{"id":1566895,"date":"2017-06-23T18:31:43","date_gmt":"2017-06-23T15:31:43","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1566895"},"modified":"2017-06-23T18:31:43","modified_gmt":"2017-06-23T15:31:43","slug":"noaptea-de-sanziene-noapte-magica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1566895","title":{"rendered":"Noaptea de S\u00e2nziene, noapte magic\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Local<\/a>\u00a0Magazin<\/a>\u00a0NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tNoaptea de S\u00e2nziene, noapte magic\u0103\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span> Niciun comentariu<\/a><\/span>sanziene. traditii<\/a>, sarbatoare<\/a>, superstitii<\/a><\/span><\/div>\n
\n

\u00cen calendarul popular, \u00een ziua de 24 iunie se s\u0103rb\u0103toresc S\u00e2nziene sau Dr\u0103gaica. De\u015fi sunt asociate s\u0103rb\u0103torii cre\u015ftine a Na\u015fterii Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul \u015fi a Aducerii Moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Ioan cel Nou de la Suceava, S\u00e2nzienele \u00ee\u015fi au originea \u00eentr-un str\u0103vechi cult solar. Denumirea este preluat\u0103 probabil, de la Sancta Diana, zei\u0163\u0103 silvestr\u0103. S\u00e2nzienele erau pe vremea lui Dimitrie Cantemir, reprezent\u0103ri fitomorfe (Florile de S\u00e2nziene) \u015fi divinit\u0103\u0163i antropomorfe. \u00cen credin\u0163a popular\u0103, S\u00e2nzienele sunt femei frumoase, adev\u0103rate preotese ale soarelui, divinit\u0103\u0163i nocturne ascunse prin p\u0103durile \u00eentunecate, neumblate de om.<\/p>\n

\u00centr-un cult geto-dacic str\u0103vechi al Soarelui, s\u00e2nzienele erau reprezentate de traci \u00eenl\u0103n\u0163uite \u00eentr-o hor\u0103. Nimeni \u00eens\u0103 nu le spune pe numele lor cu miez etimologic. Oamenii le zic iele acestor z\u00e2ne n\u0103stru\u015fnice. Ielele sunt fecioare z\u0103natice, cu o mare putere de seduc\u0163ie \u015fi cu puteri magice. Se crede despre ele c\u0103 locuiesc \u00een v\u0103zduh, \u00een p\u0103duri sau \u00een pe\u015fteri, pe maluri de ape sau la r\u0103sp\u00e2ntii \u015fi apar noaptea la lumina lunii, rotindu-se \u00een hor\u0103, \u00een locuri retrase, dans\u00e2nd goale, cu p\u0103rul despletit \u015fi cu clopo\u0163ei la picioare, \u00een unele legende. Locul pe care au dansat r\u0103m\u00e2ne ars ca de foc \u015fi iarba nu mai cre\u015fte acolo. Se crede c\u0103 \u00een Noaptea de S\u00e2nziene ielele se adun\u0103 \u015fi danseaz\u0103 \u00een p\u0103dure, iar cine le vede r\u0103m\u00e2ne mut sau \u00eennebune\u015fte.<\/p>\n

\u00cen vremuri \u00eendep\u0103rtate, popula\u0163ia din mun\u0163i se \u00eent\u00e2lnea pesemne la momentele solsti\u0163iale (S\u00e2nzienele) sau echinoc\u0163iale pentru a s\u0103v\u00e2r\u015fi ritualuri \u00eenchinate Soarelui. Megali\u0163ii din Mun\u0163ii C\u0103limani pe care s-au descoperit \u00eensemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) sunt semne ale acestor ceremoniale.<\/p>\n

