{"id":1659323,"date":"2026-02-01T08:55:49","date_gmt":"2026-02-01T05:55:49","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1659323"},"modified":"2026-02-01T08:55:49","modified_gmt":"2026-02-01T05:55:49","slug":"andrei-marga-despre-ordinea-lumii-de-acum-cotidianulhd","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1659323","title":{"rendered":"Andrei Marga despre \u201dOrdinea lumii de acum\u201d (COTIDIANULHD)"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Care este sensul istoriei care se face ast\u0103zi? Care sunt for\u021bele care duc spre viitor? Ce este de a\u0219teptat? Ce vine de fapt?<\/p>\n

Am r\u0103spuns, cu o argumentare detaliat\u0103 \u00een\u00a0Ordinea viitoare a lumii<\/i>\u00a0(Niculescu, Bucure\u0219ti, 2017, edi\u021bia a 2-a \u00een 2023) \u0219i \u00een\u00a0The Sense of Our History<\/i>\u00a0(Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2019). Tezele acestei argument\u0103ri sunt: a) sensul istoriei este imprimat de constela\u021bia \u00een care intr\u0103 subsistemul economic, \u00een care \u00eel includ \u0219i pe cel tehnico-\u0219tiin\u021bific, subsistemul politic, subsistemul militar \u0219i subsistemul cultural al societ\u0103\u021bii; b) o \u201egeometrie variabil\u0103 a supraputerilor\u201d a preluat conducerea lumii; c) este vorba de supraputeri economice (SUA, China, UE), politice (SUA, China, Rusia), militare (SUA, Rusia, China) \u0219i culturale (SUA, China, UE). Sensul istoriei este imprimat de rela\u021biile \u00een care intr\u0103 supraputerile.<\/p>\n

Fiind sub \u201egeometria variabil\u0103 a supraputerilor\u201d, evolu\u021bia lumii din timpul nostru suscit\u0103 \u00eentreb\u0103ri cu implica\u021bii largi: Se schimb\u0103 ast\u0103zi ordinea lumii? S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 l\u0103murim lucrurile.<\/p>\n

Prin \u201eordinea lumii\u201d se desemneaz\u0103 regulile unei organiz\u0103ri controlabile, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure convie\u021buirea statelor, popoarelor, culturilor \u0219i civiliza\u021biilor. Evident c\u0103 organizarea a fost posibil\u0103 doar asum\u00e2nd unitatea lumii. Tema ordinii s-a impus \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd s-a perceput schimbarea situa\u021biei date \u2013 \u00een Europa, la \u00eencheierea P\u0103cii Westfalice (1648). No\u021biunea a p\u0103truns \u00een decizii odat\u0103 cu proiectul lui Woodrow Wilson de a crea Liga Na\u021biunilor, c\u00e2nd s-a vorbit de \u201enoua ordine a lumii\u201d. Pentru genera\u021biile actuale \u201enoua ordine a lumii\u201d a intrat pe agend\u0103 atunci c\u00e2nd, \u00een anii nou\u0103zeci, George Bush, \u00eempreun\u0103 cu Mihail Gorbaciov, au propus o ordine a lumii care s\u0103 scuteasc\u0103 de ne\u00een\u021belegerile \u0219i conflictele anterioare.<\/p>\n

Printre teoreticienii noii situa\u021bii, Henry Kissinger a echivalat \u201eordinea lumii\u201d cu reguli stabilite prin acorduri \u0219i ap\u0103rate de for\u021bele cele mai puternice (World Order<\/i>, 2012) \u0219i a ales, \u00eentre viziunile \u00een concuren\u021b\u0103, \u201eordinea westfalic\u0103\u201d: \u201eprincipiile westfalice sunt singura baz\u0103 recunoscut\u0103 a ceea ce exist\u0103 ca ordine mondial\u0103\u201d \u0219i, odat\u0103 cu colonialismul, statele europene \u0219i-au r\u0103sp\u00e2ndit vederile asupra ordinii dintre state \u00een \u00eentreaga lume. Dar valori conduc\u0103toare ale acestei viziuni, remarca fostul secretar de stat american, sunt puse deja la \u00eencercare: Europa unit\u0103 tinde s\u0103 pun\u0103 \u00een parantez\u0103 \u201esuveranitatea\u201d statelor, iar \u201eechilibrul puterilor (balance of powers<\/i>)\u201d preocup\u0103 prea pu\u021bin.<\/p>\n

Henri Kissinger a explorat mul\u021bi ani consecin\u021bele urc\u0103rii Chinei la rangul de supraputere. \u00centr-o descriere mai detaliat\u0103 (vezi\u00a0Ordinea viitoare a lumii<\/i>, 2023) am ar\u0103tat c\u0103 lumea format\u0103 \u00een 1989 \u2013 cu globalizarea comercial\u0103, aplicarea terapiilor de \u0219oc, extinderea democra\u021biei liberale, deschiderea frontierelor, prevalen\u021ba capitalului financiar, intensificarea schimburilor economice, relativizarea suveranit\u0103\u021bii statelor, o supraputere solitar\u0103 \u2013 s-a \u00eencheiat. \u00cen jurul anului 2010, odat\u0103 cu ascensiunea global\u0103 a Chinei, s-a intrat \u00eentr-o lume diferit\u0103. A \u00eenceput corectura globaliz\u0103rii chiar \u00een \u021bara \u00een care aceasta a debutat. Democra\u021bia liberal\u0103 a dislocat dictaturi, dar \u0219i-a ar\u0103tat disponibilitatea la crize ca urmare a s\u0103r\u0103cirii unei p\u0103r\u021bi a popula\u021biei \u0219i sl\u0103birii statelor. Frontierele s-au deschis, dar mul\u021bi oameni s-au pus \u00een mi\u0219care dispera\u021bi, \u00eentr-o nou\u0103 migra\u021bie a popoarelor. Amplificarea schimburilor a asigurat dezvoltarea multor \u021b\u0103ri, dar bog\u0103\u021bia \u0219i s\u0103r\u0103cia se polarizeaz\u0103 din nou. Terapiile de \u0219oc f\u0103r\u0103 stat competent \u0219i cultur\u0103 a \u00eentreprinz\u0103torului au dus la distrugeri de capacit\u0103\u021bi. Dezvoltarea se dovede\u0219te dependent\u0103 de eforturi interne competent conduse, iar statul na\u021bional \u00ee\u0219i reia rolul. Crizele majore nu se mai rezolv\u0103 f\u0103r\u0103 conlucrarea supraputerilor.<\/p>\n

\u00centre timp, a devenit tot mai clar c\u0103 \u201eglobalismul\u201d \u2013 ideologia ofensiv\u0103 a nevoii unui centru decizional al lumii \u2013 s-a asociat cu improviza\u021bia lui Karl Popper a \u201etrecerii lumii de la autoritarism, la democra\u021bie\u201d \u0219i duc la e\u0219ec. Ele nu fac fa\u021b\u0103 complexit\u0103\u021bii istoriei. Tot mai multe fapte le contrazic.<\/p>\n

