{"id":1564156,"date":"2019-12-24T13:24:19","date_gmt":"2019-12-24T10:24:19","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1564156"},"modified":"2019-12-24T13:24:19","modified_gmt":"2019-12-24T10:24:19","slug":"traditii-si-obiceiuri-de-ajun-si-de-craciun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1564156","title":{"rendered":"Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri de Ajun \u0219i de Cr\u0103ciun"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Magazin<\/a>\u00a0RECOMANDATE<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tTradi\u021bii \u0219i obiceiuri de Ajun \u0219i de Cr\u0103ciun\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span>Craciun<\/a>, obiceiuri<\/a>, traditii<\/a><\/span><\/div>\n
\n

Cr\u0103ciunului \u00eei sunt asociate tradi\u0163ii \u015fi ritualuri dintre cele mai diverse. Este \u00eempodobit bradul, copiii \u015fi adul\u0163ii colind\u0103, primesc daruri, iar \u00eenainte de Cr\u0103ciun este bine s\u0103 \u0163ii post ca s\u0103 ai s\u0103n\u0103tate \u015fi noroc.<\/p>\n

Na\u015fterea lui Iisus a \u00eenceput s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit\u0103 din secolul al III-lea \u00een lumea cre\u015ftin\u0103. Primele s\u0103rb\u0103tori de Cr\u0103ciun se derulau timp de mai multe zile, din luna noiembrie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie. Alegerea acestei perioade a \u0163inut de o strategie a Bisericii, care a permis dispari\u0163ia vechilor obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii p\u0103g\u00e2ne, care au fost \u00eenlocuite cu una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii: na\u015fterea Domnului.<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului nu exista la \u00eenceputul cre\u015ftinismului. Evangheliile nu men\u0163ionau data na\u015fterii lui Iisus Hristos, iar Biserica a trebuit s\u0103 aleag\u0103 o dat\u0103. La \u00eenceput, nu toate bisericile cre\u015ftine aveau aceea\u015fi dat\u0103 pentru s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd data de 25 decembrie a fost aleas\u0103 \u00een anul 354 e.n. de Biserica din Occident. Biserica din Orient a p\u0103strat data de 6 ianuarie.<\/p>\n

Origini diverse pentru cuv\u00e2ntul \u201eCr\u0103ciun\u201d<\/p>\n

Originile cuv\u00e2ntului \u201eCr\u0103ciun\u201d sunt diverse, controversate \u015fi, de multe ori, se \u00eentrep\u0103trund. Origini latine ale sale se reg\u0103sesc \u00een Italia, Portugalia, Spania, unde \u201eCr\u0103ciun\u201d se spune \u201eNatale\u201d (Italia), \u201eNatal\u201d (Portugalia) \u015fi \u201eNavidad\/ Natividad\u201d (Spania).<\/p>\n

Pentru unii istorici, originile cuv\u00e2ntului vin de la vechii gali din Fran\u0163a, deoarece \u201eCr\u0103ciun\u201d (\u201eNoel\u201d, \u00een francez\u0103) ar proveni din dou\u0103 cuvinte ale galilor \u2013 \u201enoio\u201d (nou) \u015fi \u201ehel\u201d (soare). Aceast\u0103 origine face referire la caracterul profan al s\u0103rb\u0103torii \u015fi, \u00een special, la celebrarea solsti\u0163iului de iarn\u0103 de vechii gali. \u00centruc\u00e2t marile s\u0103rb\u0103tori religioase cre\u015ftine \u015fi s\u0103rb\u0103torile p\u0103g\u00e2ne se suprapun \u015fi se \u00eentrep\u0103trund, este dificil\u0103 descoperirea originilor exacte ale cuv\u00e2ntului \u201eCr\u0103ciun\u201d.<\/p>\n

\u00cen limba rom\u00e2n\u0103, la fel ca \u00een multe alte limbi regionale europene, originea latin\u0103 a continuat s\u0103 existe p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre pentru a desemna s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului \u2013 \u201ecreatio,- onis\u201d \u00eensemn\u00e2nd \u201ena\u015ftere\u201d.<\/p>\n

