{"id":1571014,"date":"2025-06-17T09:12:31","date_gmt":"2025-06-17T06:12:31","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1571014"},"modified":"2025-06-17T09:12:31","modified_gmt":"2025-06-17T06:12:31","slug":"politehnica-si-eu-ioan-holender-la-90-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1571014","title":{"rendered":"Politehnica \u0219i Eu \u2014 Ioan Holender la 90 de ani"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n

Cu ocazia anivers\u0103rii a 90 de ani de via\u021b\u0103 ai maestrului Ioan Holender, Universitatea Politehnica Timi\u0219oara a organizat luni, 16 iunie 2025, un moment festiv cu totul special, dedicat unei personalit\u0103\u021bi remarcabile a culturii interna\u021bionale, care \u0219i-a p\u0103strat mereu r\u0103d\u0103cinile legate de Politehnic\u0103 \u0219i de Timi\u0219oara.<\/strong><\/p>\n

\u00cen sala ARCHA, un spa\u021biu cu o deosebit\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103, \u00een special pentru cel s\u0103rb\u0103torit, \u00eentr-un cadru festiv care a reunit prieteni, colaboratori \u0219i admiratori, a fost celebrat\u0103 o carier\u0103 impresionant\u0103 \u0219i o via\u021b\u0103 dedicat\u0103 artei, muzicii \u0219i diploma\u021biei culturale.<\/p>\n

Evenimentul s-a desf\u0103\u0219urat sub forma unui dialog al rectorului Universit\u0103\u021bii Politehnica Timi\u0219oara cu maestrul Ioan Holender, dep\u0103n\u00e2nd amintiri \u00eenc\u0103 din perioada copil\u0103riei \u00een Timi\u0219oara multicultural\u0103. \u00cen cadrul discu\u0163iei, Ioan Holender a punctat c\u00e2teva dintre episoadele definitorii ale carierei sale, unul dintre acestea fiind legat chiar de Universitatea Politehnica Timi\u015foara. Aici a fost student al Facult\u0103\u0163ii de Mecanic\u0103, pe atunci dorindu-\u015fi s\u0103 devin\u0103 inginer. Soarta avea s\u0103 decid\u0103 \u00eens\u0103 altfel. Au urmat evenimentele din 1956, revolta studen\u0163easc\u0103, iar t\u00e2n\u0103rul Holender, care luase cuv\u00e2ntul la celebra \u00eentrunire din cantina Politehnicii a fost exmatriculat, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a se re\u00eenscrie \u00een vreo facultate din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

A urmat episodul Austria, unde a \u00eenceput de la munca de jos, desenator tehnic, figurant la oper\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163, dar f\u0103r\u0103 mari perspective de carier\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd i s-a sugerat c\u0103 este \u201eprea de\u015ftept\u201d pentru a r\u0103m\u00e2ne la acest stadiu. A \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 impresariat artistic, iar \u00een final a ajuns director al Operei de Stat din Viena, pozi\u0163ie \u00een care a stat timp de 19 ani \u015fi care i-a adus celebritatea. Din acea func\u0163ie a promovat Rom\u00e2nia, a adus soli\u015fti \u015fi instrumenti\u015fti pe care i-a angajat la Viena.<\/p>\n

Perioada urm\u0103toare l-a purtat pe aproape toate meridianele lumii, mai ales din postura de consultant al mai multor institu\u0163ii de cultur\u0103, printre care celebra Metropolitan Opera House din New York sau Opera din Tokyo.<\/p>\n

La finalul evenimentului, rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Dr\u0103gan, i-a oferit maestrului Ioan Holender statueta \u0219i titlul de Ambasador al Universit\u0103\u021bii Politehnica Timi\u0219oara, dar \u0219i copii ale unei serii de documente referitoare la anul 1956, existente \u00een Arhivele Na\u021bionale, puse la dispozi\u021bie de dr. Raul Ionu\u0163 Rus, \u0219eful serviciului din Timi\u0219 al institu\u021biei.<\/p>\n

