{"id":1567027,"date":"2016-12-31T08:38:21","date_gmt":"2016-12-31T05:38:21","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1567027"},"modified":"2016-12-31T08:38:21","modified_gmt":"2016-12-31T05:38:21","slug":"datini-si-superstitii-de-anul-nou","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1567027","title":{"rendered":"Datini \u015fi supersti\u0163ii de Anul Nou"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Magazin<\/a>\u00a0NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tDatini \u015fi supersti\u0163ii de Anul Nou\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span> Niciun comentariu<\/a><\/span><\/div>\n
\n

Trecerea dintr-un an \u00een altul are numeroase semnifica\u0163ii, multe din ele reprezerntate simbolic \u00een datinile \u015fi tradi\u0163iile tuturor popoarelor. \u015ei la rom\u00e2ni aceast\u0103 trecere este reprezentat\u0103 \u00een credin\u0163e diverse, pline de farmec \u015fi culoare. Ceremonialul de \u00eennoire simbolic\u0103 a timpului, \u00een noaptea de 31 decembrie\/1 ianuarie, este numit \u201e\u00cengropatul Anului\u201d, denumirea de Revelion apar\u0163in\u00e2nd timpurilor moderne. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este \u201eoprit\u201d dup\u0103 365 de zile \u015fi \u00eentors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la cap\u0103t \u00een ziua de Anul Nou. Asem\u0103n\u0103tor divinit\u0103\u0163ii, timpul se na\u015fte anual, \u00eentinere\u015fte, se maturizeaz\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u015fi moare pentru a rena\u015fte dup\u0103 alte 365 de zile. Ideea \u00eennoirii timpului supravie\u0163uie\u015fte \u00een calendarul popular, unde \u201esfin\u0163ii\u201d sunt tineri, maturi \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, dup\u0103 cum s-au \u00eemp\u0103r\u0163it s\u0103rb\u0103torile. Cei de la \u00eenceputul anului sunt tineri (Sf\u00e2ntul Vasile, Dragobete, S\u00e2ngiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sf\u00e2ntul Ilie, Sf\u00e2nta Maria), iar ultimii s\u0103rb\u0103tori\u0163i sunt, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, b\u0103tr\u00e2ni (Mo\u015f Nicolae, Mo\u015f Ajun, Mo\u015f Cr\u0103ciun).<\/strong><\/p>\n

Prin multe obiceiuri \u015fi credin\u0163e se exprim\u0103 la \u00eenceput teama, dezordinea \u015fi haosul, iar dup\u0103 miezul noptii de Revelion optimismul, veselia, ordinea \u015fi echilibrul. Cele mai importante obiceiuri sunt sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din gr\u00e2u (colaci, turte) \u015fi din carne de porc (piftie, c\u00e2rna\u0163i), credin\u0163a c\u0103 se deschid mormintele \u015fi spiritele se \u00eentorc printre cei vii, abunden\u0163a ospe\u0163elor \u015fi petrecerilor. Perini\u0163a, strig\u0103tul peste sat, bilan\u0163 nocturn, \u00een auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau r\u0103u \u00een anul care se \u00eencheie \u015fi colindele cetelor de feciori sunt obiceiuri la fel de importante. Nu pot lipsi de la sate stingerea luminilor \u00een noaptea de Revelion (ce simbolizeaza \u00eentunericul \u015fi haosul des\u0103v\u00e2r\u015fit provocat de moartea divinit\u0103\u0163ii), aprinderea luminilor care simbolizeaz\u0103 na\u015fterea, credin\u0163a deschiderii cerului, arderea comorilor \u015fi vorbitul animalelor, \u00eencercarea norocului, aflarea ursitei, \u00eentocmirea calendarului \u015fi \u00eemp\u0103carea pricinilor. Prin Sorcova se \u00eencearc\u0103 alungarea spiritelor malefice prin zgomote, iar Plugu\u015forul reprezint\u0103 \u00eenceperea simbolic\u0103 a lucrului.<\/p>\n