\u00cen englez\u0103 se spune \u201eChristmas\u201d (\u201eMesa de Cr\u0103ciun\u201d), \u00een german\u0103 \u201eWeichnachten\u201d (\u201eNop\u0163ile sfinte\u201d), \u00een olandez\u0103 \u201eKerstmis\u201d, iar \u00een greac\u0103 \u201eChrisstouyenna\u201d.<\/p>\n

Bradul<\/p>\n

Pentru s\u0103rb\u0103torirea lui Jul, popoarele nordice plantau un brad \u00een fa\u0163a caselor lor. \u00cen secolul al XVIII-lea, pomul de Cr\u0103ciun \u015fi-a f\u0103cut intrarea \u015fi \u00een biserici. \u00cenainte ca tradi\u0163ia pomului de Cr\u0103ciun s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een Germania, exista deja un obicei foarte vechi, ce consta \u00een decorarea ferestrelor, geamurilor, por\u0163ilor \u015fi tavanelor cu ramuri de ieder\u0103.<\/p>\n

\u00cen Fran\u0163a, prima datare oficial\u0103 a pomului de Cr\u0103ciun a fost g\u0103sit\u0103 \u00een provincia Alsacia. \u00cen 1521, un edil municipal i-a autorizat pe paznicii forestieri s\u0103 \u00eei lase pe localnici s\u0103 taie brazi de mici dimensiuni pentru a celebra Cr\u0103ciunul. Primele descrieri ale bradului de Cr\u0103ciun dateaz\u0103 oficial din 1605. Este vorba de descrierile unor brazi de Cr\u0103cin din ora\u015ful Strasbourg. \u00cen acea epoc\u0103, bradul era decorat cu tradafiri din h\u00e2rtie, figurine din h\u00e2rtie colorat\u0103, mere ro\u015fii \u015fi diverse dulciuri. Tradi\u0163ia bradului de Cr\u0103ciun a fost introdus\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een Fran\u0163a de prin\u0163esa H\u00e9l\u00e8ne de Mecklembourg, care a adus-o la Paris \u00een 1837, dup\u0103 c\u0103s\u0103toria ei cu ducele de Orl\u00e9ans.<\/p>\n

\u00cen 1841, prin\u0163ul Albert (originar din Germania), so\u0163ul reginei Victoria a Marii Britanii, a ridicat un brad de Cr\u0103ciun \u00een fa\u0163a castelului Windsor din Anglia \u015fi a instaurat astfel ceremonia decor\u0103rii pomului de Cr\u0103ciun.<\/p>\n

Cu ajutorul coloni\u015ftilor, bradul de Cr\u0103ciun a ajuns \u015fi \u00een Statele Unite ale Americii la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea. Tradi\u0163ia a fost instaurat\u0103 \u015fi la Casa Alb\u0103, \u00een 1840.<\/p>\n

\u00cen Canada, bradul de Cr\u0103ciun a fost impodobit prima dat\u0103 \u00een interiorul bisericilor, \u00eenainte de a ajunge \u00een casele tuturor localnicilor.<\/p>\n

Bradul de Cr\u0103ciun a ajuns \u015fi \u00een Rusia \u00een 1852, iar primul brad de Cr\u0103ciun a fost plantat \u015fi iluminat \u00een Sankt Petersburg.<\/p>\n

Bradul de Cr\u0103ciun este unul dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite simboluri ale s\u0103rb\u0103torii Cr\u0103ciunului. Spre deosebire de tradi\u0163ionala iesle, el nu este recunoscut ca un simbol specific catolic, ci s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi \u00een \u0163\u0103rile cre\u015ftine protestante \u015fi \u00een cele ortodoxe. Pe 24 decembrie, seara, bradul se reg\u0103se\u015fte \u00een toate casele cre\u015ftinilor din lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n