CV<\/strong><\/p>\n

Pentru a avea o imagine mai complet\u0103 a personalit\u0103\u0163ii lui Ioan Holender, amintim c\u00e2teva din etapele vie\u0163ii sale.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Timi\u015foara, \u00een 18 iulie 1935, \u00eentr-o familie de evrei \u00eenst\u0103ri\u0163i. Tat\u0103l s\u0103u era proprietarul unei fabrici de o\u0163et, iar pe linie matern\u0103 se tr\u0103gea din familia Dornhelm. Bunicul s\u0103u, Eugen Dornhelm, era un comerciant de textile cunoscut \u015fi respectat. \u00cen cel mai bun spirit al Timi\u015foarei \u015fi al Banatului, \u00een cas\u0103 se vorbea \u00een trei limbi \u2013 german\u0103, maghiar\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1942 a \u00eenceput \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103, apoi a fost nevoit s\u0103 se mute \u00een Fabric, la o \u015fcoal\u0103 evreiasc\u0103. Este perioada \u00een care persecu\u0163iile \u00eempotriva evreilor erau la ordinea zilei, pun\u00e2nd la grea \u00eencercare via\u0163a, propriet\u0103\u0163ile \u015fi afacerile familiei. Dup\u0103 r\u0103zboi a venit na\u0163ionalizarea comunist\u0103, care a distrus totul.<\/p>\n

La 13 ani s-a \u00eenscris la o \u015ecoal\u0103 medie tehnic\u0103 de profil electroenergetic, unde a sus\u0163inut \u015fi examenul de maturitate. A \u00eenceput s\u0103 practice serios mai multe sporturi, tenisul fiind pe primul loc. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 s-a sim\u0163it atras din ce \u00een ce mai mult de spectacolele de oper\u0103 \u015fi de teatru.<\/p>\n

Originea \u201enes\u0103n\u0103toas\u0103\u201d i-a blocat accesul la facultate, a\u0219a c\u0103 s-a angajat la Uzina Electric\u0103 \u2013 a devenit vatman, conduc\u00e2nd tramvaiele de serviciu tehnic. \u00cen felul acesta a sc\u0103pat de originea burghez\u0103, fiind acceptat la Politehnic\u0103 \u2013 Facultatea de Mecanic\u0103, sec\u0163ia de material rulant.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 1956, c\u00e2nd era \u00een anul al treilea de facultate, evenimentele din Ungaria au declan\u015fat \u015fi la Timi\u015foara mi\u015fc\u0103ri serioase \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor, la care Ioan Holender a participat \u00een mod activ. Rezultatul \u2013 a fost exmatriculat \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i colegi, cu interdic\u0163ia de a se mai \u00eenscrie vreodat\u0103 la o facultate \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen perioada urm\u0103toare a tr\u0103it din tenis \u2013 antrenor la \u015fcoala sportiv\u0103, la CFR \u015fi la o unitate militar\u0103. \u00cen 1959 tat\u0103l s\u0103u a depus cererea de emigrare \u00een Israel, ob\u0163in\u00e2nd permisiunea de a pleca prin Viena. Mama sa tr\u0103ia deja acolo \u2013 p\u0103rin\u0163ii s\u0103i divor\u0163aser\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n

\u00cen perioada de \u00eenceput, adaptarea la Viena a fost dificil\u0103 (la fel \u015fi ob\u0163inerea dreptului de a r\u0103m\u00e2ne acolo). A \u00eencercat s\u0103 continue studiile, f\u0103r\u0103 succes. A lucrat ca desenator tehnic. A \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 la Oper\u0103 \u015fi la Burgtheater (evident, la \u201eStehpl\u00e4tze\u201d), unde a f\u0103cut \u015fi figura\u0163ie \u015fi asisten\u0163\u0103 de regie. Tenisul l-a ajutat foarte mult s\u0103 se integreze.<\/p>\n

Dar opera \u00eel atr\u0103gea. Timp de trei ani a f\u0103cut studii muzicale, \u00een 1962 devenind bariton cu acte \u00een regul\u0103. Primele roluri \u00een aceast\u0103 nou\u0103 calitate le-a avut la St. P\u00f6lten \u015fi la Wiener Neustadt \u2013 Escamillo \u00een Carmen-ul lui Georges Bizet. \u00cen 1964 a fost angajat la Stadttheater din Klagenfurt, av\u00e2nd \u015fi o serie de apari\u0163ii la celebrul Wiener Konzerthaus.<\/p>\n

