{"id":1576890,"date":"2026-01-30T04:45:35","date_gmt":"2026-01-30T01:45:35","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1576890"},"modified":"2026-01-30T04:45:35","modified_gmt":"2026-01-30T01:45:35","slug":"stiati-ca-episcopia-buzaului-a-fost-infiintata-de-radu-cel-mare-si-nifon-fostul-patriarh-al-constantinopolului-stiri-din-buzau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1576890","title":{"rendered":"\u0218tia\u021bi c\u0103 Episcopia Buz\u0103ului a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Radu Cel Mare \u0219i Nifon, fostul Patriarh al Constantinopolului? &#8211; \u0218tiri din Buz\u0103u"},"content":{"rendered":"<div id=\"mvp-content-main\" class=\"left relative\">\n<p>\u00cen primii ani ai veacului al XVI-lea, domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) l-a adus \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 pe fostul patriarh ecumenic Nifon al II-lea, care, \u00eentr-un sobor \u0163inut la M\u0103n\u0103stirea Dealu, a reorganizat via\u0163a bisericeasc\u0103 din Sudul Carpa\u0163ilor prin \u00eenfiin\u0163area a dou\u0103 eparhii sufragane Mitropoliei Ungrovlahiei \u2013 Episcopiile R\u00e2mnicului \u015fi Buz\u0103ului. Primii ierarhi din scaunul Buz\u0103ului sunt cunoscu\u0163i doar din pomelnice, abia Episcopul Paisie (1525-1543) fiind atestat documentar pentru prima oar\u0103 \u00eentr-o danie f\u0103cut\u0103 Episcopiei Buz\u0103ului de c\u0103tre domnitorul Radu de la Afuma\u0163i (1522-1529), la data de 8 septembrie 1525.<\/p>\n<p><strong>Organizarea eparhiei.\u00a0<\/strong>Episcopia Buz\u0103ului a cunoscut de-a lungul secolului al XVI-lea o ampl\u0103 perioad\u0103 de organizare. Dac\u0103 \u00een \u201eVia\u0163a \u015fi traiul sfin\u0163iei sale P\u0103rintelui nostru Nifon Patriarhul \u0162arigradului\u201d, Gavriil Protul preciza c\u0103 Soborul de la M\u0103n\u0103stirea Dealu stabilise ca jurisdic\u0163ia fiec\u0103rei noi eparhii s\u0103 fie \u201ecare c\u00e2t va birui\u201d, hrisovul domnesc dat de Radu Paisie (1535-1545), la 17 septembrie 1543, confirma autoritatea bisericeasc\u0103 a scaunului vl\u0103dicesc de la Buz\u0103u asupra jude\u0163elor Buz\u0103u, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Br\u0103ila \u015fi S\u0103cuieni. Tot din secolul al XVI-lea trebuie s\u0103 dateze \u015fi prima catedral\u0103 episcopal\u0103 buzoian\u0103, ctitorit\u0103 de Radu cel Mare \u015fi de urma\u015fii s\u0103i. Actuala Catedral\u0103 voievodal\u0103 \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d a fost ctitorit\u0103 pe locul aceleia de c\u0103tre Matei Basarab (1632-1654), \u00een anul 1649.<\/p>\n<p><strong>Vremea Episcopilor c\u0103rturari.\u00a0<\/strong>La c\u00e2rma Episcopiei Buz\u0103ului au ajuns de-a lungul veacurilor XVI-XVIII \u015fi c\u00e2teva mari personalit\u0103\u0163i c\u0103rtur\u0103re\u015fti, care au scris istorie \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 veche. Printre acestea se num\u0103r\u0103:\u00a0Episcopul miniaturist Luca din Cipru\u00a0(1583-1602), creator a unui mare num\u0103r de manuscrise caligrafice, care se g\u0103sesc ast\u0103zi \u00een biblioteci \u015fi muzee din Baltimore, Sankt Petersburg, Atena \u015fi Bucure\u015fti, viitor mitropolit \u015fi sfetnic al domnitorului Mihai Viteazul (1593-1601);\u00a0Episcopul tipograf Mitrofan\u00a0(1691-1702), ctitorul primei tipografii domne\u015fti de la Buz\u0103u \u015fi un apropiat al domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714);\u00a0Episcopul c\u0103rturar Damaschin\u00a0(1702-1708), cunosc\u0103tor al limbilor latin\u0103, greac\u0103 \u015fi slavon\u0103 \u015fi traduc\u0103tor iscusit al c\u0103r\u0163ilor de cult \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 teologic\u0103;\u00a0Episcopul tipograf Metodie\u00a0(1741-1748), al doilea ctitor al tipografiei episcopale de la Buz\u0103u;\u00a0Episcopul