Originile bradului de Cr\u0103ciun se pierd \u00een negura vremurilor \u015fi combin\u0103 elemente p\u0103g\u00e2ne, protestante \u015fi catolice. \u00cenainte de na\u015fterea lui Iisus, romanii \u00ee\u015fi \u00eempodobeau casele cu frunze \u015fi crengu\u0163e de laur, ieder\u0103 \u015fi brad, cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Saturnaliilor. De altfel, cultul \u201darborelui sacru\u201d exist\u0103 \u00een mai multe culturi \u015fi tradi\u0163ii din lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n

Mo\u015f Cr\u0103ciun<\/p>\n

Nu este cunoscut\u0103 originea lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. A ap\u0103rut misterios \u00een secolul al XIX-lea. Sf\u00e2ntul Nicolae, debarasat de mitr\u0103, de bastonul \u015fi de m\u0103garul lui, apare \u00een 1822 \u00eentr-un poem pe care un teolog american l-a scris pentru copiii lui: \u201dVizita sf\u00e2ntului Nicolae, \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului\u201d. \u00cen 1863, acel poem a fost ilustrat. Sf\u00e2ntul Nicolae a luat de atunci tr\u0103s\u0103turile unui bonom z\u00e2mbitor, buc\u0103lat, burtos \u015fi b\u0103rbos, pe care \u00eel cuno\u015ftem \u00een zilele noastre, \u00eembr\u0103cat cu o pelerin\u0103 \u015fi o p\u0103l\u0103rie ro\u015fie \u015fi zbur\u00e2nd prin aer \u00een fruntea unei s\u0103nii trase de reni. Astfel s-a n\u0103scut Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi i-a fost h\u0103r\u0103zit\u0103 o carier\u0103 \u00eendelungat\u0103, ap\u0103r\u00e2nd pe c\u0103r\u0163i po\u015ftale, \u00een vitrine \u015fi \u00een marile magazine, iar uneori pe co\u015furile caselor. Dar \u015fi \u00een visele copiilor, care ezit\u0103 s\u0103 renun\u0163e la legend\u0103 \u015fi s\u0103 devin\u0103 adul\u0163i, pentru c\u0103 vor s\u0103 cread\u0103 \u00eenc\u0103 un an \u00een povestea mo\u015fului aduc\u0103tor de cadouri.<\/p>\n

Tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri \u00een \u0163\u0103ri ale lumii<\/p>\n

Cr\u0103ciunul este s\u0103rb\u0103torit at\u00e2t de catolici, c\u00e2t \u015fi de protestan\u0163i \u015fi de ortodoc\u015fi la aceea\u015fi dat\u0103 \u2013 25 decembrie. Cu toate acestea, anumite \u0163\u0103ri p\u0103streaz\u0103 anumite tradi\u0163ii specifice.<\/p>\n

Rom\u00e2nia<\/p>\n

\u00cen seara zilei de 24 decembrie, are loc \u00een Banat \u201eSlobozirea roatei de foc\u201d, ceea ce este o indica\u0163ie c\u0103 ritul solar de la echinoc\u0163iu s-a practicat \u015fi la solsti\u0163iul de iarn\u0103. Tot \u00een seara de ajun, \u00een Banat, se pune un butuc \u00een vatr\u0103, care se nume\u015fte \u201eBu\u015fteanul Cr\u0103ciunului\u201d \u015fi se crede c\u0103 focul nu trebuie s\u0103 se sting\u0103 deloc, potrivit \u201eDic\u0163ionarului de simboluri \u015fi credin\u0163e tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti\u201d (2016), de\u00a0Romulus Antonescu.<\/p>\n

\u00cen alte p\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103rii, \u00een noaptea Cr\u0103ciunului, nu se ard lemne t\u0103iate, ci numai buturugi, c\u0103rora, c\u00e2nd ajung la\u00a0incandescen\u0163\u0103, li se \u00eenal\u0163\u0103 c\u00e2nt\u0103ri. Zg\u00e2nd\u0103rirea focului din c\u0103min ori din vatr\u0103 cu b\u00e2tele de c\u0103tre colind\u0103tori, \u00een noaptea dinspre Cr\u0103ciun, nu poate s\u0103 \u00eensemne dec\u00e2t incitarea \u015fi \u00eenvierea focului, adic\u0103 o simbolic\u0103 sprijinire sau provocare a \u00eenvierii soarelui, care, \u00een concep\u0163ia vechilor popoare, se petrecea \u00een noaptea de 24 spre 25 decembrie, ultima dat\u0103 fiind considerat\u0103 ziua na\u015fterii soarelui ne\u00eenvins.<\/p>\n