De pild\u0103, se ignor\u0103 faptul c\u0103 alegeri periodice au loc \u00een zilele noastre cvasi-pretutindeni. Nu se pot impune \u021b\u0103rilor politici dec\u00e2t cu pre\u021bul instrument\u0103rii lor, iar din simplul fapt c\u0103 se proclam\u0103 alegeri libere, nu rezult\u0103 automat c\u0103 cei ale\u0219i nu vor d\u0103una democra\u021biei de \u00eendat\u0103 ce decid. Astfel de daune au \u0219i avut loc, cum se observ\u0103 u\u0219or. \u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u00een unele \u021b\u0103ri devenite \u201edemocra\u021bii\u201d, autoritarismul a ajuns s\u0103 fie chiar mai rudimentar dec\u00e2t \u00een alte regimuri. Comportamente autoritare, respectiv democratice ale deciden\u021bilor au putut exista cu \u0219i f\u0103r\u0103 alegeri. Uneori nici alegeri libere nu feresc de autoritarism. Corup\u021bia \u0219i cleptocra\u021bia s-au extins. Se observ\u0103 c\u0103, din cauza slabei calit\u0103\u021bi a celor care ajung la decizii, unele \u201edemocra\u021bii\u201d de azi nu sunt capabile s\u0103 rezolve problemele de baz\u0103 ale vie\u021bii oamenilor. Unele \u021b\u0103ri cultiv\u0103, totu\u0219i, meritocra\u021bia, care le face competitive, \u00een vreme ce altele cad \u00een mediocra\u021bii \u0219i prostocra\u021bii, cu neputin\u021bele de rigoare. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een democra\u021bii europene de azi a ajuns s\u0103 domine, cum spun tot mai multe analize, \u201eliberalismul autoritar\u201d \u2013 grupuri de in\u0219i care profit\u0103 de libert\u0103\u021bi pentru a interzice altor cet\u0103\u021beni drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi constitu\u021bionale.<\/p>\n

Este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 libert\u0103\u021bile, drepturile \u0219i democra\u021bia sunt superioare oric\u00e2nd autoritarismului. Dar globalismul popperian impus de Joe Biden nu \u0219tie nici acum c\u0103 democratizarea este favorizat\u0103 mai cur\u00e2nd de conlucrarea \u021b\u0103rilor, dec\u00e2t de confruntare. Democratiz\u0103rile care s-au atins \u00een era postbelic\u0103 au avut ca premise conlucrarea. Confruntarea ofer\u0103 teren noilor politruci \u0219i demagogi, iar la democra\u021bie duc doar politici ferite de manipul\u0103ri \u0219i aserviri, ce se fac mai nou cu ajutorul mass media \u0219i al serviciilor secrete.<\/p>\n

\u00cen 2025, odat\u0103 cu \u00eenlocuirea confrunt\u0103rii \u2013 \u00eentre\u021binut\u0103 de Joe Biden, de care unii nu se pot elibera mental nici ast\u0103zi \u2013 cu discu\u021bia \u00eentre supraputeri, sub pre\u0219edintele Donald Trump, suveranitatea tinde s\u0103 revin\u0103 \u00een rela\u021biile interna\u021bionale. Dincolo de contexte, de coloritul retoric \u0219i de particularit\u0103\u021bile persoanelor, acesta este aici miezul conceptual pus \u00een joc. Democra\u021bie \u0219i suveranitate statal\u0103 este acolo unde se\u00a0 respect\u0103 con\u0219tiin\u021ba \u0219i voin\u021ba cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

Pe acest fond, apar \u00eens\u0103 afirma\u021bii care de care mai f\u0103r\u0103 de suport, care umplu spa\u021biul mediatic. \u00centr-adev\u0103r, Donald Trump i-a cerut comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale drept de proprietate asupra Groenlandei, a c\u0103rei apartenen\u021b\u0103 nu a fost niciodat\u0103 clarificat\u0103, \u0219i a spus c\u0103 nu va folosi for\u021ba pentru a-l ob\u021bine. Luarea sa de cuv\u00e2nt de la Davos (2026) s-a \u00eencheiat cu apelul: \u201ea\u0219adar, \u00eempreun\u0103, cu \u00eencredere, \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103, s\u0103 ne ridic\u0103m poporul, s\u0103 ne dezvolt\u0103m economiile, s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m destinul comun \u0219i s\u0103 construim pentru cet\u0103\u021benii no\u0219tri un viitor mai ambi\u021bios, mai captivant, mai inspirator \u0219i mai m\u0103re\u021b dec\u00e2t a v\u0103zut vreodat\u0103 lumea\u201d. Nimeni de bun\u0103 credin\u021b\u0103 nu respinge acest apel.<\/p>\n

Numai c\u0103 Emanuel Macron d\u0103duse deja o alt\u0103 linie de interpretare. \u00centre altele, el a spus c\u0103 am tr\u0103i deja \u201eo schimbare c\u0103tre o lume f\u0103r\u0103 reguli. Unde dreptul interna\u021bional este c\u0103lcat \u00een picioare \u0219i unde singurele legi care par s\u0103 conteze sunt cele ale celor mai puternici. \u0218i ambi\u021biile imperiale reapar. \/\u2026\/ Aceasta este, de asemenea, o schimbare c\u0103tre o lume f\u0103r\u0103 guvernan\u021b\u0103 colectiv\u0103 eficient\u0103 \u0219i unde multilateralismul este sl\u0103bit de puteri care \u00eel obstruc\u021bioneaz\u0103 sau se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de el, iar regulile sunt subminate\u201d. Primul ministru al Canadei a sus\u021binut c\u0103\u00a0\u201e\u00een fiecare zi ni se reaminte\u0219te c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 a rivalit\u0103\u021bii marilor puteri, c\u0103 ordinea bazat\u0103 pe reguli se estompeaz\u0103, c\u0103 cei puternici pot face ce pot, iar cei slabi trebuie s\u0103 sufere ceea ce trebuie\u201d.<\/p>\n

\u00cendemn\u00e2nd la realism, cancelarul federal, Friederich Merz, a reu\u0219it \u00eens\u0103 s\u0103 calmeze oarecum ie\u0219irea \u00een afara faptelor:\u00a0\u201eAm intrat \u00eentr-o perioad\u0103 a politicii marilor puteri. Ordinea interna\u021bional\u0103 din ultimele trei decenii \u2013 ancorat\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional \u2013 a fost \u00eentotdeauna imperfect\u0103. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, \u00eense\u0219i funda\u021biile ei au fost zdruncinate\u201d.<\/p>\n

La noi, unii o iau de la \u00eenceput razna papagalicind diferite spuse. Se sus\u021bine c\u0103 \u201emecanismele de securitate construite dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00ee\u0219i pierd treptat eficien\u021ba, iar dreptul interna\u021bional nu mai ofer\u0103 garan\u021biile de stabilitate care p\u0103reau, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, solide \u0219i durabile\u201d, simplific\u00e2nd realitatea.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba acestor erori \u2013 \u00een raport cu faptele, dar \u0219i \u00een raport cu logica, ca s\u0103 nu mai vorbim de erori profesionale \u2013 sunt de f\u0103cut preciz\u0103ri. Iat\u0103 primele care se impun.<\/p>\n

Nu dispar ast\u0103zi nicidecum regulile, nu dispar \u201eordinea lumii\u201d sau \u201emecanismele de securitate\u201d a statelor, a\u0219a cum sunt, dar c\u00e2\u0219tig\u0103 teren o\u00a0 alt\u0103 ordine, rezultat\u0103 din evolu\u021bia geometriei variabile a supraputerilor. \u00cen definitiv, \u0219i \u00een ordinea existent\u0103, supraputerile au intervenit \u00een diferite \u021b\u0103ri, nu o dat\u0103. Ordinea existent\u0103, care a \u00eenceput s\u0103 se retrag\u0103, unii o numesc \u201eneocolonial\u0103\u201d. Eu nu a\u0219 fi at\u00e2t de sever, dar este cu siguran\u021b\u0103 ordinea \u201eglobalismului\u201d. Unii dramatizeaz\u0103 \u00eenlocuirea acestei ideologii, \u00eens\u0103, la drept vorbind, nu este de depl\u00e2ns trecerea ei \u00een muzeu. Trebuie s\u0103 nu vezi dificult\u0103\u021bile vie\u021bii \u0219i conflictele de azi ca s\u0103 o regre\u021bi.<\/p>\n