Plugul \u2013 un obicei agrar<\/strong><\/p>\n

\u00cen ajunul Anului Nou, \u00cen Moldova, cete de fl\u0103c\u0103i \u015fi de b\u0103rba\u0163i de cur\u00e2nd \u00eensura\u0163i pleac\u0103 cu Plugul \u2013 str\u0103vechi obicei agrar derivat dintr-o practic\u0103 primitiv\u0103, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o urare obi\u015fnuit\u0103 de recolte bogate \u00een anul care abia \u00eencepe. Urarea de plugu\u015for este de fapt un adevarat poem care deschide cu har, recurg\u00e2nd la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia general\u0103 a S\u0103rb\u0103torilor de Anul Nou, color\u00e2nd desf\u0103\u015furarea acestei s\u0103rb\u0103tori cu acele elemente care ilustreaz\u0103 una dintre principalele ocupa\u0163ii ale poporului nostru \u2013 agricultura. Plugu\u015forul copiilor este tot un obicei str\u0103vechi agrar. \u00cen ajunul Anului Nou, cetele de copii intr\u0103 din cas\u0103 \u00een cas\u0103 s\u0103 ureze, purt\u00e2nd bice (harapnice) din care pocnesc, clopo\u0163ei, tal\u0103ngi etc. Urarea este un lung poem \u00een versuri, care prezint\u0103 succesiunea muncilor agricole \u2013 de la aratul ogorului p\u00e2n\u0103 la coptul colacilor.\u00a0 S\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 cuprind o serie de alte jocuri, capra, ursul, jienii care, prin strig\u0103te, chiote, mi\u015fc\u0103ri caraghioase, m\u0103resc nota de umor \u015fi veselie, d\u00e2nd uneori o nuan\u0163a de grotesc.<\/p>\n

Supersti\u0163iile \u015fi apa te scap\u0103 de\u2026 datorii \u015fi s\u0103r\u0103cie<\/strong><\/p>\n

