{"id":1564524,"date":"2019-02-11T17:13:11","date_gmt":"2019-02-11T14:13:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1564524"},"modified":"2019-02-11T17:13:11","modified_gmt":"2019-02-11T14:13:11","slug":"povestea-monstrului-preistoric-de-la-antipa-gasit-in-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1564524","title":{"rendered":"Povestea monstrului preistoric de la Antipa, g\u0103sit \u00een Vaslui"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Local<\/a>\u00a0Magazin<\/a>\u00a0NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tPovestea monstrului preistoric de la Antipa, g\u0103sit \u00een Vaslui\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span>antipa<\/a>, Deinotherium gigantissimum<\/a>, elefant<\/a>, monstru<\/a>, Vaslui<\/a><\/span><\/div>\n
\n
\n

Mii de copii curio\u0219i au r\u0103spuns invita\u021biei muzeului Antipa care i-a chemat s\u0103 admire un elefant dintr-o specie disp\u0103rut\u0103 acum 2 milioane de ani. Pentru c\u0103 este cel mai important exponat, vizitatorii au aflat povestea lui \u0219i a cercet\u0103torului care i-a descoperit scheletul \u00een Vaslui.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Acesta este \u201cDeinotherium gigantisimum\u201d \u2013 sau animal \u00eenfrico\u015f\u0103tor uria\u015f, descoperit la Vaslui acum 129 de ani de arheologul Gregoriu \u015etef\u0103nescu. Este un exponat extrem de rar pe care pu\u0163ine muzee din lume \u00eel au.<\/p>\n

10 februarie este ziua de na\u015ftere a celui care l-a g\u0103sit, iar reprezentan\u0163ii muzeului Antipa au \u0163inut s\u0103-i mul\u0163umeasc\u0103 pentru descoperirea nepre\u0163uit\u0103.<\/p>\n

De\u015fi scheletul se afla expus \u00een muzeu de at\u00e2ta timp, pu\u0163ini \u00eei \u015ftiu povestea. La cutremurul din \u201977, structura s-a pr\u0103bu\u015fit, iar speciali\u015ftii au lucrat 34 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ca s\u0103 o refac\u0103.<\/p>\n

Resturile acestui animal, de v\u00e2rst\u0103 Pon\u0163ian (8, 7-5, 8 mil ani), au fost g\u0103site, \u00een anul 1890, la M\u00e2nza\u0163i, pe Valea B\u00e2rladului, de c\u0103tre Gregoriu \u015etef\u0103nescu, primul profesor rom\u00e2n de geologie \u015fi paleontologie al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Profesorul \u015etef\u0103nescu a avut o contribu\u0163ie substan\u0163ial\u0103 la \u00eembog\u0103\u0163irea colec\u0163iilor Muzeului de Istorie Natural\u0103, fiind numit director al institu\u0163iei \u00een anul 1864; muzeul era pe atunci g\u0103zduit \u00een cl\u0103direa universit\u0103\u0163ii. \u00cen anul 1882, Gregoriu \u015etef\u0103nescu a \u00eenfiin\u0163at Biroul Geologic pe care l-a \u015fi condus, iar \u00een calitate de conduc\u0103tor al acestuia, a avut \u015fi ini\u0163iativa realiz\u0103rii primei h\u0103r\u0163i geologice a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Exemplarul rom\u00e2nesc: 4, 5 m \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 3, 5 m lungime<\/h3>\n

\u00cenrudit cu elefantul actual, deinoteriul era un mamifer erbivor puternic \u015fi robust (gr.\u00a0deinotherium\u00a0<\/em>\u2013 animal teribil), care tr\u0103ia \u00een regiunile \u00eemp\u0103durite din apropierea mla\u015ftinilor. Un adult consuma, \u00een medie, zilnic, aproximativ 400 kg de plante. \u00cen compara\u0163ie cu al\u0163i proboscidieni la care defensele (filde\u015fii) porneau de pe maxilarul superior, \u00een cazul deinoteriului, cele doua defense, mai scurte \u015fi mai groase, sunt a\u015fezate pe falca inferioar\u0103 care este mult recurbat\u0103 \u00een jos. Exemplarul expus \u00een holul central al muzeului m\u0103soar\u0103 4, 5 m \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 3, 5 m lungime \u015fi apar\u0163ine unui individ t\u00e2n\u0103r. Adul\u0163ii puteau atinge dimensiuni mai mari, a\u015fa cum o dovede\u015fte osul izolat (humerus) expus al\u0103turi. \u00cen Europa \u015fi Africa (Algeria, Kenia) tr\u0103iau alte specii de deinoteriu care erau de talie mai mic\u0103. \u00cenceputul perioadei glaciare a Cuaternarului a condus la dispari\u0163ia acestui gen acum 2, 5 milioane de ani.<\/p>\n

Exponatul din muzeu a fost montat \u00een anul 1906 de c\u0103tre restauratorul belgian L.F. de Pauw \u015fi restaurat dup\u0103 marele cutremur din 1977. Aceasta, pentru c\u0103 seismul catastrofal din 4 martie 1977 a avariat grav cl\u0103direa muzeului, afect\u00e2nd puternic colec\u0163iile publice ale institu\u0163iei:printre altele, scheletele de\u00a0Deinotherium gigantissimum<\/em>\u00a0\u015fi de\u00a0Mastodon americanus<\/em>\u00a0s-au pr\u0103bu\u015fit. \u00centr-un timp record \u015fi cu un efort uria\u015f muzeul a fost redeschis par\u0163ial la 24 august \u015fi integral la 20 noiembrie 1977. Ast\u0103zi, scheletul de deinoteriu impresioneaz\u0103 prin dimensiuni, oferind detalii uimitoare despre un animal care a tr\u0103it \u00een trecut pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n