Pre\u0219edintele american are dreptate c\u00e2nd las\u0103 \u00een surdin\u0103 \u201edreptul interna\u021bional\u201d, pe care al\u021bii \u00eel confund\u0103 \u0219i creeaz\u0103 ne\u00een\u021belegeri. \u00cen fapt, se peroreaz\u0103 despre \u201edreptul interna\u021bional\u201d \u0219i \u201elegisla\u021bia interna\u021bional\u0103\u201d f\u0103r\u0103 a se pune \u00eentrebarea simpl\u0103: unde sunt acestea? La modul matur, acest drept nu este scris undeva \u00eentr-un cod organizat \u0219i validat dup\u0103 proceduri exigente, pe m\u0103sura importan\u021bei vitale a subiectului. Personal, cum am mai spus \u00een multe alte locuri, echivalez dreptul interna\u021bional cu drept rezultat din date istorice, demografice, culturale, dar nu pretind c\u0103 acest drept este scris undeva, precum este o constitu\u021bie. Pe lume sunt acorduri \u00eentre state, memorandumuri, declara\u021bii, exist\u0103\u00a0Carta ONU<\/i>\u00a0\u0219i alte documente, \u0219i este bine c\u0103 exist\u0103. Numai c\u0103 dreptul interna\u021bional nu se las\u0103 redus la acestea, oric\u00e2t de importante ar fi ele \u2013 \u0219i, desigur, sunt. Ar fi cazul dep\u0103\u0219irii confuziei \u00eentre dreptul interna\u021bional \u0219i acorduri de la un moment dat.<\/p>\n

Fapt este c\u0103, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i \u201er\u0103zboiul rece\u201d, tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care aceste r\u0103zboaie nu s-au \u00eencheiat cu tratate, precum Primul R\u0103zboi Mondial. Sunt numeroase acorduri, declara\u021bii, memorandumuri.\u00a0Tratatul de la Paris<\/i>\u00a0(1947) este tratat de \u00eencheiere a p\u0103cii, nu de reglare a consecin\u021belor cuprinz\u0103toare ale r\u0103zboiului mondial. Or, dreptul interna\u021bional este dreptul rela\u021biilor de ansamblu \u0219i\u00a0 al\u00a0 tratatelor elaborate de guverne legitime \u0219i validate de parlamente reprezentative. Un pre\u0219edinte de mare putere european\u0103, jurist constitu\u021bionalist renumit, a remarcat \u00eendrept\u0103\u021bit c\u0103 ar fi multe de reglat \u00een consecin\u021ba celor dou\u0103 r\u0103zboaie, dar, \u00een era postbelic\u0103, nimeni nu a avut mandat din partea parlamentului \u021b\u0103rii sale s\u0103 abordeze, de pild\u0103,\u00a0 teritoriile. Ele nu au fost abordate, iar chestiunea nu poate fi mu\u0219amalizat\u0103. Ea este dificil\u0103, dar nu va fi pace \u00een Europa f\u0103r\u0103 a o dezlega pa\u0219nic, lucid \u0219i responsabil.<\/p>\n

Mul\u021bi speculeaz\u0103 \u00een jurul \u00eentreb\u0103rii: s-au \u00een\u021beles de fapt supraputerile militare asupra re\u00eemp\u0103r\u021birii sferelor de influen\u021b\u0103? Lipsesc probele, dar mul\u021bi se \u00eencumet\u0103 s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 ar fi fost deja adoptat\u0103 o asemenea \u00een\u021belegere. Sunt de p\u0103rere c\u0103 trebuie s\u0103-\u021bi lipseasc\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u0219i imagina\u021bia ca s\u0103 dai r\u0103spuns pozitiv la \u00eentrebare. \u00cen definitiv, istoria nu-l repet\u0103 pe Churchill, nu repet\u0103 nici acordurile de la Teheran \u0219i Ialta sau ceva de acest gen. La discu\u021biile de la Seoul \u0219i Alaska s-or fi luat \u00een mod normal decizii, dup\u0103 cum se vor lua decizii \u0219i la discu\u021biile de la Moscova \u0219i Beijing, care se apropie. Dar repeti\u021bia a ceea ce a fost \u00een trecut nu a avut \u0219i nu va avea loc, din ra\u021biuni pe care le putem detalia. \u00cen istorie, este uneori mai u\u0219or s\u0103 inovezi, dec\u00e2t s\u0103 repe\u021bi.<\/p>\n

Oamenii au \u00een fiecare moment o imagine asupra istoriei \u0219i judec\u0103 evenimente \u00een func\u021bie de ea. Numai c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem reali\u0219ti, c\u0103ci nu se va r\u0103m\u00e2ne la ceea ce este \u00een actualele manuale de istorie.\u00a0 \u00cen fapt, istoria r\u0103zboaielor secolului al XX-lea, ale c\u0103ror \u00eencheieri marcheaz\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, \u0219i epoca noastr\u0103, s-a scris \u00een condi\u021biile sigiliilor puse pe rafturile multor arhive. Este clar de pe acum c\u0103, prin scrierea istoriei ce vine, nu se modific\u0103 \u00een vreun fel distinc\u021bia \u00eentre drept \u0219i nedrept, bine \u0219i r\u0103u \u2013 nu se schimb\u0103 nici responsabilitatea deja stabilit\u0103 pentru ceea ce s-a petrecut. Dar vor interveni descrieri noi, semnificative. Deocamdat\u0103, abia s-au deschis noi arhive la Moscova, Vatican \u0219i \u00een alte locuri. Arhive germane mai sunt \u00eenc\u0103 risipite \u00een \u021b\u0103ri \u00eenving\u0103toare \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Practic, \u00een multe \u021b\u0103ri, mai sunt arhive de investigat. Pre\u0219edintele american cerea justificat deun\u0103zi s\u0103 se vin\u0103 la realismul faptelor istorice. O nou\u0103 genera\u021bie de jurnali\u0219ti \u0219i scriitori europeni \u00eentreab\u0103 deja de ce nu se merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t cu l\u0103murirea omor\u00e2rii de oameni \u00een r\u0103zboi. De ce, \u00een definitiv, nu se abrog\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t Pactul Ribbentrop-Molotov? Este clar c\u0103 genera\u021bii actuale, mai ales cele care urc\u0103 pe scen\u0103, vor rescrie istoria.<\/p>\n

Niall Ferguson, cel mai prolific istoric al timpului, a dovedit pe baza arhivelor c\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial nu a izbucnit din cauza Germaniei. (The Pitty of War<\/i>, Basic Books, New York, 1998), cum s-a \u00eenv\u0103\u021bat la istorie. \u0218i la noi, Florin Constantiniu, cel mai cultivat istoric postdecembrist, a propus elaborarea unei \u201eistorii sincere\u201d (O istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/i>, Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 2011). Este clar c\u0103 istoria propagandistic\u0103, care a intrat \u00een reflexe, \u0219i cu at\u00e2t mai mult istoria liricoid\u0103 \u0219i de mieunat a unora, nu sunt istorie, dec\u00e2t pentru cine se mul\u021bume\u0219te cu altceva dec\u00e2t adev\u0103rul.<\/p>\n