\u00cen 1966 Ioan \u201eHoli\u201d Holender (cum a ap\u0103rut pe afi\u015f) a fost invitat la Opera din Timi\u015foara \u2013 a c\u00e2ntat Giorgio Germont \u00een Traviata lui Giuseppe Verdi \u015fi Escamillo. Aplauze \u015fi ova\u0163ii \u2013 publicul timi\u015forean l-a primit cu toat\u0103 dragostea.<\/p>\n

La \u00eentoarcerea \u00een Austria \u015fi-a analizat, \u00een mod realist, posibilit\u0103\u0163ile de evolu\u0163ie \u015fi \u015fansele de viitor, lu\u00e2nd decizia de a renun\u0163a la cariera de solist de oper\u0103 (avea 31 de ani). S-a angajat la Agen\u0163ia de impresariat \u201eStarka\u201d (a lui Alois Starka), unde, \u00een c\u00e2\u0163iva ani, a deslu\u015fit toate tainele meseriei. \u00cencet-\u00eencet a devenit un nume cunoscut \u00een lumea operei (at\u00e2t \u00een cea a managerilor c\u00e2t \u015fi \u00een cea a arti\u015ftilor).
\n\u00cen 1972 a preluat agen\u0163ia, care va deveni \u00een final \u201eAgen\u0163ia de impresariat Holender\u201d. Prin inteligen\u0163a \u015fi profesionalismul cu care conducea agen\u0163ia de impresariat \u015fi-a f\u0103cut un num\u0103r mare de prieteni \u2013 manageri de oper\u0103, soli\u015fti, dirijori. Printre ei se afla \u015fi Eberhard Waechter, directorul Volksoper din Viena.<\/p>\n

La Staatsoper, unde lucrurile nu prea mergeau bine, director era Claus Helmut Drese. Franz Vranitzky, cancelarul Austriei la acea vreme, l-a invitat pe Eberhard Waechter \u015fi i-a propus s\u0103 preia ambele teatre de oper\u0103 din Viena \u2013 Staatsoper \u015fi Volksoper. Waechter a acceptat, dar a pus o condi\u0163ie: secretar general s\u0103 fie Ioan Holender. O propunere surprinz\u0103toare \u2013 Holender ob\u0163inuse cet\u0103\u0163enia austriac\u0103 cu pu\u0163in \u00eenainte.
\nA urmat discu\u0163ia dintre cancelar \u015fi Ioan Holender. Rezultatul: ministrul culturii \u015fi educa\u0163iei a anun\u0163at \u00een 22 iunie 1988: Waechter director al Staatsoper \u015fi Volksoper, Holender secretar general, pentru un mandat de 6 ani, cu intrare \u00een vigoare de la 1 septembrie 1991. Waechter s-a ocupat mai mult de proiectul pentru Volksoper, Holender de cel pentru Staatsoper.<\/p>\n

Dar via\u0163a le-a rezervat o surpriz\u0103 \u2013 decesul nea\u015fteptat, dup\u0103 6 luni, al lui Eberhard Waechter (29 martie 1992). Holender s-a g\u00e2ndit c\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, ar fi normal s\u0103 demisioneze, asigur\u00e2nd interimatul p\u00e2n\u0103 la numirea unei noi conduceri. Nu a fost a\u015fa \u2013 cancelarul Vranitzky l-a invitat din nou la discu\u0163ie. Nu \u015ftia c\u0103 sindicatul operei \u015fi orchestra (practic Filarmonica din Viena) \u00eel anun\u0163aser\u0103 \u00een prealabil pe cancelar de \u00eentreaga lor sus\u0163inere pentru Ioan Holender. Rezultatul \u2013 \u00een 2 aprilie 1992 este numit director al celor dou\u0103 opere (avea 57 de ani, neb\u0103nuind atunci c\u0103 vor mai urma \u015fi alte dou\u0103 mandate).<\/p>\n

La \u00eenceputul mandatului a realizat c\u0103 ansamblul operei a ajuns la cele mai joase cote \u2013 practic nu mai exista. \u015ei pentru roluri mici trebuiau chema\u0163i soli\u015fti din exterior, ceea ce implica cheltuieli foarte mari. Pas cu pas a reconstruit ansamblul, astfel \u00eenc\u00e2t cea mai mare parte a repertoriului putea fi realizat\u0103 doar cu membrii ansamblului. A angajat tineri soli\u015fti, foarte talenta\u0163i, mul\u0163i dintre ei fiind la ora actual\u0103 vedete incontestabile la marile opere din Europa sau de peste Ocean. A preferat s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 mai bine pe cei din ansamblu, chiar dac\u0103 a trebuit s\u0103 reduc\u0103 onorariile celor \u201emari\u201d.<\/p>\n

