{"id":1569009,"date":"2016-04-23T04:36:24","date_gmt":"2016-04-23T01:36:24","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1569009"},"modified":"2016-04-23T04:36:24","modified_gmt":"2016-04-23T01:36:24","slug":"traditii-obiceiuri-si-superstitii-de-sfantul-gheorghe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1569009","title":{"rendered":"Tradi\u021bii, obiceiuri \u0219i supersti\u021bii de Sf\u00e2ntul Gheorghe"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Magazin<\/a>\u00a0NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tTradi\u021bii, obiceiuri \u0219i supersti\u021bii de Sf\u00e2ntul Gheorghe\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span> Niciun comentariu<\/a><\/span>obiceiuri<\/a>, Sf. Gheorghe<\/a>, superstitii<\/a>, traditii<\/a><\/span><\/div>\n
\n

Pe data de 23 aprilie, militarii rom\u00e2ni s\u0103rb\u0103toresc Ziua For\u021belor Terestre, al c\u0103ror patron spiritual este Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe, Purt\u0103torul de Biruin\u021b\u0103, imaginea sa fiind asociat\u0103 cu vitejia \u0219i credin\u021b\u0103 pana la sacrificiul suprem. Tradi\u021biile, obiceiurile \u0219i supersti\u021biile legate de Sf\u00e2ntul Gheorghe sunt extrem de numeroase: se fac farmece de dragoste, se culege \u201eiarba fiarelor\u201d,\u00a0se \u00eempodobesc st\u00e2lpii de la poarta casei cu ramuri verzi de salcie \u00eenmugurit\u0103, pentru ca cei care locuiesc acolo s\u0103 fie ap\u0103ra\u021bi de boli \u0219i pagub\u0103.<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Gheorghe a fost patronul militar al Moldovei medievale. \u00a0Domnii Moldovei au \u00eenchinat multe biserici acestui Sf\u00e2nt Militar, drept mul\u021bumire pentru ajutorul divin dat pentru a \u00eenvinge nenum\u0103ra\u021bii du\u0219mani ai Moldovei!<\/p>\n

Conduc\u0103tor \u00een oastea romana, Sf.Gheorghe, a salvat-o pe fata conduc\u0103torului din Lida din ghearele dragonului, fiind venerat \u00een toat\u0103 lumea cre\u0219tina. Imaginea sa fiind asociat\u0103 cu vitejia \u0219i credin\u021b\u0103 pana la sacrificiul suprem.<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Gheorghe este considerat\u0103 \u0219i ca data care anun\u021ba \u00eenceputul verii pastorale, tot asa dup\u0103 cum cea a Sf\u00e2ntului Dumitru (26 octombrie) marcheaz\u0103 \u00eencheierea ei. De Sf.Gheorghe, oile ie\u0219eau la p\u0103\u0219unat \u0219i vitele la ciurda! La aceasta data se tocmeau pe vremuri oamenii pentru lucru \u00een c\u00e2mp, la stana, p\u0103dure, \u00een general la muncile agricole de peste an. \u00cen\u021belegerea era pe un an sau p\u00e2n\u0103 la Sf.Dumitru \u00een toamna! Era o vorba la \u021bar\u0103: \u201eSf.Gheorghe tocme\u0219te \u0219i Sf.Dumitru plate\u021bte!\u201d<\/em><\/p>\n

Se spune ca atunci c\u00e2nd Sf.Gheorghe \u201calerga cu calul sau \u00a0\u00eemprejurul p\u0103m\u00e2ntului, iarba \u00eenverze\u0219te, codrul \u00eenfrunze\u0219te, p\u0103m\u00eentul se deschide \u0219i vine prim\u0103vara!\u201d <\/em>Am citat din lucrarea\u00a0 lui Marcel Lutic \u201cTimpul sacru. S\u0103rb\u0103torile de altadat\u0103\u201d.<\/p>\n

Tradi\u021bii, obiceiuri \u0219i supersti\u021bii legate de Sf\u00e2ntul Gheorghe<\/strong><\/p>\n

\u2013 Noaptea din ajunul s\u0103rb\u0103torii, dintre 22 si 23 aprilie, este numita noaptea M\u00e2nic\u0103toarei, despre care se spune ca este sora Sf\u00e2ntului Gheorghe, \u0219i este considerata ca o noapte de temut.
\n\u2013 Se spune ca este bine sa stai \u00een casa \u00een aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei c\u0103rora le ies noaptea sufletele \u0219i b\u00e2ntuie prin sate, c\u0103l\u0103resc pe cozi de matura \u0219i pricinuiesc necazuri.
\n\u2013 Supersti\u021bia spune ca este bine s\u0103 se pun\u0103 ghimpi, m\u0103r\u0103cini sau crengi de m\u0103cie\u0219 la u\u0219a grajdului pentru ca sa se \u00een\u021bepe strigoii c\u00e2nd vin s\u0103 ia mana vitelor.
\n\u2013 Holdele trebuie \u00eenconjurate de o femeie \u201ecu r\u00e2nduieli\u201d (aflata la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veni\u021bi s\u0103 ia mana gr\u00e2ului.
\n\u2013 Dac\u0103 \u00eenainte de Sf\u00e2ntul Gheorghe prinzi un \u0219arpe, \u00eei tai capul, apoi il por\u021bi la p\u0103l\u0103rie sau basma \u0219i, dac\u0103 te duci \u00een capul satului c\u00eend ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale.<\/p>\n