Cozma\u00a0(1763-1787), ocrotitorul celor dou\u0103 \u015fcoli, greac\u0103 \u015fi slavo-rom\u00e2n\u0103, din t\u00e2rgul Buz\u0103ului, precum \u015fi al \u015fcolii inferioare \u00eentemeiate prin hrisovul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782), din ianuarie 1776;\u00a0Episcopul \u00eenv\u0103\u0163at Dositei Filitti\u00a0(1787-1793), cunosc\u0103tor al limbilor greac\u0103, francez\u0103, rus\u0103 \u015fi german\u0103, autor al primei condici a tuturor documentelor \u015fi actelor de proprietate ale Episcopiei Buz\u0103ului \u015fi viitor mitropolit;\u00a0Episcopul Costandie Filitti\u00a0(1793-1819), mare sus\u0163in\u0103tor \u015fi animator al culturii grece\u015fti, membru al Societ\u0103\u0163ii literare eleno-rom\u00e2ne \u015fi al Societ\u0103\u0163ii filologice din Ia\u015fi, \u00eentemeietor, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva oameni de cultur\u0103 ai timpului, al unui teatru grecesc \u00een Bucure\u015fti, ctitor al unei \u015fcoli grece\u015fti \u00een Buz\u0103u, care a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1807, conduc\u0103torul Eforiei \u015ecoalelor \u00een anul 1814 \u015fi colaborator la redactarea Legiuirii Caragea.<\/p>\n<p><strong>Vremea Episcopilor ctitori.\u00a0<\/strong>Secolul al XIX-lea a \u00eensemnat \u00een istoria Eparhiei de la Curbura Carpa\u0163ilor o perioad\u0103 de mari \u015fi importante ctitorii. Ref\u0103cut\u0103 la mijlocul veacului al XVIII-lea, \u00een timpul episcopului Metodie, dup\u0103 ruinarea unor cutremure anterioare, Catedrala voievodal\u0103 \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d a primit actuala sa form\u0103 \u00een anul 1832, sub \u00eengrijireaEpiscopului ctitor Chesarie\u00a0(1825-1846). Printre realiz\u0103rile acestui destoinic vl\u0103dic\u0103 buzoian s-au num\u0103rat \u015fi Seminarul Teologic, \u00eenfiin\u0163at \u00een anul 1836 \u015fi dotat cu imobil propriu \u00een anul 1838, Paraclisul episcopal \u201eSfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena\u201d, \u015ecoala de psaltichie, \u015ecoala de zugravi condus\u0103 de Nicolae Teodorescu Pitarul, unchiul pictorului Gheorghe Tattarescu, \u015ecoala de sculptur\u0103, Tipografia eparhial\u0103, re\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1834, dup\u0103 o func\u0163ionare temporar\u0103 a unei tiparni\u0163e improvizate \u00eentre anii 1832-1833. Tot Episcopul Chesarie a ref\u0103cut \u015fi Complexul br\u00e2ncovenesc al Re\u015fedin\u0163ei eparhiale, dup\u0103 cum a ctitorit \u015fi numeroase alte biserici de mir \u015fi m\u0103n\u0103stire\u015fti. Opera cultural\u0103 \u015fi tipografic\u0103 a ierarhului Chesarie a continuat-o \u015fi\u00a0Episcopul Filotei\u00a0(1850-1860), \u00een timpul c\u0103ruia a fost tip\u0103rit\u0103 la Buz\u0103u, \u00een anul 1854, Biblia \u00een cinci volume. Dar continuator al activit\u0103\u0163ii sale ctitorice\u015fti s-a ar\u0103tat mai pregnant\u00a0Episcopul c\u0103rturar Dionisie Romano\u00a0(1865-1873), dasc\u0103l de \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, tipograf consacrat, publicist \u015fi gazetar entuziast, traduc\u0103tor remarcabil, mare bibliofil \u015fi ctitor al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne. Acestui mare ierarh buzoian i se datoreaz\u0103 prima \u015ecoal\u0103 na\u0163ional\u0103 la Buz\u0103u, \u00een anul 1832, primul ziar eclesiastic rom\u00e2nesc \u2013\u00a0Vestitorul besericesc, cu apari\u0163ie \u00eentre anii 1839-1840, precum \u015fi numeroase c\u0103r\u0163i publicate.<\/p>\n<p><strong>Perioada contemporan\u0103.