Oedipe-ul lui George Enescu a fost un alt vis \u00eemplinit al lui Ioan Holender \u2013 proiect comun cu Deutsche Oper Berlin, de mare succes, s-a jucat de 20 de ori. La premier\u0103 spectatorii au avut prilejul s\u0103 admire, \u00een superbele holuri ale operei, o expozi\u0163ie de fotografii despre Bucure\u015ftiul interbelic (realizat\u0103 de Mihai Oroveanu) \u015fi alta cu picturile lui Horia Bernea.<\/p>\n

Un alt am\u0103nunt despre cel mai longeviv director al Operei din Viena (3 mandate, 19 ani \u2013 record greu de egalat): celebrul violonist Isaac Stern \u015fi-a exprimat admira\u0163ia fa\u0163\u0103 de un tablou care domina biroul directorial \u2013 George Enescu, pictat de Corneliu Baba. \u00cen anul 2003 a acceptat invita\u0163ia de a fi Pre\u015fedinte de Onoare al Festivalului \u201eGeorge Enescu\u201d de la Bucure\u015fti. Pornit \u00een 1958, la ini\u0163iativa celebrului violonist american Yehudi Menuhin, festivalul a mers bine p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201980, c\u00e2nd a \u00eenceput dec\u0103derea. Trendul a continuat aproape 20 de ani, primele semne de revenire manifest\u00e2ndu-se \u00een 2001, c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t modificarea periodicit\u0103\u0163ii de la 3 ani la 2 ani. \u00cen calitatea sa de pre\u015fedinte de onoare, Ioan Holender a contribuit la continuarea revirimentului la edi\u0163iile din 2003 \u015fi 2005. La conferin\u0163a de pres\u0103 de la finele festivalului din 2005 a declarat c\u0103 este pentru ultima oar\u0103 c\u00e2nd apare \u00een aceast\u0103 calitate \u00een fa\u0163a ziari\u015ftilor.<\/p>\n

A renun\u0163at la calitatea de pre\u015fedinte de onoare \u015fi a devenit director artistic al festivalului. De aici \u00eencolo, timp de 5 edi\u0163ii (2007, 2009, 2011, 2013 \u015fi 2015) a avut m\u00e2n\u0103 liber\u0103, desigur \u00een limita posibilit\u0103\u0163ilor financiare, secondat de excelentul director executiv Mihai Constantinescu.<\/p>\n

Rela\u0163iile personale ale lui Ioan Holender au fost extrem de importante. \u015ei rezultatele nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103, calitatea festivalului ajung\u00e2nd la cote de invidiat. A reap\u0103rut \u201eturismul de festival\u201d \u2013 asta \u00eensemn\u00e2nd sute \u015fi sute de melomani din \u0163\u0103rile europene, din Israel \u015fi de peste ocean. \u00cen 2015 abonamentele se epuizau \u00een zeci de secunde de la punerea \u00een v\u00e2nzare. Multe concerte sau recitaluri deveneau \u201esold out\u201d dup\u0103 un sfert de or\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2015, la 80 de ani, \u00een plin\u0103 for\u0163\u0103 creatoare, ve\u015fnic t\u00e2n\u0103rul Ioan Holender \u015fi-a anun\u0163at retragerea din func\u0163ia de director artistic al festivalului.<\/p>\n

\u00cen 2023, Universitatea Politehnica Timi\u0219oara i-a acordat maestrului Ioan Holender cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie pe care o poate oferi o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, titlul de Doctor Honoris Causa, \u00een cel mai potrivit moment, chiar \u00eenaintea deschiderii Capitalei Culturale Europene.<\/p>\n