\u00cen Maramure\u015f, c\u00e2nd se preg\u0103tesc bucatele pentru Cr\u0103ciun \u015fi Anul Nou, din primul aluat se face un colac numit stolnic, care nu se umple cu nimic \u015fi care este \u00eempodobit cu diferite motive f\u0103cute tot din aluat. Picioarele mesei pe care urmeaz\u0103 s\u0103 fie a\u015fezat stolnicul sunt legate \u00eentre ele, pentru ca to\u0163i membrii familiei s\u0103 fie uni\u0163i, cum sunt \u015fi picioarele mesei. Pe blatul mesei, se a\u015feaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i o tav\u0103, iar pe aceasta stolnicul.\u00a0Otava este prezent\u0103 pe mas\u0103 obligatoriu, pentru c\u0103 este adunat\u0103 din mai multe locuri, cuprinde \u00een ea multe flori \u015fi este t\u00e2n\u0103r\u0103.\u00a0Stolnicul, pus pe masa cu otav\u0103, nu se mi\u015fc\u0103 din loc pe parcursul tuturor s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, dar, \u00een diminea\u0163a de An Nou, capul familiei taie felii din colac \u015fi le d\u0103 fiec\u0103rui membru al familiei, precum \u015fi fiec\u0103rei vite cornute, pentru \u201ea avea noroc \u015fi a fi feri\u0163i de boale\u201d.<\/p>\n

Steaua este semn ceresc, vestind na\u015fterea M\u00e2ntuitorului, astfel c\u0103 devine obiect ritual-ceremonial \u00een cadrul obiceiurilor de iarn\u0103, motivul ap\u0103r\u00e2nd \u015fi \u00een c\u00e2ntecele \u201ede stea\u201d care se practic\u0103 din Ajun \u015fi p\u00e2n\u0103 pe 7 ianuarie, de Sf\u00e2ntul Ioan.<\/p>\n

\u0162\u0103ranii cred c\u0103 Mo\u015f Ajun a fost baci \u00een slujb\u0103 la Mo\u015f Cr\u0103ciun, st\u0103p\u00e2nul de oi \u00een staulul unde Fecioara l-a n\u0103scut pe Iisus. \u00cen ziua de Ajun copiii \u015fi adul\u0163ii colind\u0103. Gazdele le dau \u201ecolindi\u0163e\u201d \u2013 covrigi, nuci, mere, col\u0103cei, o can\u0103 cu vin. \u00cen ziua de Ajun este bine s\u0103 ajunezi ca s\u0103 ai s\u0103n\u0103tate \u015fi noroc \u00een anul care urmeaz\u0103, scrie Vlad Manoliu \u00een \u201eS\u0103rb\u0103tori rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n

\u00cen afara colindelor din Ajunul Cr\u0103ciunului mai sunt c\u00e2nt\u0103rile de diminea\u0163\u0103 numite \u015fi \u201ezori\u201d. Ele sunt r\u0103spl\u0103tite cu daruri \u015fi bani.<\/p>\n

Supersti\u021bii:<\/p>\n

O supersti\u021bie ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 \u00een noaptea de Cr\u0103ciun nu trebuie s\u0103 deschidem u\u0219a nim\u0103nui pentru c\u0103 ne va zbura norocul din cas\u0103.<\/p>\n

2. Nu este bine c\u0103 noaptea de Ajun s\u0103 te prind\u0103 \u00een grajdul plin cu fan \u015fi cu at\u00e2t mai mult s\u0103 dormi \u00een fan, pentru c\u0103 acum boii prind glas omenesc \u015fi povestesc despre Na\u015fterea Domnului, iar acest lucru trebuie s\u0103 fie ascuns urechilor \u015fi privirii oamenilor.<\/p>\n