\u00cen acest context, Rom\u00e2nia nu are nimic de pierdut \u00een actuala evolu\u021bie din geometria variabil\u0103 a supraputerilor. Ea are \u00eens\u0103 a-\u0219i aduna\u00a0 c\u00e2t mai repede energiile printr-o \u201edemocratizare curat\u0103\u201d \u2013 ca s\u0103 reiau formula ne\u00eentrecut\u0103 de la Alba Iulia (1918) \u2013 \u00een dreptul unor proiecte de efectiv\u0103 modernizare, aduc\u00e2nd la deciziile \u021b\u0103rii oameni cultiva\u021bi \u0219i capabili \u0219i cooper\u00e2nd cu Statele Unite ale Americii \u0219i cu fiecare dintre supraputerile lumii. Rom\u00e2nia este dezavantajat\u0103 nu de evolu\u021bia lumii, c\u00e2t de lan\u021bul funest alc\u0103tuit \u00een ultimele dou\u0103 decenii din \u201epre\u0219edin\u021bia african\u0103\u201d care o controleaz\u0103 \u0219i \u201edemocra\u021bia mut\u0103\u201d care a ocupat-o, din c\u0103utarea de c\u0103tre destui \u201eintelectuali\u201d a st\u0103p\u00e2nului, \u00een locul rezolv\u0103rilor \u00een interes public, din minciuna devenit\u0103 \u201ea doua natur\u0103\u201d la deciden\u021bi \u0219i confuzia organizat\u0103 a valorilor.<\/p>\n

Cum arat\u0103 geometria variabil\u0103 a supraputerilor \u00een lumina noilor fapte legate de Venezuela \u0219i Groenlanda? Fac c\u00e2teva observa\u021bii.<\/p>\n

\u201eOrdinea lumii\u201d nu dispare \u2013 \u00een definitiv \u201eregula lipsei de reguli\u201d nu o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 nimeni. Dispare \u00eens\u0103 justificarea oportunismului, care alimenteaz\u0103 multe capete preocupate de g\u0103sirea nodului \u00een papur\u0103 \u0219i de ceea ce nu se poate face, \u00een loc de provocarea la g\u00e2ndire, libertate \u0219i inova\u021bie care vine din realit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Nu s-au modificat supraputerile, dar sunt tendin\u021be care vor aduce schimb\u0103ri \u00een constela\u021bia lor. \u00cen anii ce vin, vom tr\u0103i ascensiunea Indiei \u0219i Germaniei. \u00ce\u0219i vor m\u0103ri ponderea \u0219i rolul \u00een lume Brazilia, Turcia, Polonia, Israelul \u0219i lumea arab\u0103. Dac\u0103 nu revine la democra\u021bie \u2013 fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beni, fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile componente \u0219i fa\u021b\u0103 de lume \u2013 Europa va persevera \u00een dificult\u0103\u021bi \u0219i \u00een crize.<\/p>\n

\u00cen economie, \u021b\u0103rile vor pl\u0103ti din greu dac\u0103 nu renun\u021b\u0103 la discrimin\u0103ri. Nu doar economiile c\u0103rora li se aplic\u0103 sanc\u021biuni, dar nici economiile care le aplic\u0103\u00a0 nu rezist\u0103 indefinit \u0219i nu au cum s\u0103 fie competitive. Nu numai tehnologiile, ci \u0219i materialele cap\u0103t\u0103 importan\u021b\u0103 esen\u021bial\u0103. \u201eGlobalismul\u201d este infirmat \u0219i se \u00eenlocuie\u0219te treptat, dar \u201eglobalitatea\u201d sau faptul c\u0103 suntem dependen\u021bi unii de al\u021bii \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bim, ca oameni, aceea\u0219i planet\u0103, r\u0103m\u00e2ne o realitate a vie\u021bii, iar din politica \u201eglobaliz\u0103rii\u201d r\u0103m\u00e2ne ideea de a stabili tarife vamale \u00een func\u021bie de interesul propriei \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Inteligen\u021ba artificial\u0103 cucere\u0219te noi teritorii \u0219i provoac\u0103 tradi\u021bii dup\u0103 tradi\u021bii. Are loc o vast\u0103 reprofilare a for\u021bei de munc\u0103. Trecerea la exploatarea mecanicii cuantice, a biologiei sintetice, a nano-\u0219tiin\u021belor vor departaja societ\u0103\u021bi \u00eentregi. Numai cine poate integra democratic oamenii \u00een aceast\u0103 dezvoltare vertiginoas\u0103 va putea fi competitiv. Pericolul modific\u0103rii arhivelor cu inteligen\u021ba artificial\u0103 este deja semnalat. Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, pericolul mare r\u0103m\u00e2ne cecitatea \u0219i cu ea, pericolul asaltului min\u021bilor scurte \u0219i str\u00e2mte la decizii.<\/p>\n

Continu\u0103 infirmarea politicii interna\u021bionale a \u201eglobalismului\u201d lui Joe Biden prin discu\u021bii \u00eentre supraputeri, puteri \u0219i statele lumii. Nu va fi o lume f\u0103r\u0103 reguli, ci o lume \u00een care suveranitatea statal\u0103 \u0219i tratatele elaborate de guverne legitime \u0219i validate de parlamente reprezentative \u00ee\u0219i vor spune\u00a0 cresc\u00e2nd cuv\u00e2ntul. O lume \u00een care dreptul interna\u021bional la propriu, ca drept al tratatelor, va\u00a0 \u00eencepe s\u0103 conteze. Democra\u021bia \u00ee\u0219i va continua criza \u00een Europa c\u00e2t\u0103 vreme nu se va renun\u021ba la segreg\u0103rile ce fac s\u0103 fie considera\u021bi \u201eextremi\u0219ti\u201d cet\u0103\u021beni care respect\u0103 constitu\u021bia democratic\u0103, dar critic\u0103 st\u0103rile \u00een care deciden\u021bii actuali au adus societ\u0103\u021bile.<\/p>\n

Dronele \u0219i rachetele de ultime genera\u021bii au schimbat desf\u0103\u0219urarea r\u0103zboiului. Iar trecerea la\u00a0 arme sonice \u0219i supersonice o schimb\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Va fi o competi\u021bie pentru ocuparea de puncte strategice, militare \u00een primul r\u00e2nd, pe continente, dar \u0219i \u00een Arctica \u0219i \u00een Sud. S-ar putea ca la conjunc\u021bia celor trei supraputeri militare, pe sub str\u00e2mtoarea Behring, cele dou\u0103 continente, Asia \u0219i America de Nord, s\u0103 fie legate \u0219i terestru. Ghea\u021ba se va topi tot mai mult.<\/p>\n

Cultural vorbind, cre\u0219te importan\u021ba inova\u021biei conceptuale \u0219i vor c\u00e2\u0219tiga \u00een competi\u021biile lumii cei care o cultiv\u0103 organizat \u00een societatea proprie. \u201eLibertatea creativ\u0103\u201d se cuvine \u00eencurajat\u0103 de pe acum \u2013 ceea ce va impune reconsiderarea cuprinz\u0103toare a registrului cooper\u0103rilor interna\u021bionale \u0219i a politicii dezvolt\u0103rii. Cum observa un clarv\u0103z\u0103tor ministru francez al educa\u021biei, va \u00eencepe reconsiderarea op\u021biunilor cognitiviste \u0219i punerea educa\u021biei pe alte fundamente.<\/p>\n

surs\u0103: cotidianulhd.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n

Care este sensul istoriei care se face ast\u0103zi? Care sunt for\u021bele care duc spre viitor? Ce este de a\u0219teptat? Ce vine de fapt?<\/p>\n