<\/p>\n<\/div>\n

\n
<\/a><\/div>\n

Cu ocazia anivers\u0103rii a 90 de ani de via\u021b\u0103 ai maestrului Ioan Holender, Universitatea Politehnica Timi\u0219oara a organizat luni, 16 iunie 2025, un moment festiv cu totul special, dedicat unei personalit\u0103\u021bi remarcabile a culturii interna\u021bionale, care \u0219i-a p\u0103strat mereu r\u0103d\u0103cinile legate de Politehnic\u0103 \u0219i de Timi\u0219oara.<\/strong><\/p>\n

\u00cen sala ARCHA, un spa\u021biu cu o deosebit\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103, \u00een special pentru cel s\u0103rb\u0103torit, \u00eentr-un cadru festiv care a reunit prieteni, colaboratori \u0219i admiratori, a fost celebrat\u0103 o carier\u0103 impresionant\u0103 \u0219i o via\u021b\u0103 dedicat\u0103 artei, muzicii \u0219i diploma\u021biei culturale.<\/p>\n

Evenimentul s-a desf\u0103\u0219urat sub forma unui dialog al rectorului Universit\u0103\u021bii Politehnica Timi\u0219oara cu maestrul Ioan Holender, dep\u0103n\u00e2nd amintiri \u00eenc\u0103 din perioada copil\u0103riei \u00een Timi\u0219oara multicultural\u0103. \u00cen cadrul discu\u0163iei, Ioan Holender a punctat c\u00e2teva dintre episoadele definitorii ale carierei sale, unul dintre acestea fiind legat chiar de Universitatea Politehnica Timi\u015foara. Aici a fost student al Facult\u0103\u0163ii de Mecanic\u0103, pe atunci dorindu-\u015fi s\u0103 devin\u0103 inginer. Soarta avea s\u0103 decid\u0103 \u00eens\u0103 altfel. Au urmat evenimentele din 1956, revolta studen\u0163easc\u0103, iar t\u00e2n\u0103rul Holender, care luase cuv\u00e2ntul la celebra \u00eentrunire din cantina Politehnicii a fost exmatriculat, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a se re\u00eenscrie \u00een vreo facultate din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

A urmat episodul Austria, unde a \u00eenceput de la munca de jos, desenator tehnic, figurant la oper\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163, dar f\u0103r\u0103 mari perspective de carier\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd i s-a sugerat c\u0103 este \u201eprea de\u015ftept\u201d pentru a r\u0103m\u00e2ne la acest stadiu. A \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 impresariat artistic, iar \u00een final a ajuns director al Operei de Stat din Viena, pozi\u0163ie \u00een care a stat timp de 19 ani \u015fi care i-a adus celebritatea. Din acea func\u0163ie a promovat Rom\u00e2nia, a adus soli\u015fti \u015fi instrumenti\u015fti pe care i-a angajat la Viena.<\/p>\n

Perioada urm\u0103toare l-a purtat pe aproape toate meridianele lumii, mai ales din postura de consultant al mai multor institu\u0163ii de cultur\u0103, printre care celebra Metropolitan Opera House din New York sau Opera din Tokyo.<\/p>\n

La finalul evenimentului, rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Dr\u0103gan, i-a oferit maestrului Ioan Holender statueta \u0219i titlul de Ambasador al Universit\u0103\u021bii Politehnica Timi\u0219oara, dar \u0219i copii ale unei serii de documente referitoare la anul 1956, existente \u00een Arhivele Na\u021bionale, puse la dispozi\u021bie de dr. Raul Ionu\u0163 Rus, \u0219eful serviciului din Timi\u0219 al institu\u021biei.<\/p>\n

CV<\/strong><\/p>\n

Pentru a avea o imagine mai complet\u0103 a personalit\u0103\u0163ii lui Ioan Holender, amintim c\u00e2teva din etapele vie\u0163ii sale.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Timi\u015foara, \u00een 18 iulie 1935, \u00eentr-o familie de evrei \u00eenst\u0103ri\u0163i. Tat\u0103l s\u0103u era proprietarul unei fabrici de o\u0163et, iar pe linie matern\u0103 se tr\u0103gea din familia Dornhelm. Bunicul s\u0103u, Eugen Dornhelm, era un comerciant de textile cunoscut \u015fi respectat. \u00cen cel mai bun spirit al Timi\u015foarei \u015fi al Banatului, \u00een cas\u0103 se vorbea \u00een trei limbi \u2013 german\u0103, maghiar\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1942 a \u00eenceput \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103, apoi a fost nevoit s\u0103 se mute \u00een Fabric, la o \u015fcoal\u0103 evreiasc\u0103. Este perioada \u00een care persecu\u0163iile \u00eempotriva evreilor erau la ordinea zilei, pun\u00e2nd la grea \u00eencercare via\u0163a, propriet\u0103\u0163ile \u015fi afacerile familiei. Dup\u0103 r\u0103zboi a venit na\u0163ionalizarea comunist\u0103, care a distrus totul.<\/p>\n