S\u00e2nzienele plutesc \u00een aer sau umbl\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u00een noaptea de 23 spre 24 iunie, c\u00e2nt\u0103 \u015fi danseaz\u0103, \u00eempart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile c\u0103s\u0103torite, \u00eenmul\u0163esc animalele \u015fi p\u0103s\u0103rile, umplu de leac \u015fi miros florile \u015fi t\u0103m\u0103duiesc bolile \u015fi suferin\u0163ele oamenilor.<\/p>\n

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezent\u0103ri fantastice aduc\u0103toare de rele, S\u00e2nzienele sunt z\u00e2ne bune. Dar ele pot deveni \u015fi for\u0163e d\u0103un\u0103toare. Dac\u0103-s p\u0103guboase, z\u00e2nele \u00eei lovesc pe cei p\u0103c\u0103to\u015fi cu \u201elan\u0163ul S\u00e2nzienelor\u201d, st\u00e2rnesc din senin \u015fi vijelii, v\u0103t\u0103meaz\u0103 gr\u00e2nele cu grindin\u0103 \u015fi las c\u00e2mpul f\u0103r\u0103 de rod \u015fi florile f\u0103r\u0103 de leac.<\/p>\n

\u00a0Ritualuri cu flori<\/strong><\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a de S\u00e2nziene, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui, oamenii str\u00e2ngeau buchete de S\u00e2nziene pe care le \u00eempleteau \u00een coroni\u0163e \u015fi le aruncau pe acoperi\u015ful caselor. Dac\u0103 aceast\u0103 coroni\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2nea pe cas\u0103, se spunea c\u0103 st\u0103p\u00e2nii casei vor tr\u0103i mult. Atunci c\u00e2nd coroni\u0163a aluneca spre marginea acoperi\u015fului sau c\u0103dea de pe acoperi\u015f, \u00een popor se spunea c\u0103 st\u0103p\u00e2nii casei vor muri de tineri.<\/p>\n

\u00cen satul S\u00e2ncel, din Alba, tradi\u0163ia presupune ca, \u00een seara dinaintea Na\u015fterii Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, gospodarii s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eempodobeasc\u0103 por\u0163ile cu o cruce din flori de s\u00e2nziene \u015fi un trandafir. \u00cen ziua de S\u00e2nziene, s\u0103tenii adun\u0103 de pe c\u00e2mp flori \u015fi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar \u015fi pentru fiecare animal din gospod\u0103rie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un b\u0103rbat pe acoperi\u015ful casei, acesta strig\u00e2nd \u015fi numele celui c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine cununa. B\u0103tr\u00e2nii satului povestesc c\u0103 fiecare cunun\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe acoperi\u015f, pentru a-l ap\u0103ra de r\u0103u pe cel c\u0103ruia \u00eei este destinat\u0103, iar \u00een cazul \u00een care va c\u0103dea, respectivului membru al familiei \u00eei va merge r\u0103u tot anul. S\u0103tenii arunc\u0103 apoi pe acoperi\u015furile grajdurilor cununi\u0163ele f\u0103cute pentru animalele din gospod\u0103rie, tradi\u0163ia spun\u00e2nd c\u0103 \u015fi acestea vor fi ocrotite de r\u0103u.<\/p>\n

De asemenea, exist\u0103 o supersti\u0163ie popular\u0103 specific\u0103 acestei s\u0103rb\u0103tori. \u00cen ziua de S\u00e2nziene oamenii nu trebuie s\u0103 se \u00eemb\u0103ieze, deoarece vor sp\u0103la for\u0163ele magice care \u00eei \u00eenconjoar\u0103 \u00een aceast\u0103 zi.<\/p>\n

\u00cen Noaptea de S\u00e2nziene se fac focuri \u00een care se arunc\u0103 substan\u0163e cu arome puternice, b\u0103ie\u0163ii agit\u0103 f\u0103clii, se strig\u0103 \u015fi se c\u00e2nt\u0103 din bucium. Localnicii din satul bistri\u0163ean Maieru p\u0103streaz\u0103 un obicei vechi de c\u00e2teva sute de ani. \u00cen ajunul s\u0103rb\u0103torii de S\u00e2nziene, se aprind\u0103 focuri prin care sar pentru a se purifica.<\/p>\n

