{"id":1566883,"date":"2017-09-14T06:11:57","date_gmt":"2017-09-14T03:11:57","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1566883"},"modified":"2017-09-14T06:11:57","modified_gmt":"2017-09-14T03:11:57","slug":"sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-semnificatii-traditii-obiceiuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1566883","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci: semnifica\u021bii, tradi\u021bii, obiceiuri"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Magazin<\/a>\u00a0NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tS\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci: semnifica\u021bii, tradi\u021bii, obiceiuri\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span> Niciun comentariu<\/a><\/span>sarbatoare<\/a>, ziua crucii<\/a><\/span><\/div>\n
\n

\u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci, cea mai veche dintre s\u0103rb\u0103torile cre\u015ftine, aduce aminte de patimile \u015fi moartea M\u00e2ntuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerat\u0103 \u015fi data ce veste\u015fte sf\u00e2r\u015fitul verii \u015fi \u00eenceputul toamnei.<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci este singura cu post aspru \u015fi rug\u0103ciune care apare la data de 14 septembrie at\u00e2t \u00een calendarul bizantin (ortodox \u015fi greco-catolic), c\u00e2t \u015fi \u00een cel latin, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra mor\u0163ii \u015fi p\u0103catului.<\/p>\n

Prin aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u0219tinii comemoreaz\u0103 dou\u0103 evenimente deosebite din istoria lemnului crucii:<\/p>\n

    \n
  1. Aflarea crucii (de c\u0103tre Sf\u00e2nta Elena, mama \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare) pe care a fost r\u0103stignit Iisus \u0219i \u00een\u0103l\u021barea ei solemn\u0103, \u00een v\u0103zul tuturor, de c\u0103tre episcopul Macarie de Ierusalim, \u00een ziua de 14 septembrie 326;<\/li>\n
  2. Readucerea lemnului crucii de la per\u0219i, \u00een anul 629, pe timpul \u00eemp\u0103ratului bizantin Heraclius I, care a depus-o \u00een biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt din Ierusalim, dup\u0103 care patriarhul Zaharia de Ierusalim a \u00een\u0103l\u021bat-o \u00een v\u0103zul tuturor, la 14 septembrie 630.<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cenceputul cultului public \u0219i oficial al crucii lui Isus s-a petrecut \u00een anul 335, cu ocazia sfin\u021birii bisericii zidite de \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare, la propunerea \u00eemp\u0103r\u0103tesei Elena, pe Golgota, locul Calvarului \u0219i al \u00eengrop\u0103rii lui Isus (vestita Biseric\u0103 a Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt, sau Martirion\/Martyrium, iar mai t\u00e2rziu \u201eAd Crucem\u201d). Conform pelerinei cre\u0219tine Egeria (sec. IV), \u00een aceast\u0103 biseric\u0103, consacrat\u0103 \u00een ziua de 13 septembrie, a fost depus\u0103 spre p\u0103strare cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperit\u0103 de pu\u021bin\u0103 vreme de sf\u00e2nta Elena, mama lui Constantin.<\/p>\n

    Dar s\u0103rb\u0103toarea liturgic\u0103 a \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai t\u00e2rziu, pe 14 septembrie, \u0219i a\u0219a s-a transmis \u0219i \u00een Occident, cu \u00eencepere din secolele VII-VIII, c\u00e2nd la evenimentul din 335 s-a ad\u0103ugat comemorarea redob\u00e2ndirii relicvei sfintei cruci de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul bizantin Heraclie \u00een anul 629. Cu paisprezece ani mai \u00eenainte, regele persan Cosroe Parviz, cucerind Cetatea Sf\u00e2nt\u0103 a Ierusalimului, a luat ca prad\u0103 de r\u0103zboi \u0219i racla cu lemnul Sfintei Cruci.<\/p>\n

    Heraclie a recuperat Crucea prin r\u0103zboi, \u0219i a depus-o \u00een Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een anii 634-635, lemnul sfintei cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (\u0219i \u00eenapoi) \u00eentr-o procesiune solemn\u0103 care s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een cultul bizantin al s\u0103rb\u0103torii din 14 septembrie.<\/p>\n

    P\u0103r\u021bile din Cruce care au r\u0103mas la Ierusalim s-au pierdut definitiv \u00een anul 1187, c\u00e2nd a fost luat\u0103 de episcopul de Betleem \u0219i dus\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia de la Hattin. Au r\u0103mas doar buc\u0103\u021bile trimise de Sf\u00e2nta Elena la Constantinopol \u0219i la Roma.<\/p>\n

    Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri<\/strong><\/p>\n

    Ziua Crucii este considerat\u0103 data ce veste\u015fte sf\u00e2r\u015fitul verii \u015fi \u00eenceputul toamnei. Calendarul popular consemneaz\u0103 aceast\u0103 zi \u015fi sub alte denumiri, cum ar fi C\u00e2rstovul Viilor \u015fi Ziua \u015earpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscut\u0103 mai ales \u00een zonele deluroase \u015fi sudice, \u00een zonele viticole, marc\u00e2nd \u00eenceputul culegerii viilor.<\/p>\n

    A doua denumire este legat\u0103 de faptul c\u0103, din aceast\u0103 zi, se crede c\u0103 \u015ferpii \u015fi alte reptile \u00eencep s\u0103 se retrag\u0103 \u00een ascunzi\u015furile subterane, hibern\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103. La sate, \u00eenc\u0103 se mai crede c\u0103 \u015ferpii, \u00eenainte de a se retrage, se str\u00e2ng mai mul\u0163i la un loc, se \u00eencol\u0103cesc \u015fi produc o m\u0103rgic\u0103 numit\u0103 \u201epiatra nestemat\u0103\u201d, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.<\/p>\n

    Potrivit altor tradi\u0163ii, de Ziua Crucii se str\u00e2ng ultimele plante de leac (boz, mic\u015funele, m\u0103tr\u0103guna, n\u0103valnic), care sunt duse, \u00eempreun\u0103 cu buchet de flori \u015fi busuioc, la biseric\u0103, pentru a fi puse \u00een jurul crucii \u015fi a fi sfin\u0163ite. Plantele astfel sfin\u0163ite se p\u0103streaz\u0103 apoi \u00een cas\u0103, la icoane sau \u00een alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar \u015fi la farmecele de dragoste.<\/p>\n

    Oamenii merg la biseric\u0103 \u015fi dau de poman\u0103 ulcele noi, pline cu ap\u0103 curat\u0103, miere sau mied, \u00eempodobite cu fir ro\u015fu, acoperite cu un col\u0103cel\/covrig \u015fi o lum\u00e2nare.<\/p>\n

    Monedele sfin\u0163ite \u00een aceast\u0103 zi, p\u0103strate \u00een portofel, al\u0103turi de o cruciuli\u0163\u0103 aduc bel\u015fug \u015fi spor \u00een munc\u0103.<\/p>\n

    Nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103 fructe care au ceva cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.<\/p>\n

    Tot \u00een aceast\u0103 zi, \u00een Bucovina se f\u0103ceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pild\u0103, oamenii at\u00e2rnau \u00een ramurile pomilor f\u0103r\u0103 de rod cruci de busuioc sfin\u0163it, crez\u00e2nd c\u0103 astfel vor avea parte de recolt\u0103 bogat\u0103 \u00een toamna viitoare.<\/p>\n