La 13 ani s-a \u00eenscris la o \u015ecoal\u0103 medie tehnic\u0103 de profil electroenergetic, unde a sus\u0163inut \u015fi examenul de maturitate. A \u00eenceput s\u0103 practice serios mai multe sporturi, tenisul fiind pe primul loc. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 s-a sim\u0163it atras din ce \u00een ce mai mult de spectacolele de oper\u0103 \u015fi de teatru.<\/p>\n

Originea \u201enes\u0103n\u0103toas\u0103\u201d i-a blocat accesul la facultate, a\u0219a c\u0103 s-a angajat la Uzina Electric\u0103 \u2013 a devenit vatman, conduc\u00e2nd tramvaiele de serviciu tehnic. \u00cen felul acesta a sc\u0103pat de originea burghez\u0103, fiind acceptat la Politehnic\u0103 \u2013 Facultatea de Mecanic\u0103, sec\u0163ia de material rulant.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 1956, c\u00e2nd era \u00een anul al treilea de facultate, evenimentele din Ungaria au declan\u015fat \u015fi la Timi\u015foara mi\u015fc\u0103ri serioase \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor, la care Ioan Holender a participat \u00een mod activ. Rezultatul \u2013 a fost exmatriculat \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i colegi, cu interdic\u0163ia de a se mai \u00eenscrie vreodat\u0103 la o facultate \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen perioada urm\u0103toare a tr\u0103it din tenis \u2013 antrenor la \u015fcoala sportiv\u0103, la CFR \u015fi la o unitate militar\u0103. \u00cen 1959 tat\u0103l s\u0103u a depus cererea de emigrare \u00een Israel, ob\u0163in\u00e2nd permisiunea de a pleca prin Viena. Mama sa tr\u0103ia deja acolo \u2013 p\u0103rin\u0163ii s\u0103i divor\u0163aser\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n

\u00cen perioada de \u00eenceput, adaptarea la Viena a fost dificil\u0103 (la fel \u015fi ob\u0163inerea dreptului de a r\u0103m\u00e2ne acolo). A \u00eencercat s\u0103 continue studiile, f\u0103r\u0103 succes. A lucrat ca desenator tehnic. A \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 la Oper\u0103 \u015fi la Burgtheater (evident, la \u201eStehpl\u00e4tze\u201d), unde a f\u0103cut \u015fi figura\u0163ie \u015fi asisten\u0163\u0103 de regie. Tenisul l-a ajutat foarte mult s\u0103 se integreze.<\/p>\n

Dar opera \u00eel atr\u0103gea. Timp de trei ani a f\u0103cut studii muzicale, \u00een 1962 devenind bariton cu acte \u00een regul\u0103. Primele roluri \u00een aceast\u0103 nou\u0103 calitate le-a avut la St. P\u00f6lten \u015fi la Wiener Neustadt \u2013 Escamillo \u00een Carmen-ul lui Georges Bizet. \u00cen 1964 a fost angajat la Stadttheater din Klagenfurt, av\u00e2nd \u015fi o serie de apari\u0163ii la celebrul Wiener Konzerthaus.<\/p>\n

\u00cen 1966 Ioan \u201eHoli\u201d Holender (cum a ap\u0103rut pe afi\u015f) a fost invitat la Opera din Timi\u015foara \u2013 a c\u00e2ntat Giorgio Germont \u00een Traviata lui Giuseppe Verdi \u015fi Escamillo. Aplauze \u015fi ova\u0163ii \u2013 publicul timi\u015forean l-a primit cu toat\u0103 dragostea.<\/p>\n

