ca un precursor important al culturii rom\u00e2ne, un lupt\u0103tor pentru drepturile rom\u00e2nilor \u0219i un pedagog la Preparandiei din Arad.\u00a0<\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een familia preotului Zaharia \u0219i a urmat studiile la \u0219colile s\u00e2rbe\u0219ti din satul natal \u0219i din Timi\u0219oara, acolo unde s-a familiarizat cu limba s\u00e2rb\u0103 \u0219i german\u0103. Odat\u0103 terminate studiile, devine \u00eenv\u0103\u021bator la Belin\u021b (1794), iar mai apoi la Beregs\u0103u \u0219i mai apoi inspector \u0219colar: de la Cr. Direc\u021bie pentru vizita\u021bia \u0219coalelor r\u00e2nduit.\u00a0
\n\u00cen anul 1801 urmeaz\u0103 cursurile clericale la Timi\u0219oara, av\u00e2ndu-i profesori pe Pavel Kenghela\u021b \u0219i Mihail Ro\u0219u-Martinovici. Pe cei doi dasc\u0103li \u021aichindeal i-a descris laudativ.<\/p>\n

\u00cen 1805, nu poate sc\u0103pa de serviciul militar \u0219i este nevoit s\u0103 participe la R\u0103zboaiele Napoleoniene la care Imperiul Habsburgic era parte combatant\u0103, \u00een calitatea preot militar.
\nLa 29 iunie 1807, din calitatea sa de preot paroh al Becicherecului-Mic, \u00eempreun\u0103 cu protopopul \u0218tefan Atanasievici al Lugojului, protopopul Gheorghe Petrovici din Belin\u021b \u0219i preotul Petru Popovici din Boc\u0219a, \u00eei prezint\u0103 o peti\u021bie na\u021bional\u0103 \u00cemp\u0103ratului Francisc I, \u00een numele tuturor rom\u00e2nilor din Banatul-\u021aimi\u0219c prin care se \u021bineau culturile rom\u00e2ne\u0219ti, argument\u00e2nd vechimea elementului rom\u00e2nesc prin vechimea elementului romanic \u0219i sus\u021bin\u00e2nd numirea unui director rom\u00e2n peste \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti din Banat \u00een locul r\u0103posatului director Dimitrie \u0218tefanovici.<\/p>\n

Ei cer s\u0103 se numeasc\u0103:\u00a0 \u201e\u2026 un b\u0103rbat \u00eenv\u0103\u021bat, cu caracter moral, care s\u0103 cunoasc\u0103 temeinic limba rom\u00e2neasc\u0103 [\u2026], care s\u0103 del\u0103ture piedicile cre\u0219terii tinerimii rom\u00e2ne, ca ace\u0219ti tineri, la timpul s\u0103u, luminat\u0103 fiind prin \u0219coal\u0103, s\u0103 \u0219tearg\u0103 opinia gre\u0219it\u0103 ce s-a format despre poporul rom\u00e2n; stau numai \u00een\u0103bu\u0219ite din pricina educa\u021biunii neglijate, ca astfel, urma\u0219ii, spre cel mai mare folos al binelui public, s\u0103 fie adev\u0103ra\u021bi rom\u00e2ni.\u201d<\/em>
\nPeti\u021bia a fost cel mai probabil \u00eenm\u00e2nat\u0103 personal \u00eemp\u0103ratului, cu ocazia vizitei acestuia la Timi\u0219oara, \u00een anul 1807.<\/p>\n

\u00cenfiin\u021b\u00e2ndu-se \u00een noiembrie 1812, la Arad, o shoal\u0103 preg\u0103tind s\u0103 pedagoghiceasc\u0103 na\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, Tichindeal a fost numit profesor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a legii.
\n\u00cen toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Vulcan de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei ar\u0103dene un concept de peti\u021bie prin care rom\u00e2nii ortodoc\u0219i din Eparhia Aradului s\u0103 solicite \u00eemp\u0103ratului numirea unui episcop rom\u00e2n dup\u0103 moartea
\nepiscopului Pavel Avramovici. \u021aichindeal a f\u0103cut gre\u0219eala de a ar\u0103ta aceast\u0103 peti\u021bie unui asesor comitens de la Arad, \u0219i astfel mitropolitul a aflat de existen\u021ba ei \u0219i a f\u0103cut tot posibilul s\u0103 o \u00eempiedice. \u00cen prim\u0103vara anului 1814, \u021aichindeal a \u00eenm\u00e2nat peti\u021bia personal\u0103 Supplex Libellus Valachorum diocesis Aradiensis Francesco Io collata mense iulii 1814 \u00eemp\u0103ratului.<\/p>\n