Este bine \u015ftiut c\u0103 de felul \u00een care p\u0103\u015festi \u00een noul an depinde cum \u00ee\u0163i merge pe parcursul acestuia. Pentru a ocoli necazurile, b\u0103tr\u00e2nii s-au \u00eenconjurat de tot felul de supersti\u0163ii pe care le-au transmis cu grij\u0103 urma\u015filor. Se spune c\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul anului, este bine ca tot omul s\u0103 aib\u0103 datoriile pl\u0103tite, pentru ca \u00een anul care vine s\u0103 nu fie nevoit s\u0103 scoat\u0103 mul\u0163i bani din buzunare. Se mai spune, de asemenea, ca \u00een prag de an nou casa trebuie s\u0103 fie curat\u0103, oric\u00e2nd gata s\u0103 primeasca oaspe\u0163i. Nici rufele murdare nu este bine s\u0103 fie l\u0103sate pentru dup\u0103 Anul Nou. Sp\u0103landu-le \u00eenainte de intrarea \u00een noul an, te fere\u015fti de s\u0103r\u0103cie \u015fi de mizerie. Preg\u0103tirea bucatelor pentru seara dintre ani este \u00eenvaluit\u0103 \u015fi ea \u00een umbra supersti\u0163iilor. Astfel, pentru noaptea dintre ani nu se g\u0103te\u015fte m\u00e2ncare din carne de pas\u0103re, deoarece a\u015fa cum g\u0103ina scormone\u015fte \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi-l \u00eempra\u015ftie, tot a\u015fa se risipe\u015fte norocul \u015fi bun\u0103starea casei. O tradi\u0163ie mai nou\u0103 cere ca miezul nop\u0163ii de Revelion s\u0103-i surprind\u0103 pe \u00eendragosti\u0163i s\u0103rutandu-se sub crenguta de v\u00e2sc at\u00e2rnat\u0103 la u\u015f\u0103. Se spune ca dac\u0103 noul an te \u201eprinde\u201d astfel, atunci dragostea va intra tot anul \u00een gospod\u0103rie, iar cei ai casei vor tr\u0103i in armonie. O alt\u0103 superstitie este \u015fi aceea ca prima persoan\u0103 care intr\u0103 \u00een cas\u0103 \u00een noul an s\u0103 fie b\u0103rbat. Asta pentru c\u0103 el reprezint\u0103 st\u00e2lpul casei, iar dac\u0103 intr\u0103 primul, atunci fericirea casei nu va fi clintit\u0103 de greut\u0103\u0163ile cotidiene. Pe 1 ianuarie este bine ca \u00een case s\u0103 intre \u201esem\u0103n\u0103torii\u201d. Ace\u015ftia arunc\u0103 cu gr\u00e2u sau, mai nou, cu orez \u00een toate \u00eenc\u0103perile pentru ca cei ai casei s\u0103 aib\u0103 parte de un an prosper. \u00cen prima zi din noul an nu se m\u0103tur\u0103 \u015fi nici nu se adun\u0103 gr\u00e2ul sau orezul pentru a nu atrage s\u0103r\u0103cirea casei \u00een anul cel nou. Se mai spune c\u0103 cine va dormi \u00een Ziua de Sf\u00e2ntul Vasile va fi tot anul somnoros.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile este patronul primei zile din an<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare este unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esen\u0163ial \u00een delimitarea ritului ras\u0103ritean, al ortodoxiei, de cel apusean. \u00cen prima zi a anului nou, ziua Sf\u00e2ntului Vasile, se c\u00e2nt\u0103 colinde specifice \u015fi se \u00eempart daruri, mai mult simbolice. \u00cen unele zone, de Sf\u00e2ntul Vasile copiii \u015fi tinerii pleac\u0103 cu Plugu\u015forul. Acest obicei reprezint\u0103 un rit precre\u015ftin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune \u00een casa \u015fi \u00een gospod\u0103ria celui \u201eurat\u201d. \u00cen ziua de Sf\u00e2ntul Vasile, cerul este deschis \u015fi se consider\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunile sunt mai eficiente, dar \u015fi c\u0103 magia are mai multi sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103. Din aceste motive, \u00een aceast\u0103 zi li se prezice fetelor viitorul. Pentru aceasta, \u00een vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul c\u0103r\u0163ilor \u015fi cea cu oglinda. De asemenea, pentru ca fata s\u0103-\u015fi viseze ursitul, ea trebuia s\u0103-\u015fi puna sub limb\u0103, \u00eenainte de a se culca, pu\u0163in busuioc. La sate se coace \u015fi acum p\u00e2ine pentru toata familia, \u015fi se \u201ecitesc\u201d evenimentele din anul abia \u00eenceput (prin felul \u00een care se rupe p\u00e2inea, prin studierea norilor sau a felului \u00een care bate v\u00e2ntul) \u015fi se \u00eencearc\u0103 deducerea sor\u0163ii rudelor \u015fi prietenilor.<\/p>\n

Sorcova aduce noroc<\/strong><\/p>\n

\u00cen unele zone, copiii merg cu sorcova. Atingerea acesteia \u00eenso\u0163it\u0103 de o urare, este considerat\u0103 ca fiind aduc\u0103toare de noroc. Acest obicei \u00eel g\u0103sim la toate popoarele din cele mai vechi timpuri. \u00cen loc de b\u0103\u0163ul \u00eempodobit cu flori de foi\u0163\u0103 colorat\u0103, cum este la noi, la romani, se mergea pe la case cu ramuri de m\u0103slin sau de laur, pentru a se face ur\u0103ri de Anul Nou. \u00cenainte, sorcova se facea din ml\u0103di\u0163e de copaci (de obicei meri sau trandafiri), care se puneau \u00een noaptea de Sf. Andrei \u00een ap\u0103, iar de Anul Nou, dac\u0103 \u00eenfloreau, aduceau mult noroc. Cuv\u00e2ntul \u201esorcov\u0103\u201d este de origine slav\u0103 (sorok \u2013 40, num\u0103rul corespunz\u00e2nd exact cu cele 40 de lovituri ce se dau cu sorcova asupra celui c\u0103ruia i se ureaz\u0103, \u00een timpul recit\u0103rii colindului).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n