La \u00eentoarcerea \u00een Austria \u015fi-a analizat, \u00een mod realist, posibilit\u0103\u0163ile de evolu\u0163ie \u015fi \u015fansele de viitor, lu\u00e2nd decizia de a renun\u0163a la cariera de solist de oper\u0103 (avea 31 de ani). S-a angajat la Agen\u0163ia de impresariat \u201eStarka\u201d (a lui Alois Starka), unde, \u00een c\u00e2\u0163iva ani, a deslu\u015fit toate tainele meseriei. \u00cencet-\u00eencet a devenit un nume cunoscut \u00een lumea operei (at\u00e2t \u00een cea a managerilor c\u00e2t \u015fi \u00een cea a arti\u015ftilor).
\n\u00cen 1972 a preluat agen\u0163ia, care va deveni \u00een final \u201eAgen\u0163ia de impresariat Holender\u201d. Prin inteligen\u0163a \u015fi profesionalismul cu care conducea agen\u0163ia de impresariat \u015fi-a f\u0103cut un num\u0103r mare de prieteni \u2013 manageri de oper\u0103, soli\u015fti, dirijori. Printre ei se afla \u015fi Eberhard Waechter, directorul Volksoper din Viena.<\/p>\n

La Staatsoper, unde lucrurile nu prea mergeau bine, director era Claus Helmut Drese. Franz Vranitzky, cancelarul Austriei la acea vreme, l-a invitat pe Eberhard Waechter \u015fi i-a propus s\u0103 preia ambele teatre de oper\u0103 din Viena \u2013 Staatsoper \u015fi Volksoper. Waechter a acceptat, dar a pus o condi\u0163ie: secretar general s\u0103 fie Ioan Holender. O propunere surprinz\u0103toare \u2013 Holender ob\u0163inuse cet\u0103\u0163enia austriac\u0103 cu pu\u0163in \u00eenainte.
\nA urmat discu\u0163ia dintre cancelar \u015fi Ioan Holender. Rezultatul: ministrul culturii \u015fi educa\u0163iei a anun\u0163at \u00een 22 iunie 1988: Waechter director al Staatsoper \u015fi Volksoper, Holender secretar general, pentru un mandat de 6 ani, cu intrare \u00een vigoare de la 1 septembrie 1991. Waechter s-a ocupat mai mult de proiectul pentru Volksoper, Holender de cel pentru Staatsoper.<\/p>\n

Dar via\u0163a le-a rezervat o surpriz\u0103 \u2013 decesul nea\u015fteptat, dup\u0103 6 luni, al lui Eberhard Waechter (29 martie 1992). Holender s-a g\u00e2ndit c\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, ar fi normal s\u0103 demisioneze, asigur\u00e2nd interimatul p\u00e2n\u0103 la numirea unei noi conduceri. Nu a fost a\u015fa \u2013 cancelarul Vranitzky l-a invitat din nou la discu\u0163ie. Nu \u015ftia c\u0103 sindicatul operei \u015fi orchestra (practic Filarmonica din Viena) \u00eel anun\u0163aser\u0103 \u00een prealabil pe cancelar de \u00eentreaga lor sus\u0163inere pentru Ioan Holender. Rezultatul \u2013 \u00een 2 aprilie 1992 este numit director al celor dou\u0103 opere (avea 57 de ani, neb\u0103nuind atunci c\u0103 vor mai urma \u015fi alte dou\u0103 mandate).<\/p>\n

La \u00eenceputul mandatului a realizat c\u0103 ansamblul operei a ajuns la cele mai joase cote \u2013 practic nu mai exista. \u015ei pentru roluri mici trebuiau chema\u0163i soli\u015fti din exterior, ceea ce implica cheltuieli foarte mari. Pas cu pas a reconstruit ansamblul, astfel \u00eenc\u00e2t cea mai mare parte a repertoriului putea fi realizat\u0103 doar cu membrii ansamblului. A angajat tineri soli\u015fti, foarte talenta\u0163i, mul\u0163i dintre ei fiind la ora actual\u0103 vedete incontestabile la marile opere din Europa sau de peste Ocean. A preferat s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 mai bine pe cei din ansamblu, chiar dac\u0103 a trebuit s\u0103 reduc\u0103 onorariile celor \u201emari\u201d.<\/p>\n