3. Se spune c\u0103 pentru a avea noroc, \u00een decursul vie\u021bii, nu trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nci nimic \u00een ajun de Cr\u0103ciun. Mai mult, \u00een ziua de Ajun c\u00e2nd gospodinele ies prima dat\u0103 \u00een curte trebuie s\u0103 adune c\u00e2teva surcele pe care mai apoi s\u0103 le \u00eempr\u0103\u0219tie prin cas\u0103, aceste surcele se numesc \u201epui\u201d.<\/p>\n

4. Cei care cresc albine nu trebuie s\u0103 dea nimic din cas\u0103 \u00een ziua de Ajun, pentru ca albinelor s\u0103 le merag\u0103 bine \u0219i s\u0103 nu le piard\u0103 la roit, conform click.ro.<\/p>\n

5. \u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului nu se bea rachiu, \u00eentruc\u00e2t se spune c\u0103 aceasta a fost inventat de diavol, care apoi \u00ee\u015fi bate joc de cel ce-l bea, zic\u00e2nd c\u0103 rachiul are \u00eent\u00e2ietate \u00eenainte tuturor bucatelor.<\/p>\n

Ultimele decenii au adus schimb\u0103ri importante \u00een obiceiurile rom\u00e2nilor. Influen\u0163a\u0163i de tradi\u0163iile vestice, oamenii se concentreaz\u0103 pe \u00eempodobirea bradului, organizarea mesei de Cr\u0103ciun, cadouri \u015fi petreceri.<\/p>\n

Marea Britanie<\/p>\n

Pe parcursul \u00eentregii luni decembrie, englezii \u00ee\u015fi trimit c\u0103r\u0163i po\u015ftale cu ur\u0103ri tradi\u0163ionale, frumos decorate, pe care le afi\u015feaz\u0103 apoi \u00een casele lor p\u00e2n\u0103 \u00een luna ianuarie. O alt\u0103 tradi\u0163ie britanic\u0103 const\u0103 \u00een \u201ecrakers\u201d de Cr\u0103ciun \u2013 bomboane mari din h\u00e2rtie str\u0103lucitoare, care ascund mici cadouri \u015fi o coroni\u0163\u0103 care este spart\u0103 (\u201ecrack\u201d) \u00een timpul cinei de Cr\u0103ciun. Tot \u00een Marea Britanie a debutat \u015fi tradi\u0163ia Secret Santa. Prin tragere la sor\u0163i, fiecare membru al unei familii, dintr-un mediu profesional sau dintr-o comunitate devine un Mo\u015f Cr\u0103ciun secret pentru o alt\u0103 persoan\u0103, oferindu-i mici cadouri. \u00cen fiecare an, funda\u0163ia When You Wish Upon A Star organizeaz\u0103 \u00een scopuri caritabile o curs\u0103 special\u0103, iar participan\u0163ii sunt deghiza\u0163i \u00een Mo\u015f Cr\u0103ciun.<\/p>\n

Germania<\/p>\n

Germania este \u0163ara din care provine tradi\u0163ia Cr\u0103ciunului \u015fi \u00een care exist\u0103 cele mai bune pie\u0163e de Cr\u0103ciun din lume. Germanii s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul \u00eencep\u00e2nd din 6 decembrie, odat\u0103 cu Mo\u015f Nicolae, care vine s\u0103 le aduc\u0103 cadouri \u00eentr-o sanie. Nem\u0163ii au \u015fi o pr\u0103jitur\u0103 tradi\u0163ional\u0103, \u201ecasa vr\u0103jitoarei\u201d, ce include past\u0103 de migdale, pasc\u0103 \u015fi fructe confiate.<\/p>\n

Portugalia<\/p>\n

\u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, toat\u0103 lumea particip\u0103 la \u201eslujba coco\u015fului\u201d (\u201emissa do galo\u201d) \u015fi fiec\u0103rui invitat la cin\u0103 \u00eei este oferit\u0103 o portocal\u0103, \u00een plus fa\u0163\u0103 de cadourile tradi\u0163ionale. \u00cen sob\u0103 sau \u00een \u015femineu arde un trunchi de m\u0103slin sau de castan, iar to\u0163i invita\u0163ii m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u201ebacahlau cozido\u201d \u2013 batog cu varz\u0103, cartofi \u015fi ulei de m\u0103sline. Urmeaz\u0103 13 tipuri de desert, simboluri ale lui Iisus \u015fi cei 12 apostoli.<\/p>\n