Gospodarii \u00eencercau s\u0103 afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de S\u00e2nziene. \u00cen seara din ajunul s\u0103rb\u0103torii ag\u0103\u0163au cununi de S\u00e2nziene, la col\u0163ul casei orientat c\u0103tre r\u0103s\u0103rit \u015fi dac\u0103, a doua zi, \u00een coroni\u0163e erau prinse p\u0103r de la anumite animale, sau puf \u015fi pene de la p\u0103s\u0103ri, anul era prielnic tocmai pentru animalele \u015fi p\u0103s\u0103rile oamenilor.<\/p>\n

Florile culese \u00een ziua de S\u00e2nziene prinse \u00een coroni\u0163e sau legate \u00een form\u0103 de cruce, erau duse la biseric\u0103 pentru a fi sfin\u0163ite \u015fi erau p\u0103strate, apoi, pentru practici magice. De s\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor, \u00een mijlocul verii, se culegeau plantele de leac.<\/p>\n

Tot acum se f\u0103ceau previziuni meteorologice: \u00een func\u0163ie de momentul \u00een care r\u0103s\u0103rea Constela\u0163ia G\u0103inu\u015fei, se determina perioada prielnic\u0103 pentru sem\u0103natul gr\u00e2ului de toamn\u0103.<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor mai este cunoscut\u0103 \u00een popor \u015fi sub denumirea de Amu\u0163itul Cucului. Se crede c\u0103 dac\u0103 cucul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 c\u00e2nte \u00eenainte de S\u00e2nziene, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vara va fi secetoas\u0103.<\/p>\n

\u00a0Pentru a fi s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi pentru a avea spor \u00een munc\u0103, \u00een acest moment de \u00eenceput al seceri\u015fului, oamenii se \u00eencingeau peste \u015fale cu tulpini de cicoare.<\/div>\n

Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprindeau focuri \u00een care se aruncau substan\u0163e puternic mirositoare, se buciuma \u015fi se striga \u00een jurul focurilor.<\/p>\n

\u00cen unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi \u00eent\u00e2lnit, cu ani \u00een urm\u0103, obiceiul \u201eboului \u00eenstru\u0163at\u201d. \u00cen ceremonial, masca taurin\u0103 murea \u015fi ren\u0103\u015ftea simbolic la acest \u00eenceput de timp calendaristic.<\/p>\n

\u00cen Ardeal, se mai spune c\u0103, \u00een ziua de S\u00e2nziene, pot fi c\u0103utate comori vechi, \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt, deoarece, \u00een noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc.<\/p>\n

Pentru pomenirea mor\u0163ilor se fac pomeni \u00eembel\u015fugate \u015fi se pun flori mirositoare pe morminte.<\/p>\n

De S\u00e2nziene au loc b\u00e2lciuri \u015fi iarmaroace. Acestea erau \u00een trecut un bun prilej pentru \u00eent\u00e2lnirea tinerilor cop\u0163i pentru m\u0103ri\u0163is.<\/p>\n

\u00a0Ritualuri pentru m\u0103ri\u0163i\u015f \u015fi dragoste<\/strong><\/p>\n

Micile flori galbene, numite s\u00e2nziene, cresc \u00een poieni \u015fi sunt culese de fete, \u00een muzica \u015fi chiuiturile fl\u0103c\u0103ilor. Se \u00eempletesc apoi \u00een form\u0103 de cerc pentru fete \u015fi de cruce pentru b\u0103ie\u0163i. Aceste cununi se pun \u00een cas\u0103, pe por\u0163i, la ferestre, pe \u015furi, pe stupi \u015fi chiar \u00een culturi, \u00een credin\u0163a c\u0103 ele vor ocroti casa \u015fi gospod\u0103ria, vor aduce noroc, s\u0103n\u0103tate \u015fi bel\u015fug.<\/p>\n