\u00cen 1814 \u00eei apare la Buda Filosofice\u0219ti \u0219i politice\u0219ti prin fabule moralnice \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi.
\nAcum \u00eent\u00e2ia oar\u0103 culese \u0219i \u00eentr-acest chip pe limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentocmite \u2014 o traducere dup\u0103 lucrarea luminatului s\u00e2rb Dositei Obradovici. \u00cen luna iunie a aceluia\u0219i an, este revocat din func\u021bia de profesor, deoarece se afla, \u00eempreun\u0103 cu Moise Nicoar\u0103 \u0219i
\nC. Diaconovici-Loga, \u00een fruntea unei ac\u021biuni pentru numirea unui episcop rom\u00e2n la Arad, care ar fi putut sprijini revendic\u0103rile na\u021bionale ale rom\u00e2nilor \u0219i organiza\u021biei culturale \u00een Banat.<\/p>\n

Autorit\u0103\u021bile \u00eei confisc\u0103 fabulele sub acuza\u021bia c\u0103 s-ar ridica contra Constitu\u021biei \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.
\nTotu\u0219i, reu\u0219e\u0219te s\u0103 mai func\u021bioneze la Arad p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1815. Pl\u00e2ngerea \u00eenaintat\u0103 \u00eemp\u0103ratului, la Viena, nu a avut nicio urmare.
\n\u021aichindeal a fost acuzat, al\u0103turi de CD Loga, c\u0103 agitat\u0103 preo\u021bii din diacezele V\u00e2r\u0219e\u021b, Arad \u0219i Timi\u0219oara prin propagarea na\u021bionalismului rom\u00e2nesc. De asemenea, rela\u021bia apropiat\u0103 a lui \u021aichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Vulcan i-a facilitat ierarhiei s\u00e2rbe s\u0103 creeze nedumeriri \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i. A fost acuzat c\u0103 la un examen \u201elunar din doctrina religioas\u0103\u201d, pe vremea c\u00e2nd activa la Preparandie, a sus\u021binut c\u0103 Papa de la Roma este \u0219i trebuie s\u0103 fie v\u0103zut drept capul \u00eentregii biserici cre\u0219tine.\u00a0<\/p>\n

Se retrage \u00een satul s\u0103u natal, iar \u00een toamna anului 1817 se \u00eemboln\u0103ve\u0219te grav. La 20 ianuarie 1818 se stinge din via\u021b\u0103 la v\u00e2rsta de numai 43 de ani, \u00eentr-un spital din Timi\u0219oara. Este \u00eengropat \u00een satul s\u0103u natal, Becicherecu Mic, conform propriei dorin\u021be.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.banatulazi.ro\/dimitrie-tichindeal-gura-de-aur-s-a-ridicat-din-pamantul-de-la-becicherecu-mic-si-s-a-intors-tot-acolo\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu poate fi imaginat un b\u0103n\u0103\u021bean care s\u0103 nu fi auzit, chiar \u0219i \u00een treac\u0103t, despre Becicherecu Mic. M\u0103car cei ce iau calea Europei cu ma\u0219ina \u0219i vor s\u0103 treac\u0103 frontiera trec prin aceast\u0103 localitate. De\u0219i se afl\u0103 la doar 17 km nord-vest de municipiul Timi\u0219oara, pe drumul na\u021bional DN6, \u00eentre Timi\u0219oara, S\u00e2nnicolau Mare \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1662700,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185],"class_list":["post-1662699","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1662699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1662699"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1662699\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1662700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1662699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1662699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1662699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}