Spania<\/p>\n

\u00cen Spania, pe 24 decembrie se s\u0103rb\u0103tore\u015fte \u201eNochabuena\u201d. \u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, familiile merg la biseric\u0103, apoi iau cina care este bazat\u0103 pe fructe de mare. Nuga (\u201eturron\u201d) este cel mai apreciat desert.<\/p>\n

Grecia<\/p>\n

Cu ocazia Cr\u0103ciunului, grecii \u00ee\u015fi decoreaz\u0103 casele cu o mic\u0103 barc\u0103, emblema lor na\u0163ional\u0103. Pe 24 decembrie, oamenii merg la slujb\u0103 \u015fi apoi m\u0103n\u00e2nc\u0103 fructe uscate. Pe 25 decembrie ei s\u0103rb\u0103toresc \u015fi ziua mor\u0163ilor. Cu aceast\u0103 ocazie, familiile merg la cimitir pentru a aduce omagii celor disp\u0103ru\u0163i. Cadourile sunt aduse pe 1 ianuarie de sf\u00e2ntul Vasile.<\/p>\n

Estonia<\/p>\n

\u00cen fiecare an, de peste 350 de ani \u00eencoace, pre\u015fedintele estonian declar\u0103 \u201eArmisti\u0163iul de Cr\u0103ciun\u201d. Apoi, toat\u0103 lumea merge la saun\u0103 \u00eenainte de seara de Cr\u0103ciun, c\u00e2nd se m\u0103n\u00e2nc\u0103 porc cu varz\u0103, p\u00e2ine \u015fi se bea bere. Apoi, pentru a \u00eembuna spiritele, se las\u0103 m\u00e2ncare pe mas\u0103 \u015fi foc \u00een vatr\u0103 p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103.<\/p>\n

Polonia<\/p>\n

\u00cen Polonia, se s\u0103rb\u0103tore\u015fte sf\u00e2ntul Andrei (Andrzejki) cu o zi \u00eenainte de prima duminic\u0103 a Adventului. Unele familii continu\u0103 ritualuri tradi\u0163ionale, precum umplerea cu cear\u0103 a broa\u015ftei unei u\u015fi sau punerea de paie sub fa\u0163a de mas\u0103. Copiii c\u00e2nt\u0103 colinde de Cr\u0103ciun pe str\u0103zi, unde sunt amplasate iesle ale M\u00e2ntuitorului, construite pentru a avea dou\u0103 etaje: unul pentru na\u015fterea lui Iisus, altul pentru eroii na\u0163ionali.<\/p>\n

Italia<\/p>\n

\u00cen Italia, Cr\u0103ciunul dureaz\u0103 trei zile \u2013 din 24 decembrie p\u00e2n\u0103 pe 26 decembrie. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, italienii ofer\u0103 dulciuri membrilor familiilor, dar \u015fi vecinilor, colegilor \u015fi prietenilor. Cadourile sunt aduse de Mo\u015f Cr\u0103ciun, Bobo Natale sau Gesy Bambino. La Befana, o vr\u0103jitoare emblematic\u0103, preia \u015ftafeta pe 6 ianuarie \u2013 de s\u0103rb\u0103toarea Regilor \u2013 \u015fi vine s\u0103 distribuie bomboane copiilor cumin\u0163i \u015fi buc\u0103\u0163i de c\u0103rbune celor \u015ftrengari.<\/p>\n