Am r\u0103spuns, cu o argumentare detaliat\u0103 \u00een\u00a0Ordinea viitoare a lumii<\/i>\u00a0(Niculescu, Bucure\u0219ti, 2017, edi\u021bia a 2-a \u00een 2023) \u0219i \u00een\u00a0The Sense of Our History<\/i>\u00a0(Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2019). Tezele acestei argument\u0103ri sunt: a) sensul istoriei este imprimat de constela\u021bia \u00een care intr\u0103 subsistemul economic, \u00een care \u00eel includ \u0219i pe cel tehnico-\u0219tiin\u021bific, subsistemul politic, subsistemul militar \u0219i subsistemul cultural al societ\u0103\u021bii; b) o \u201egeometrie variabil\u0103 a supraputerilor\u201d a preluat conducerea lumii; c) este vorba de supraputeri economice (SUA, China, UE), politice (SUA, China, Rusia), militare (SUA, Rusia, China) \u0219i culturale (SUA, China, UE). Sensul istoriei este imprimat de rela\u021biile \u00een care intr\u0103 supraputerile.<\/p>\n

Fiind sub \u201egeometria variabil\u0103 a supraputerilor\u201d, evolu\u021bia lumii din timpul nostru suscit\u0103 \u00eentreb\u0103ri cu implica\u021bii largi: Se schimb\u0103 ast\u0103zi ordinea lumii? S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 l\u0103murim lucrurile.<\/p>\n

Prin \u201eordinea lumii\u201d se desemneaz\u0103 regulile unei organiz\u0103ri controlabile, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure convie\u021buirea statelor, popoarelor, culturilor \u0219i civiliza\u021biilor. Evident c\u0103 organizarea a fost posibil\u0103 doar asum\u00e2nd unitatea lumii. Tema ordinii s-a impus \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd s-a perceput schimbarea situa\u021biei date \u2013 \u00een Europa, la \u00eencheierea P\u0103cii Westfalice (1648). No\u021biunea a p\u0103truns \u00een decizii odat\u0103 cu proiectul lui Woodrow Wilson de a crea Liga Na\u021biunilor, c\u00e2nd s-a vorbit de \u201enoua ordine a lumii\u201d. Pentru genera\u021biile actuale \u201enoua ordine a lumii\u201d a intrat pe agend\u0103 atunci c\u00e2nd, \u00een anii nou\u0103zeci, George Bush, \u00eempreun\u0103 cu Mihail Gorbaciov, au propus o ordine a lumii care s\u0103 scuteasc\u0103 de ne\u00een\u021belegerile \u0219i conflictele anterioare.<\/p>\n

Printre teoreticienii noii situa\u021bii, Henry Kissinger a echivalat \u201eordinea lumii\u201d cu reguli stabilite prin acorduri \u0219i ap\u0103rate de for\u021bele cele mai puternice (World Order<\/i>, 2012) \u0219i a ales, \u00eentre viziunile \u00een concuren\u021b\u0103, \u201eordinea westfalic\u0103\u201d: \u201eprincipiile westfalice sunt singura baz\u0103 recunoscut\u0103 a ceea ce exist\u0103 ca ordine mondial\u0103\u201d \u0219i, odat\u0103 cu colonialismul, statele europene \u0219i-au r\u0103sp\u00e2ndit vederile asupra ordinii dintre state \u00een \u00eentreaga lume. Dar valori conduc\u0103toare ale acestei viziuni, remarca fostul secretar de stat american, sunt puse deja la \u00eencercare: Europa unit\u0103 tinde s\u0103 pun\u0103 \u00een parantez\u0103 \u201esuveranitatea\u201d statelor, iar \u201eechilibrul puterilor (balance of powers<\/i>)\u201d preocup\u0103 prea pu\u021bin.<\/p>\n

Henri Kissinger a explorat mul\u021bi ani consecin\u021bele urc\u0103rii Chinei la rangul de supraputere. \u00centr-o descriere mai detaliat\u0103 (vezi\u00a0Ordinea viitoare a lumii<\/i>, 2023) am ar\u0103tat c\u0103 lumea format\u0103 \u00een 1989 \u2013 cu globalizarea comercial\u0103, aplicarea terapiilor de \u0219oc, extinderea democra\u021biei liberale, deschiderea frontierelor, prevalen\u021ba capitalului financiar, intensificarea schimburilor economice, relativizarea suveranit\u0103\u021bii statelor, o supraputere solitar\u0103 \u2013 s-a \u00eencheiat. \u00cen jurul anului 2010, odat\u0103 cu ascensiunea global\u0103 a Chinei, s-a intrat \u00eentr-o lume diferit\u0103. A \u00eenceput corectura globaliz\u0103rii chiar \u00een \u021bara \u00een care aceasta a debutat. Democra\u021bia liberal\u0103 a dislocat dictaturi, dar \u0219i-a ar\u0103tat disponibilitatea la crize ca urmare a s\u0103r\u0103cirii unei p\u0103r\u021bi a popula\u021biei \u0219i sl\u0103birii statelor. Frontierele s-au deschis, dar mul\u021bi oameni s-au pus \u00een mi\u0219care dispera\u021bi, \u00eentr-o nou\u0103 migra\u021bie a popoarelor. Amplificarea schimburilor a asigurat dezvoltarea multor \u021b\u0103ri, dar bog\u0103\u021bia \u0219i s\u0103r\u0103cia se polarizeaz\u0103 din nou. Terapiile de \u0219oc f\u0103r\u0103 stat competent \u0219i cultur\u0103 a \u00eentreprinz\u0103torului au dus la distrugeri de capacit\u0103\u021bi. Dezvoltarea se dovede\u0219te dependent\u0103 de eforturi interne competent conduse, iar statul na\u021bional \u00ee\u0219i reia rolul. Crizele majore nu se mai rezolv\u0103 f\u0103r\u0103 conlucrarea supraputerilor.<\/p>\n

\u00centre timp, a devenit tot mai clar c\u0103 \u201eglobalismul\u201d \u2013 ideologia ofensiv\u0103 a nevoii unui centru decizional al lumii \u2013 s-a asociat cu improviza\u021bia lui Karl Popper a \u201etrecerii lumii de la autoritarism, la democra\u021bie\u201d \u0219i duc la e\u0219ec. Ele nu fac fa\u021b\u0103 complexit\u0103\u021bii istoriei. Tot mai multe fapte le contrazic.<\/p>\n

De pild\u0103, se ignor\u0103 faptul c\u0103 alegeri periodice au loc \u00een zilele noastre cvasi-pretutindeni. Nu se pot impune \u021b\u0103rilor politici dec\u00e2t cu pre\u021bul instrument\u0103rii lor, iar din simplul fapt c\u0103 se proclam\u0103 alegeri libere, nu rezult\u0103 automat c\u0103 cei ale\u0219i nu vor d\u0103una democra\u021biei de \u00eendat\u0103 ce decid. Astfel de daune au \u0219i avut loc, cum se observ\u0103 u\u0219or. \u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u00een unele \u021b\u0103ri devenite \u201edemocra\u021bii\u201d, autoritarismul a ajuns s\u0103 fie chiar mai rudimentar dec\u00e2t \u00een alte regimuri. Comportamente autoritare, respectiv democratice ale deciden\u021bilor au putut exista cu \u0219i f\u0103r\u0103 alegeri. Uneori nici alegeri libere nu feresc de autoritarism. Corup\u021bia \u0219i cleptocra\u021bia s-au extins. Se observ\u0103 c\u0103, din cauza slabei calit\u0103\u021bi a celor care ajung la decizii, unele \u201edemocra\u021bii\u201d de azi nu sunt capabile s\u0103 rezolve problemele de baz\u0103 ale vie\u021bii oamenilor. Unele \u021b\u0103ri cultiv\u0103, totu\u0219i, meritocra\u021bia, care le face competitive, \u00een vreme ce altele cad \u00een mediocra\u021bii \u0219i prostocra\u021bii, cu neputin\u021bele de rigoare. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een democra\u021bii europene de azi a ajuns s\u0103 domine, cum spun tot mai multe analize, \u201eliberalismul autoritar\u201d \u2013 grupuri de in\u0219i care profit\u0103 de libert\u0103\u021bi pentru a interzice altor cet\u0103\u021beni drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi constitu\u021bionale.<\/p>\n