Fetele \u00ee\u015fi arunc\u0103 aceste cununi pe un acoperi\u015f, cele care r\u0103m\u00e2n prinse prevestind m\u0103riti\u015ful apropiat, sau peste vite: dac\u0103 nimere\u015fte una t\u00e2n\u0103r\u0103, fata se va c\u0103s\u0103tori cu un t\u00e2n\u0103r, iar dac\u0103 i se prinde cununa \u00eentr-una b\u0103tr\u00e2n\u0103, un om \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eei va fi alesul.<\/p>\n

Fetele str\u00e2ngeau flori de S\u00e2nziene pentru a le pune sub pern\u0103, \u00een noaptea premerg\u0103toare s\u0103rb\u0103torii, \u00een credin\u0163a c\u0103 \u00ee\u015fi vor visa ursitul. \u00cen unele zone, fetele \u00ee\u015fi f\u0103ceau coroni\u0163e din S\u00e2nziene, pe care le l\u0103sau peste noapte \u00een gr\u0103dini sau \u00een locuri curate. Dac\u0103 diminea\u0163a g\u0103seau coroni\u0163ele pline de rou\u0103, era semn sigur de m\u0103riti\u015f \u00een vara care \u00eencepea.<\/p>\n

De asemenea, dac\u0103 poart\u0103 flori de s\u00e2nziene \u00een p\u0103r sau la s\u00e2n, fetele \u015fi femeile m\u0103ritate vor deveni atr\u0103g\u0103toare \u015fi dr\u0103g\u0103stoase.<\/p>\n

Un alt obicei este alaiul Dr\u0103gaicei \u2013 cea mai frumoas\u0103 \u015fi mai cuminte dintre fetele satului, care colind\u0103 al\u0103turi de alte tinere \u00eembr\u0103cate \u00een alb. La r\u0103scruci, fetele se opresc \u015fi fac o hor\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd. Se mai obi\u015fnuie\u015fte \u015fi ca fetele s\u0103 fie udate de fl\u0103c\u0103i, care umbl\u0103 prin sat din zorii zilei cu flori de s\u00e2nziene la p\u0103l\u0103rii.<\/p>\n

Pentru a fi pl\u0103cute feciorilor, fetele se sp\u0103lau pe cap, \u00een aceast\u0103 zi cu fiertur\u0103 de iarb\u0103 mare. Pentru a scap\u0103 de boli, fetele \u015fi nevestele se sc\u0103ldau ritual \u00een ape curg\u0103toare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se t\u0103v\u0103leau dezbr\u0103cate \u00een rou\u0103, diminea\u0163a, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul Soarelui. Roua trebuie adunat\u0103 \u00een zori de pe plante, \u00een locuri nec\u0103lcate, pe o p\u00e2nz\u0103 alb\u0103, stoars\u0103 apoi \u00eentr-o oal\u0103 nou\u0103. B\u0103tr\u00e2nele care se ocup\u0103 de asta, aduc apoi roua \u00een sat, f\u0103r\u0103 a vorbi pe drum \u015fi evit\u00e2nd s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe cineva. Cu aceast\u0103 rou\u0103 se vor sp\u0103la fetele care vor s\u0103 se m\u0103rite repede, dar \u015fi femeile m\u0103ritate care vor s\u0103 fie iubite de so\u0163i \u015fi s\u0103 aib\u0103 copii frumo\u015fi \u015fi s\u0103n\u0103to\u015fi.<\/p>\n

O supersti\u0163ie legat\u0103 tot de dragoste spune c\u0103 \u00eendr\u0103gosti\u0163ii care fac \u00eempreun\u0103 baie \u00een r\u00e2u sau \u00een mare de S\u00e2nziene se vor iubi toat\u0103 via\u0163a.<\/p>\n