\u00a0<\/strong>\u00cen secolul al XX-lea, ca \u00eentreaga Biseric\u0103 Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, \u015fi Eparhia Buz\u0103ului a fost supus\u0103 at\u00e2t unor perioade de lini\u015fte \u015fi de dezvoltare fireasc\u0103 a vie\u0163ii duhovnice\u015fti, culturale \u015fi social-filantropice, c\u00e2t \u015fi unor vicisitudini create de cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi de regimurile politice totalitare. P\u0103storia\u00a0Episcopilor Dionisie Climescu\u00a0(1894-1921) \u015fi\u00a0Ghenadie Niculescu(1923-1942) este asociat\u0103 cu redeschiderea Seminarului Teologic \u00een anul 1914, cu refacerea formei arhitecturale exterioare ini\u0163iale a Catedralei voievodale Adormirea Maicii Domnului, \u00eentre anii 1939-1942, cu desf\u0103\u015furarea unor ac\u0163iuni catehetice, sociale \u015fi filantropice la nivelul \u00eentregii eparhii, cu organizarea unei biblioteci \u015fi a unei colec\u0163ii muzeale \u00een cadrul Centrului eparhial, cu o continu\u0103 activitate a tipografiei proprii.\u00a0Episcopii Antim Angelescu\u00a0(1944-1979),Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103\u00a0(1979-1982) \u015fi\u00a0Epifanie Norocel\u00a0(1982-2013) au p\u0103storit \u00een vremurile tulburi ale epocii comuniste, c\u00e2nd s-a purces \u015fi la o rearondare jurisdic\u0163ional\u0103, \u00een urma restr\u00e2ngerii num\u0103rului de eparhii. De asemenea, via\u0163a monahal\u0103 \u015fi activitatea catehetic\u0103 \u015fi social-filantropic\u0103 a Episcopiei au fost mult diminuate. Opera cultural\u0103 izvor\u00e2t\u0103 dintr-o tradi\u0163ie secular\u0103 a fost sever cenzurat\u0103. Dup\u0103 1989, Eparhia de la Curbura Carpa\u0163ilor a cunoscut\u0103 o \u00eenflorire a vie\u0163ii biserice\u015fti, prin refacerea \u015fi construc\u0163ia unor noi l\u0103ca\u015furi de \u00eenchinare, prin reini\u0163ierea unor periodice biserice\u015fti, precum revista\u00a0Glasul Adev\u0103rului\u00a0\u015fi anuarul\u00a0Almanah bisericesc, prin re\u00eentoarcerea Bisericii \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een societate, \u00een general. Din 8 noiembrie 2009, scaunul vl\u0103dicesc de la Buz\u0103u a fost ridicat la rangul de Arhiepiscopie a Buz\u0103ului \u015fi Vrancei, totodat\u0103 t\u00e2rnosindu-se \u015fi noua Catedral\u0103 arhiepiscopal\u0103 \u201e\u00cen\u0103l\u0163area Domnului\u201d \u015fi \u201eSfin\u0163ii Trei Ierarhi\u201d.<\/p>\n<div class=\"heateor_sss_sharing_container heateor_sss_horizontal_sharing\" data-heateor-sss-href=\"https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/stiati-ca-episcopia-buzaului-a-fost-infiintata-de-radu-cel-mare-si-nifon-fostul-patriarh-al-constantinopolului-2\/\">\n<div class=\"heateor_sss_sharing_title\">DISTRIBUIE ACEST ARTICOL<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/stiati-ca-episcopia-buzaului-a-fost-infiintata-de-radu-cel-mare-si-nifon-fostul-patriarh-al-constantinopolului-2\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen primii ani ai veacului al XVI-lea, domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) l-a adus \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 pe fostul patriarh ecumenic Nifon al II-lea, care, \u00eentr-un sobor \u0163inut la M\u0103n\u0103stirea Dealu, a reorganizat via\u0163a bisericeasc\u0103 din Sudul Carpa\u0163ilor prin \u00eenfiin\u0163area a dou\u0103 eparhii sufragane Mitropoliei Ungrovlahiei \u2013 Episcopiile R\u00e2mnicului \u015fi Buz\u0103ului. Primii ierarhi din scaunul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1576891,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[113],"class_list":["post-1576890","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-buzau-net"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1576890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1576890"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1576890\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1576891"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1576890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1576890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1576890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}