Este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 libert\u0103\u021bile, drepturile \u0219i democra\u021bia sunt superioare oric\u00e2nd autoritarismului. Dar globalismul popperian impus de Joe Biden nu \u0219tie nici acum c\u0103 democratizarea este favorizat\u0103 mai cur\u00e2nd de conlucrarea \u021b\u0103rilor, dec\u00e2t de confruntare. Democratiz\u0103rile care s-au atins \u00een era postbelic\u0103 au avut ca premise conlucrarea. Confruntarea ofer\u0103 teren noilor politruci \u0219i demagogi, iar la democra\u021bie duc doar politici ferite de manipul\u0103ri \u0219i aserviri, ce se fac mai nou cu ajutorul mass media \u0219i al serviciilor secrete.<\/p>\n

\u00cen 2025, odat\u0103 cu \u00eenlocuirea confrunt\u0103rii \u2013 \u00eentre\u021binut\u0103 de Joe Biden, de care unii nu se pot elibera mental nici ast\u0103zi \u2013 cu discu\u021bia \u00eentre supraputeri, sub pre\u0219edintele Donald Trump, suveranitatea tinde s\u0103 revin\u0103 \u00een rela\u021biile interna\u021bionale. Dincolo de contexte, de coloritul retoric \u0219i de particularit\u0103\u021bile persoanelor, acesta este aici miezul conceptual pus \u00een joc. Democra\u021bie \u0219i suveranitate statal\u0103 este acolo unde se\u00a0 respect\u0103 con\u0219tiin\u021ba \u0219i voin\u021ba cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

Pe acest fond, apar \u00eens\u0103 afirma\u021bii care de care mai f\u0103r\u0103 de suport, care umplu spa\u021biul mediatic. \u00centr-adev\u0103r, Donald Trump i-a cerut comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale drept de proprietate asupra Groenlandei, a c\u0103rei apartenen\u021b\u0103 nu a fost niciodat\u0103 clarificat\u0103, \u0219i a spus c\u0103 nu va folosi for\u021ba pentru a-l ob\u021bine. Luarea sa de cuv\u00e2nt de la Davos (2026) s-a \u00eencheiat cu apelul: \u201ea\u0219adar, \u00eempreun\u0103, cu \u00eencredere, \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103, s\u0103 ne ridic\u0103m poporul, s\u0103 ne dezvolt\u0103m economiile, s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m destinul comun \u0219i s\u0103 construim pentru cet\u0103\u021benii no\u0219tri un viitor mai ambi\u021bios, mai captivant, mai inspirator \u0219i mai m\u0103re\u021b dec\u00e2t a v\u0103zut vreodat\u0103 lumea\u201d. Nimeni de bun\u0103 credin\u021b\u0103 nu respinge acest apel.<\/p>\n

Numai c\u0103 Emanuel Macron d\u0103duse deja o alt\u0103 linie de interpretare. \u00centre altele, el a spus c\u0103 am tr\u0103i deja \u201eo schimbare c\u0103tre o lume f\u0103r\u0103 reguli. Unde dreptul interna\u021bional este c\u0103lcat \u00een picioare \u0219i unde singurele legi care par s\u0103 conteze sunt cele ale celor mai puternici. \u0218i ambi\u021biile imperiale reapar. \/\u2026\/ Aceasta este, de asemenea, o schimbare c\u0103tre o lume f\u0103r\u0103 guvernan\u021b\u0103 colectiv\u0103 eficient\u0103 \u0219i unde multilateralismul este sl\u0103bit de puteri care \u00eel obstruc\u021bioneaz\u0103 sau se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de el, iar regulile sunt subminate\u201d. Primul ministru al Canadei a sus\u021binut c\u0103\u00a0\u201e\u00een fiecare zi ni se reaminte\u0219te c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 a rivalit\u0103\u021bii marilor puteri, c\u0103 ordinea bazat\u0103 pe reguli se estompeaz\u0103, c\u0103 cei puternici pot face ce pot, iar cei slabi trebuie s\u0103 sufere ceea ce trebuie\u201d.<\/p>\n

\u00cendemn\u00e2nd la realism, cancelarul federal, Friederich Merz, a reu\u0219it \u00eens\u0103 s\u0103 calmeze oarecum ie\u0219irea \u00een afara faptelor:\u00a0\u201eAm intrat \u00eentr-o perioad\u0103 a politicii marilor puteri. Ordinea interna\u021bional\u0103 din ultimele trei decenii \u2013 ancorat\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional \u2013 a fost \u00eentotdeauna imperfect\u0103. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, \u00eense\u0219i funda\u021biile ei au fost zdruncinate\u201d.<\/p>\n

La noi, unii o iau de la \u00eenceput razna papagalicind diferite spuse. Se sus\u021bine c\u0103 \u201emecanismele de securitate construite dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00ee\u0219i pierd treptat eficien\u021ba, iar dreptul interna\u021bional nu mai ofer\u0103 garan\u021biile de stabilitate care p\u0103reau, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, solide \u0219i durabile\u201d, simplific\u00e2nd realitatea.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba acestor erori \u2013 \u00een raport cu faptele, dar \u0219i \u00een raport cu logica, ca s\u0103 nu mai vorbim de erori profesionale \u2013 sunt de f\u0103cut preciz\u0103ri. Iat\u0103 primele care se impun.<\/p>\n

Nu dispar ast\u0103zi nicidecum regulile, nu dispar \u201eordinea lumii\u201d sau \u201emecanismele de securitate\u201d a statelor, a\u0219a cum sunt, dar c\u00e2\u0219tig\u0103 teren o\u00a0 alt\u0103 ordine, rezultat\u0103 din evolu\u021bia geometriei variabile a supraputerilor. \u00cen definitiv, \u0219i \u00een ordinea existent\u0103, supraputerile au intervenit \u00een diferite \u021b\u0103ri, nu o dat\u0103. Ordinea existent\u0103, care a \u00eenceput s\u0103 se retrag\u0103, unii o numesc \u201eneocolonial\u0103\u201d. Eu nu a\u0219 fi at\u00e2t de sever, dar este cu siguran\u021b\u0103 ordinea \u201eglobalismului\u201d. Unii dramatizeaz\u0103 \u00eenlocuirea acestei ideologii, \u00eens\u0103, la drept vorbind, nu este de depl\u00e2ns trecerea ei \u00een muzeu. Trebuie s\u0103 nu vezi dificult\u0103\u021bile vie\u021bii \u0219i conflictele de azi ca s\u0103 o regre\u021bi.<\/p>\n