Suedia<\/p>\n

Suedezii \u00ee\u015fi decoreaz\u0103 ferestrele cu sfe\u015fnice multicolore. Pe 13 decembrie, de Sf\u00e2nta Lucia, se defileaz\u0103 pe str\u0103zi \u015fi se m\u0103n\u00e2nc\u0103 Lussekatter, brio\u015fe cu \u015fofran. Sf\u00e2nta Lucia este patroana luminii. Sunt organizate procesiuni, \u00een timpul c\u0103rora participan\u0163ii, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een alb, \u0163in \u00een m\u00e2ini lum\u00e2n\u0103ri \u015fi defileaz\u0103 \u00een jurul \u015fcolilor \u015fi bisericilor. Potrivit legendei, sf\u00e2nta Lucia purta pe cap o coroan\u0103 de lum\u00e2n\u0103ri, care \u00eei permitea s\u0103 continue s\u0103 \u00eei hr\u0103neasc\u0103 pe cre\u015ftinii ascun\u015fi \u00een catacombele Romei antice. \u00cen seara de Cr\u0103ciun, fiecare cadou este \u00eenso\u0163it de un mic sonet sau o strof\u0103 \u00een versuri \u2013 o veche tradi\u0163ie suedez\u0103.<\/p>\n

Japonia<\/p>\n

\u00cen Japonia, reziden\u0163ii nu celebreaz\u0103 Cr\u0103ciunul, ci Anul Nou. Cu aceast\u0103 ocazie, o mas\u0103 foarte rafinat\u0103 este organizat\u0103 \u00een casa \u015fefului familiei. Ingredintele, alese cu mare aten\u0163ie, sunt \u00een general urm\u0103toarele: homar, vin de orez, p\u00e2ine cu pe\u015fte, portocale, castane coapte. Mesele sunt decorate cu flori de crizanteme \u015fi frunze de ferig\u0103.<\/p>\n

Canada<\/p>\n

\u00cen Canada, are loc \u00een fiecare an marea parad\u0103 de Cr\u0103ciun, \u00een timpul c\u0103reia copiii pot s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu Mo\u015f Cr\u0103ciun, c\u0103ruia \u00eei scriu din timp foarte multe scrisori. \u00cen seara de Cr\u0103ciun, canadienii p\u0103streaz\u0103 lapte \u015fi biscui\u0163i pentru Mo\u015f Cr\u0103ciun, atunci c\u00e2nd acesta trece pe la casele lor.<\/p>\n

Rusia<\/p>\n

\u00cen Rusia, Cr\u0103ciunul e s\u0103rb\u0103torit pe 7 ianuarie. Cu o zi \u00eenainte, oamenii merg la slujb\u0103 la biseric\u0103, apoi servesc o mas\u0103 tradi\u0163ional\u0103, din care nu lipsesc g\u00e2sca umplut\u0103 cu mere, votca \u015fi ceaiul. Apoi, sunt l\u0103sate firimituri de p\u00e2ine pe mas\u0103, pe timpul nop\u0163ii, \u00een memoria defunc\u0163ilor. Copiii primesc cadouri \u00een noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, care le sunt aduse de Mo\u015f Geril\u0103.<\/p>\n

Statele Unite<\/p>\n

De\u015fi Ziua Recuno\u015ftin\u0163ei (\u201eThanksgiving\u201d) este cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103 \u00een Statele Unite, Cr\u0103ciunul are la r\u00e2ndul lui un loc extrem de important. Cu aceast\u0103 ocazie, americanii \u00ee\u015fi decoreaz\u0103 casele \u015fi cutiile pentru scrisori cu mici acadele \u00een culorile alb \u015fi ro\u015fu. Apoi, ei degust\u0103 o specialitate ancestral\u0103, celebrul lichior cu ou\u0103 b\u0103tute, scor\u0163i\u015foar\u0103 \u015fi nuc\u015foar\u0103, simbol al convivialit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Finlanda<\/p>\n

\u00cen Finlanda, Cr\u0103ciunul se celebreaz\u0103 de mai multe ori. \u00centr-adev\u0103r, \u00eenainte de data de 25 decembrie, tradi\u0163ia cere ca familiile, comunit\u0103\u0163ile religioase, sportive, companiile \u015fi grupurile de prieteni s\u0103 organizeze mici petreceri \u00eempreun\u0103. Finlandezii beau \u201eglog\u201d, un vin fiert tradi\u0163ional, condimentat, iar tinerii danseaz\u0103 \u015fi se distreaz\u0103. De Cr\u0103ciun, Mo\u015ful, venind din Laponia, trece pe la fiecare cas\u0103, cu sania tras\u0103 de reni, pentru a l\u0103sa cadouri pentru copii.<\/p>\n