Oedipe-ul lui George Enescu a fost un alt vis \u00eemplinit al lui Ioan Holender \u2013 proiect comun cu Deutsche Oper Berlin, de mare succes, s-a jucat de 20 de ori. La premier\u0103 spectatorii au avut prilejul s\u0103 admire, \u00een superbele holuri ale operei, o expozi\u0163ie de fotografii despre Bucure\u015ftiul interbelic (realizat\u0103 de Mihai Oroveanu) \u015fi alta cu picturile lui Horia Bernea.<\/p>\n

Un alt am\u0103nunt despre cel mai longeviv director al Operei din Viena (3 mandate, 19 ani \u2013 record greu de egalat): celebrul violonist Isaac Stern \u015fi-a exprimat admira\u0163ia fa\u0163\u0103 de un tablou care domina biroul directorial \u2013 George Enescu, pictat de Corneliu Baba. \u00cen anul 2003 a acceptat invita\u0163ia de a fi Pre\u015fedinte de Onoare al Festivalului \u201eGeorge Enescu\u201d de la Bucure\u015fti. Pornit \u00een 1958, la ini\u0163iativa celebrului violonist american Yehudi Menuhin, festivalul a mers bine p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201980, c\u00e2nd a \u00eenceput dec\u0103derea. Trendul a continuat aproape 20 de ani, primele semne de revenire manifest\u00e2ndu-se \u00een 2001, c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t modificarea periodicit\u0103\u0163ii de la 3 ani la 2 ani. \u00cen calitatea sa de pre\u015fedinte de onoare, Ioan Holender a contribuit la continuarea revirimentului la edi\u0163iile din 2003 \u015fi 2005. La conferin\u0163a de pres\u0103 de la finele festivalului din 2005 a declarat c\u0103 este pentru ultima oar\u0103 c\u00e2nd apare \u00een aceast\u0103 calitate \u00een fa\u0163a ziari\u015ftilor.<\/p>\n

A renun\u0163at la calitatea de pre\u015fedinte de onoare \u015fi a devenit director artistic al festivalului. De aici \u00eencolo, timp de 5 edi\u0163ii (2007, 2009, 2011, 2013 \u015fi 2015) a avut m\u00e2n\u0103 liber\u0103, desigur \u00een limita posibilit\u0103\u0163ilor financiare, secondat de excelentul director executiv Mihai Constantinescu.<\/p>\n

Rela\u0163iile personale ale lui Ioan Holender au fost extrem de importante. \u015ei rezultatele nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103, calitatea festivalului ajung\u00e2nd la cote de invidiat. A reap\u0103rut \u201eturismul de festival\u201d \u2013 asta \u00eensemn\u00e2nd sute \u015fi sute de melomani din \u0163\u0103rile europene, din Israel \u015fi de peste ocean. \u00cen 2015 abonamentele se epuizau \u00een zeci de secunde de la punerea \u00een v\u00e2nzare. Multe concerte sau recitaluri deveneau \u201esold out\u201d dup\u0103 un sfert de or\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2015, la 80 de ani, \u00een plin\u0103 for\u0163\u0103 creatoare, ve\u015fnic t\u00e2n\u0103rul Ioan Holender \u015fi-a anun\u0163at retragerea din func\u0163ia de director artistic al festivalului.<\/p>\n

\u00cen 2023, Universitatea Politehnica Timi\u0219oara i-a acordat maestrului Ioan Holender cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie pe care o poate oferi o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, titlul de Doctor Honoris Causa, \u00een cel mai potrivit moment, chiar \u00eenaintea deschiderii Capitalei Culturale Europene.<\/p>\n

<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/gazetadinvest.ro\/politehnica-si-eu-ioan-holender-la-90-de-ani\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu ocazia anivers\u0103rii a 90 de ani de via\u021b\u0103 ai maestrului Ioan Holender, Universitatea Politehnica Timi\u0219oara a organizat luni, 16 iunie 2025, un moment festiv cu totul special, dedicat unei personalit\u0103\u021bi remarcabile a culturii interna\u021bionale, care \u0219i-a p\u0103strat mereu r\u0103d\u0103cinile legate de Politehnic\u0103 \u0219i de Timi\u0219oara. \u00cen sala ARCHA, un spa\u021biu cu o deosebit\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1571021,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[203],"class_list":["post-1571014","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-gazetadinvest-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1571014","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1571014"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1571014\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1571021"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1571014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1571014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1571014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}