Pre\u0219edintele american are dreptate c\u00e2nd las\u0103 \u00een surdin\u0103 \u201edreptul interna\u021bional\u201d, pe care al\u021bii \u00eel confund\u0103 \u0219i creeaz\u0103 ne\u00een\u021belegeri. \u00cen fapt, se peroreaz\u0103 despre \u201edreptul interna\u021bional\u201d \u0219i \u201elegisla\u021bia interna\u021bional\u0103\u201d f\u0103r\u0103 a se pune \u00eentrebarea simpl\u0103: unde sunt acestea? La modul matur, acest drept nu este scris undeva \u00eentr-un cod organizat \u0219i validat dup\u0103 proceduri exigente, pe m\u0103sura importan\u021bei vitale a subiectului. Personal, cum am mai spus \u00een multe alte locuri, echivalez dreptul interna\u021bional cu drept rezultat din date istorice, demografice, culturale, dar nu pretind c\u0103 acest drept este scris undeva, precum este o constitu\u021bie. Pe lume sunt acorduri \u00eentre state, memorandumuri, declara\u021bii, exist\u0103\u00a0Carta ONU<\/i>\u00a0\u0219i alte documente, \u0219i este bine c\u0103 exist\u0103. Numai c\u0103 dreptul interna\u021bional nu se las\u0103 redus la acestea, oric\u00e2t de importante ar fi ele \u2013 \u0219i, desigur, sunt. Ar fi cazul dep\u0103\u0219irii confuziei \u00eentre dreptul interna\u021bional \u0219i acorduri de la un moment dat.<\/p>\n

Fapt este c\u0103, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i \u201er\u0103zboiul rece\u201d, tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care aceste r\u0103zboaie nu s-au \u00eencheiat cu tratate, precum Primul R\u0103zboi Mondial. Sunt numeroase acorduri, declara\u021bii, memorandumuri.\u00a0Tratatul de la Paris<\/i>\u00a0(1947) este tratat de \u00eencheiere a p\u0103cii, nu de reglare a consecin\u021belor cuprinz\u0103toare ale r\u0103zboiului mondial. Or, dreptul interna\u021bional este dreptul rela\u021biilor de ansamblu \u0219i\u00a0 al\u00a0 tratatelor elaborate de guverne legitime \u0219i validate de parlamente reprezentative. Un pre\u0219edinte de mare putere european\u0103, jurist constitu\u021bionalist renumit, a remarcat \u00eendrept\u0103\u021bit c\u0103 ar fi multe de reglat \u00een consecin\u021ba celor dou\u0103 r\u0103zboaie, dar, \u00een era postbelic\u0103, nimeni nu a avut mandat din partea parlamentului \u021b\u0103rii sale s\u0103 abordeze, de pild\u0103,\u00a0 teritoriile. Ele nu au fost abordate, iar chestiunea nu poate fi mu\u0219amalizat\u0103. Ea este dificil\u0103, dar nu va fi pace \u00een Europa f\u0103r\u0103 a o dezlega pa\u0219nic, lucid \u0219i responsabil.<\/p>\n

Mul\u021bi speculeaz\u0103 \u00een jurul \u00eentreb\u0103rii: s-au \u00een\u021beles de fapt supraputerile militare asupra re\u00eemp\u0103r\u021birii sferelor de influen\u021b\u0103? Lipsesc probele, dar mul\u021bi se \u00eencumet\u0103 s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 ar fi fost deja adoptat\u0103 o asemenea \u00een\u021belegere. Sunt de p\u0103rere c\u0103 trebuie s\u0103-\u021bi lipseasc\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u0219i imagina\u021bia ca s\u0103 dai r\u0103spuns pozitiv la \u00eentrebare. \u00cen definitiv, istoria nu-l repet\u0103 pe Churchill, nu repet\u0103 nici acordurile de la Teheran \u0219i Ialta sau ceva de acest gen. La discu\u021biile de la Seoul \u0219i Alaska s-or fi luat \u00een mod normal decizii, dup\u0103 cum se vor lua decizii \u0219i la discu\u021biile de la Moscova \u0219i Beijing, care se apropie. Dar repeti\u021bia a ceea ce a fost \u00een trecut nu a avut \u0219i nu va avea loc, din ra\u021biuni pe care le putem detalia. \u00cen istorie, este uneori mai u\u0219or s\u0103 inovezi, dec\u00e2t s\u0103 repe\u021bi.<\/p>\n

Oamenii au \u00een fiecare moment o imagine asupra istoriei \u0219i judec\u0103 evenimente \u00een func\u021bie de ea. Numai c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem reali\u0219ti, c\u0103ci nu se va r\u0103m\u00e2ne la ceea ce este \u00een actualele manuale de istorie.\u00a0 \u00cen fapt, istoria r\u0103zboaielor secolului al XX-lea, ale c\u0103ror \u00eencheieri marcheaz\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, \u0219i epoca noastr\u0103, s-a scris \u00een condi\u021biile sigiliilor puse pe rafturile multor arhive. Este clar de pe acum c\u0103, prin scrierea istoriei ce vine, nu se modific\u0103 \u00een vreun fel distinc\u021bia \u00eentre drept \u0219i nedrept, bine \u0219i r\u0103u \u2013 nu se schimb\u0103 nici responsabilitatea deja stabilit\u0103 pentru ceea ce s-a petrecut. Dar vor interveni descrieri noi, semnificative. Deocamdat\u0103, abia s-au deschis noi arhive la Moscova, Vatican \u0219i \u00een alte locuri. Arhive germane mai sunt \u00eenc\u0103 risipite \u00een \u021b\u0103ri \u00eenving\u0103toare \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Practic, \u00een multe \u021b\u0103ri, mai sunt arhive de investigat. Pre\u0219edintele american cerea justificat deun\u0103zi s\u0103 se vin\u0103 la realismul faptelor istorice. O nou\u0103 genera\u021bie de jurnali\u0219ti \u0219i scriitori europeni \u00eentreab\u0103 deja de ce nu se merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t cu l\u0103murirea omor\u00e2rii de oameni \u00een r\u0103zboi. De ce, \u00een definitiv, nu se abrog\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t Pactul Ribbentrop-Molotov? Este clar c\u0103 genera\u021bii actuale, mai ales cele care urc\u0103 pe scen\u0103, vor rescrie istoria.<\/p>\n

Niall Ferguson, cel mai prolific istoric al timpului, a dovedit pe baza arhivelor c\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial nu a izbucnit din cauza Germaniei. (The Pitty of War<\/i>, Basic Books, New York, 1998), cum s-a \u00eenv\u0103\u021bat la istorie. \u0218i la noi, Florin Constantiniu, cel mai cultivat istoric postdecembrist, a propus elaborarea unei \u201eistorii sincere\u201d (O istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/i>, Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 2011). Este clar c\u0103 istoria propagandistic\u0103, care a intrat \u00een reflexe, \u0219i cu at\u00e2t mai mult istoria liricoid\u0103 \u0219i de mieunat a unora, nu sunt istorie, dec\u00e2t pentru cine se mul\u021bume\u0219te cu altceva dec\u00e2t adev\u0103rul.<\/p>\n