\u2013 In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie.
\n\u2013 La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele.
\n\u2013 \u00cen unele regiuni fetele sunt stropite cu apa proasp\u0103t\u0103 de f\u00e2nt\u00e2n\u0103, la fel ca \u0219i obiceiul de Pa\u0219te, c\u00e2nd fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnifica\u021bie dubla, de substan\u021b\u0103 purificatoare si element favorabil fecundarii.
\n\u2013 Se mai spune ca de Sf Gheorghe ard comorile \u00een p\u0103duri sau pe dealuri \u0219i cine le vede noaptea lumin\u00e2nd, ziua le poate g\u0103si.
\n\u2013 Aceasta zi se spune ca este una prielnica pentru a se face farmece de dragoste.
\n\u2013 In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.
\n\u2013 In dimineata zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa, pe furis, care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
\n\u2013 \u00cen aceasta zi fetele mai obi\u0219nuiau s\u0103 semene usturoi, pe care-l p\u0103strau p\u00e2n\u0103 \u00een anul viitor. M\u00e2nc\u00e2nd usturoiul sem\u0103nat cu un an \u00eenainte, ele credeau ca vor fi \u00eenzestrate cu toate virtu\u021bile \u0219i ca se vor c\u0103s\u0103tori \u00een cel mai scurt timp.
\n\u2013 \u00cen zori de zi, \u00eenainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furi\u0219 \u00een p\u0103dure, \u00een locuri ferite \u0219i \u00eendep\u0103rtate, pentru a culege ciuperci \u2013 m\u0103tr\u0103guna, pe care le aduceau acas\u0103 \u0219i le puneau \u00een pod sau sub strea\u0219ina, \u00een credin\u021ba ca aceste plante miraculoase le vor aduce pe\u021bitori boga\u021bi. M\u0103tr\u0103guna recoltata acum era p\u0103strat\u0103 peste an pentru a fi folosit\u0103 la vindecarea unor bolii sau la practicarea vr\u0103jilor de m\u0103riti\u0219 pentru fetele ur\u00e2te sau b\u0103tr\u00e2ne, a vr\u0103jilor pentru \u00eembog\u0103\u021bire \u0219i c\u00e2\u0219tigare a faimei sau a celor de \u00eenmul\u021bire a laptelui la vaci. M\u0103tr\u0103guna putea sa provoace \u0219i nenorocire, s\u0103r\u0103cie, ur\u00e2\u021benie, nebunie sau moarte, \u00een func\u021bie de modul cum era folosita, de riturile sau vr\u0103jile \u00een care era uzitata sau \u00een func\u021bie de actul care-i declan\u0219a puterea.
\n\u2013 La fel \u0219i b\u0103ie\u021bii, \u00een diminea\u021ba zilei de Sf\u00e2ntul Gheorghe, pleac\u0103 la cules de \u201ciarba fiarelor\u201d, considerate o planta miraculoasa, ce putea sa sf\u0103r\u00e2me lac\u0103tele \u0219i lan\u021burile sau putea sa le confere lor, fl\u0103c\u0103ilor, propriet\u0103\u021bi miraculoase.
\n\u2013 Nimeni nu avea voie sa doarm\u0103 \u00een aceasta zi deoarece se credea ca acel care \u00eencalc\u0103 interdic\u021bia avea sa fie somnoros \u00eentregul an.
\n\u2013 In zona Bucovinei, dar mai demult in zona H\u00e2rlaului, exista obiceiul urzicatului. (Aspect cunoscut de la so\u021bie, care av\u00e2nd mul\u021bi fra\u021bi \u0219i surori, de Sf. Gheorghe, lua o por\u021bie zdrav\u0103n\u0103 de urzici la picioare)! \u00cen aceasta zi, tinerii se atingeau pe m\u00e2ini \u0219i pe picioare cu tulpini de urzica astfel crez\u00e2nd va vor deveni mai ageri, mai harnici, mai s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i vor aveam mai multa putere de munc\u0103.
\n\u2013 \u00cen ziua de Sf\u00e2ntul Gheorghe \u00eenc\u0103 se mai obi\u0219nuie\u0219te a se \u00eempodobi st\u00e2lpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie \u00eenmugurit\u0103 pentru ca sa fie ap\u0103ra\u021bi de boli \u0219i paguba;
\n\u2013 Pentru a fi ap\u0103ra\u021bi de rele, oamenii se c\u00e2nt\u0103resc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, c\u00e2nd obiceiul se re\u00eennoie\u0219te.
\n\u2013 Gospodarii dau foc gunoaielor \u0219i vechiturilor din gospodarii. Cenu\u0219a de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung u\u0219ile \u0219i ferestrele grajdurilor pentru a-i \u00eempiedica pe strigoii care intra la animale \u00een aceasta noapte sa le fure mana.
\n\u2013 B\u0103rba\u021bii nu ies \u00een aceasta zi \u00een sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prin\u0219i de \u201cstrigoaie\u201d, fermeca\u021bi \u0219i transforma\u021bi \u00een cai.
\n\u2013 Supersti\u021bia spune c\u0103 dac\u0103 gospodarii se stropesc cu apa ne\u00eenceputa luata dis de diminea\u021ba din f\u00e2nt\u00e2na, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
\n\u2013 Fetele care vor sa fie iubite seam\u0103n\u0103 busuioc \u00een zorii zilei. Apoi ud\u0103 semin\u021bele cu apa adus\u0103 \u00eentr-un vas nou, de la izvor. C\u00e2nd busuiocul este \u00eenflorit fetele se duc la hora purt\u00e2nd acest simbol al iubirii \u00een p\u0103r.<\/p>\n

Cu ocazia zile de Sf. Gheorghe, LA MULTI ANI, S\u0102N\u0102TATE, FERICIRE, PACE SI BEL\u0218UG, tuturora celora care poarta numele de Gheorghe, George, Georgeta, Gheorghi\u021ba, Georgel, Ghi\u021b\u0103, si nenum\u0103ratele derivate ale acestui nume.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n