Mexic<\/p>\n

Din 16 p\u00e2n\u0103 pe 24 decembrie, \u00een sate, este organizat\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Posada. Organiza\u0163i \u00een grupuri mici, s\u0103tenii trec de la o cas\u0103 la alta pentru a cere ospitalitate. Este o modalitate de a recrea c\u0103l\u0103toria lui Iosif \u015fi a Mariei din Nazareth p\u00e2n\u0103 \u00een Beetlem. \u00cen timpul festivit\u0103\u0163ilor, oamenii se roag\u0103, reconstituie scena Na\u015fterii Domnului, c\u00e2nt\u0103, iar copiii sunt invita\u0163i s\u0103 de\u015fire celebrele \u201epi\u00f1ata\u201d cu lovituri de b\u00e2t\u0103, pentru a m\u00e2nca apoi dulciurile din interiorul acelor figurine.<\/p>\n

Filipine<\/p>\n

Filipine reprezint\u0103 una dintre cele mai \u00eensemnate \u0163\u0103ri catolice din Asia. \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103, \u00een cele nou\u0103 zile care preced Cr\u0103ciunul, credincio\u015fii celebreaz\u0103 mesa coco\u015fului, denumit\u0103 astfel pentru c\u0103 \u00eencepe la ora 04.00. \u00cen fiecare sear\u0103, \u00een fa\u0163a fiec\u0103rei case este aprins un \u201eparol\u201d, un felinar \u00een form\u0103 de stea, ce reaminte\u015fte de David, care i-a ghidat pe regii-magi.<\/p>\n

Irlanda<\/p>\n

\u00cen Irlanda, Mo\u015f Cr\u0103ciun prime\u015fte o bere Guinness, un pahar de whisky sau pateu cu carne. Festivit\u0103\u0163ile \u00eencep \u00een barurile locale \u00eenc\u0103 din seara de 24 decembrie, p\u00e2n\u0103 la slujba de la miezul nop\u0163ii. S\u0103rb\u0103torile continu\u0103 p\u00e2n\u0103 pe 26 decembrie inclusiv, care este la r\u00e2ndul ei o zi de s\u0103rb\u0103toare \u2013 Stephen\u2019s Day (ziua Sf\u00e2ntului \u015etefan). Irlandezii petrec acea ultim\u0103 zi liber\u0103 lu\u00e2nd cina \u00een familie, asist\u00e2nd la curse hipice sau continu\u00e2nd distrac\u0163ia \u00een cluburi \u015fi baruri.<\/p>\n

Fran\u0163a<\/p>\n

Celebra rulad\u0103 \u201eB\u00fbche de No\u00ebl\u201d (\u201eButuruga de Cr\u0103ciun\u201d) se spune c\u0103 provine din Fran\u0163a. Francezii puneau o buturug\u0103 veritabil\u0103 \u00een vatr\u0103, la \u00eentoarcerea de la slujba de la miezul nop\u0163ii, al\u0103turi de resturile celei pe care au ars-o cu un an \u00een urm\u0103. Era o modalitate de a marca trecerea \u00eentr-un nou an. Cenu\u015fa acelei buturugi speciale era p\u0103strat\u0103, adeseori pres\u0103rat\u0103 cu sare, vin, aghiasm\u0103 \u015fi chiar miere \u2013 pentru a fi dispersat\u0103 apoi \u00een diverse locuri din gospod\u0103rie, pentru a ap\u0103ra familia \u015fi a-i aduce prosperitate. \u00cen schimb, celebra rulad\u0103 este o pr\u0103jitur\u0103 delicioas\u0103 \u00een forma unei buturugi tradi\u0163ionale, ornat\u0103 cu mici decora\u0163iuni de Cr\u0103ciun. Se spune c\u0103 a fost preparat\u0103 pentru prima dat\u0103 de un cofetar francez la Paris \u00een anul 1834.<\/p>\n