\u00cen acest context, Rom\u00e2nia nu are nimic de pierdut \u00een actuala evolu\u021bie din geometria variabil\u0103 a supraputerilor. Ea are \u00eens\u0103 a-\u0219i aduna\u00a0 c\u00e2t mai repede energiile printr-o \u201edemocratizare curat\u0103\u201d \u2013 ca s\u0103 reiau formula ne\u00eentrecut\u0103 de la Alba Iulia (1918) \u2013 \u00een dreptul unor proiecte de efectiv\u0103 modernizare, aduc\u00e2nd la deciziile \u021b\u0103rii oameni cultiva\u021bi \u0219i capabili \u0219i cooper\u00e2nd cu Statele Unite ale Americii \u0219i cu fiecare dintre supraputerile lumii. Rom\u00e2nia este dezavantajat\u0103 nu de evolu\u021bia lumii, c\u00e2t de lan\u021bul funest alc\u0103tuit \u00een ultimele dou\u0103 decenii din \u201epre\u0219edin\u021bia african\u0103\u201d care o controleaz\u0103 \u0219i \u201edemocra\u021bia mut\u0103\u201d care a ocupat-o, din c\u0103utarea de c\u0103tre destui \u201eintelectuali\u201d a st\u0103p\u00e2nului, \u00een locul rezolv\u0103rilor \u00een interes public, din minciuna devenit\u0103 \u201ea doua natur\u0103\u201d la deciden\u021bi \u0219i confuzia organizat\u0103 a valorilor.<\/p>\n

Cum arat\u0103 geometria variabil\u0103 a supraputerilor \u00een lumina noilor fapte legate de Venezuela \u0219i Groenlanda? Fac c\u00e2teva observa\u021bii.<\/p>\n

\u201eOrdinea lumii\u201d nu dispare \u2013 \u00een definitiv \u201eregula lipsei de reguli\u201d nu o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 nimeni. Dispare \u00eens\u0103 justificarea oportunismului, care alimenteaz\u0103 multe capete preocupate de g\u0103sirea nodului \u00een papur\u0103 \u0219i de ceea ce nu se poate face, \u00een loc de provocarea la g\u00e2ndire, libertate \u0219i inova\u021bie care vine din realit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Nu s-au modificat supraputerile, dar sunt tendin\u021be care vor aduce schimb\u0103ri \u00een constela\u021bia lor. \u00cen anii ce vin, vom tr\u0103i ascensiunea Indiei \u0219i Germaniei. \u00ce\u0219i vor m\u0103ri ponderea \u0219i rolul \u00een lume Brazilia, Turcia, Polonia, Israelul \u0219i lumea arab\u0103. Dac\u0103 nu revine la democra\u021bie \u2013 fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beni, fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile componente \u0219i fa\u021b\u0103 de lume \u2013 Europa va persevera \u00een dificult\u0103\u021bi \u0219i \u00een crize.<\/p>\n

\u00cen economie, \u021b\u0103rile vor pl\u0103ti din greu dac\u0103 nu renun\u021b\u0103 la discrimin\u0103ri. Nu doar economiile c\u0103rora li se aplic\u0103 sanc\u021biuni, dar nici economiile care le aplic\u0103\u00a0 nu rezist\u0103 indefinit \u0219i nu au cum s\u0103 fie competitive. Nu numai tehnologiile, ci \u0219i materialele cap\u0103t\u0103 importan\u021b\u0103 esen\u021bial\u0103. \u201eGlobalismul\u201d este infirmat \u0219i se \u00eenlocuie\u0219te treptat, dar \u201eglobalitatea\u201d sau faptul c\u0103 suntem dependen\u021bi unii de al\u021bii \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bim, ca oameni, aceea\u0219i planet\u0103, r\u0103m\u00e2ne o realitate a vie\u021bii, iar din politica \u201eglobaliz\u0103rii\u201d r\u0103m\u00e2ne ideea de a stabili tarife vamale \u00een func\u021bie de interesul propriei \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Inteligen\u021ba artificial\u0103 cucere\u0219te noi teritorii \u0219i provoac\u0103 tradi\u021bii dup\u0103 tradi\u021bii. Are loc o vast\u0103 reprofilare a for\u021bei de munc\u0103. Trecerea la exploatarea mecanicii cuantice, a biologiei sintetice, a nano-\u0219tiin\u021belor vor departaja societ\u0103\u021bi \u00eentregi. Numai cine poate integra democratic oamenii \u00een aceast\u0103 dezvoltare vertiginoas\u0103 va putea fi competitiv. Pericolul modific\u0103rii arhivelor cu inteligen\u021ba artificial\u0103 este deja semnalat. Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, pericolul mare r\u0103m\u00e2ne cecitatea \u0219i cu ea, pericolul asaltului min\u021bilor scurte \u0219i str\u00e2mte la decizii.<\/p>\n

Continu\u0103 infirmarea politicii interna\u021bionale a \u201eglobalismului\u201d lui Joe Biden prin discu\u021bii \u00eentre supraputeri, puteri \u0219i statele lumii. Nu va fi o lume f\u0103r\u0103 reguli, ci o lume \u00een care suveranitatea statal\u0103 \u0219i tratatele elaborate de guverne legitime \u0219i validate de parlamente reprezentative \u00ee\u0219i vor spune\u00a0 cresc\u00e2nd cuv\u00e2ntul. O lume \u00een care dreptul interna\u021bional la propriu, ca drept al tratatelor, va\u00a0 \u00eencepe s\u0103 conteze. Democra\u021bia \u00ee\u0219i va continua criza \u00een Europa c\u00e2t\u0103 vreme nu se va renun\u021ba la segreg\u0103rile ce fac s\u0103 fie considera\u021bi \u201eextremi\u0219ti\u201d cet\u0103\u021beni care respect\u0103 constitu\u021bia democratic\u0103, dar critic\u0103 st\u0103rile \u00een care deciden\u021bii actuali au adus societ\u0103\u021bile.<\/p>\n

Dronele \u0219i rachetele de ultime genera\u021bii au schimbat desf\u0103\u0219urarea r\u0103zboiului. Iar trecerea la\u00a0 arme sonice \u0219i supersonice o schimb\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Va fi o competi\u021bie pentru ocuparea de puncte strategice, militare \u00een primul r\u00e2nd, pe continente, dar \u0219i \u00een Arctica \u0219i \u00een Sud. S-ar putea ca la conjunc\u021bia celor trei supraputeri militare, pe sub str\u00e2mtoarea Behring, cele dou\u0103 continente, Asia \u0219i America de Nord, s\u0103 fie legate \u0219i terestru. Ghea\u021ba se va topi tot mai mult.<\/p>\n

Cultural vorbind, cre\u0219te importan\u021ba inova\u021biei conceptuale \u0219i vor c\u00e2\u0219tiga \u00een competi\u021biile lumii cei care o cultiv\u0103 organizat \u00een societatea proprie. \u201eLibertatea creativ\u0103\u201d se cuvine \u00eencurajat\u0103 de pe acum \u2013 ceea ce va impune reconsiderarea cuprinz\u0103toare a registrului cooper\u0103rilor interna\u021bionale \u0219i a politicii dezvolt\u0103rii. Cum observa un clarv\u0103z\u0103tor ministru francez al educa\u021biei, va \u00eencepe reconsiderarea op\u021biunilor cognitiviste \u0219i punerea educa\u021biei pe alte fundamente.<\/p>\n

surs\u0103: cotidianulhd.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: http:\/\/solidnews.ro\/andrei-marga-despre-ordinea-lumii-de-acum-cotidianulhd\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Care este sensul istoriei care se face ast\u0103zi? Care sunt for\u021bele care duc spre viitor? Ce este de a\u0219teptat? Ce vine de fapt? Am r\u0103spuns, cu o argumentare detaliat\u0103 \u00een\u00a0Ordinea viitoare a lumii\u00a0(Niculescu, Bucure\u0219ti, 2017, edi\u021bia a 2-a \u00een 2023) \u0219i \u00een\u00a0The Sense of Our History\u00a0(Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2019). Tezele acestei argument\u0103ri sunt: a) […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[97],"class_list":["post-1659323","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1659323","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1659323"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1659323\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1659323"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1659323"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1659323"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}