{"id":1564040,"date":"2020-01-23T18:53:53","date_gmt":"2020-01-23T15:53:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1564040"},"modified":"2020-01-23T18:53:53","modified_gmt":"2020-01-23T15:53:53","slug":"24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1564040","title":{"rendered":"24 ianuarie 1859: \u201eMica Unire\u201d, primul pas spre Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<article id=\"post-26427\" class=\"post-26427 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-local category-magazin category-tabloul-principal tag-cuza tag-iasi tag-mica-unire\">\n<div class=\"featured-image\"><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-6.jpg\" class=\"image-popup\"><img decoding=\"async\" width=\"800\" height=\"445\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-800x445-1.jpg\" class=\"attachment-colormag-featured-image size-colormag-featured-image wp-post-image\" loading=\"lazy\" title=\"cuza-800x445-1\"><\/a><\/div>\n<div class=\"article-content clearfix\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/magazin\/\" rel=\"category tag\">Magazin<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<header class=\"entry-header\">\n<h1 class=\"entry-title\">\n\t\t\t\t24 ianuarie 1859: \u201eMica Unire\u201d, primul pas spre Rom\u00e2nia\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania\/\" title=\"20:53\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published updated\" datetime=\"2020-01-23T20:53:53+02:00\">23 ianuarie 2020<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"tag-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/cuza\/\" rel=\"tag\">cuza<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/iasi\/\" rel=\"tag\">iasi<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/mica-unire\/\" rel=\"tag\">mica unire<\/a><\/span><\/div>\n<div class=\"entry-content clearfix\">\n<p><strong>MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 \u2013 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne: Ziua de 24 ianuarie a r\u0103mas \u00een istoria rom\u00e2nilor ca data la care s-a \u00eenf\u0103ptuit Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een anul 1859, la foarte scurt timp dup\u0103 numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n<div class=\"mvp-post-soc-in\">\n<div id=\"mvp-content-body\" class=\"left relative\">\n<div id=\"mvp-content-body-top\" class=\"left\">\n<div id=\"mvp-content-main\" class=\"left relative\">\n<p>Dup\u0103 mai mul\u021bi ani \u00een care pa\u0219ii spre \u00eendeplinirea acestei dorin\u021be au fost \u201em\u0103run\u021bi\u021bi\u201d de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, \u00eentr-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea \u201eRom\u00e2niei\u201d de atunci \u00eentr-un stat modern, aduc\u00e2nd pentru prima dat\u0103 c\u00e2teva elemente occidentale \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-26428 size-full alignleft\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/unirea-principatelor-romane-1.png\" width=\"588\" height=\"413\" title=\"unirea-principatelor-romane-1\"><\/p>\n<p>Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, cunoscut\u0103 ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezint\u0103 unificarea vechilor principate, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-un Principat unit.<\/p>\n<p>La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti era \u00een m\u00e2inile Rusiei \u0219i ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.<\/p>\n<p>Situa\u021bia s-a schimbat \u00een urma r\u0103zboiului Crimeii, dintre 1853 \u0219i 1856, c\u00e2nd Rusia a fost \u00eenvins\u0103 de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei \u0219i Imperiul Otoman.<\/p>\n<p><strong>Principatele rom\u00e2ne, din m\u00e2inile ru\u0219ilor \u0219i turcilor, \u00een ale marilor puteri europene<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc \u0219i principatele Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>De exemplu, Moldovei i se ata\u0219eaz\u0103 trei jude\u021be din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail \u0219i Bolgrad.<\/p>\n<p>\u00cen contextul discu\u021biilor despre unirea celor dou\u0103 principate, \u00een 1857 Marile Puteri acord\u0103 acestora dreptul organiz\u0103rii unui \u201ereferendum\u201d (consultarea popula\u021biei cu drept de vot) despre Unire.<\/p>\n<p>\u00cen acest scop, se constituiau adun\u0103ri Ad-hoc, \u00een care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau s\u0103 se pronun\u021be asupra organiz\u0103rii politice \u0219i sociale a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne.<\/p>\n<p><strong>Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"71595260\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161580 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"nicolae-vogoride\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\" width=\"180\" height=\"205\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\"><\/a>\u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus \u201eDa\u201d pentru Unire, \u00eens\u0103 \u00een Moldova, situa\u021bia a fost mai controversat\u0103. Aici, caimacanul (loc\u021biitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care \u00eei promitea domnia dac\u0103 Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare \u00een divanul Ad-hoc.<\/p>\n<p>\u0218ansa a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca Vogoride s\u0103 se dest\u0103inuie, prin scrisori, fratelui s\u0103u din Constantinopol, iar coresponden\u021ba a fost furat\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een presa european\u0103, la Bruxelles.<\/p>\n<p>Descoperirea a iscat scandaluri at\u00e2t printre rom\u00e2ni, c\u00e2t mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt rela\u021bia cu Imperiul Otoman, au solicitat \u00eent\u00e2lniri cu \u00eemp\u0103ratul Fran\u021bei, Napoleon, \u0219i regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. \u00cen toamna anului 1857, \u00een urma noilor alegeri, to\u021bi s-au pronun\u021bat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"2117305219\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161583 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"conferinta_de_la_paris_1856\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" width=\"600\" height=\"376\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" data-srcset><\/a>\u00cen 1858, Conven\u021bia de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele rom\u00e2ne, dintre care cea mai semnificativ\u0103 a fost\u00a0unirea par\u021bial\u0103 a principatelor Moldovei \u0219i Valahiei sub denumirea \u201ePrincipatele Unite ale Moldovei \u0219i Valahiei\u201d, care r\u0103m\u00e2neau sub suzeranitatea \u201eMaiest\u0103\u021bii Sale Sultanul\u201d \u0219i sub protec\u021bia Marilor Puteri. Unirea propus\u0103 aici s-a dovedit a fi mai degrab\u0103 una formal\u0103, cele dou\u0103 principate urm\u00e2nd s\u0103 func\u021bioneze separat \u00een mare parte, ca p\u00e2n\u0103 atunci, cu doar c\u00e2teva puncte comune: o Comisie Central\u0103 la Foc\u0219ani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, \u00cenalta Curte de Justi\u021bie \u0219i Casa\u021bie \u0219i Armata. Capitalele r\u0103m\u00e2neau acelea\u0219i, la Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i, \u0219i se inten\u021biona ca domnitorii s\u0103 fie diferi\u021bi.<\/p>\n<p><strong>Problema Principatelor a fost pus\u0103 \u00een cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Fran\u0163ei.<\/strong><\/p>\n<p>Principale m\u0103suri care au vizat Principatele au fost:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>desfiin\u0163area protectoratului rusesc \u015fi \u00eenlocuirea lui cu o garan\u0163ie colectiv\u0103 a Marilor Puteri<\/strong>. Prin acest fapt s-a reu\u015fit eliminarea influen\u0163ei ruse\u015fti \u015fi asigurarea c\u0103 trupele \u0163ariste nu vor mai putea str\u0103bate teritoriul Principatelor f\u0103r\u0103 acordul puterilor garante. Astfel, era se stopat\u0103 posibila \u00eenaintare a Rusiei \u00een Balcani.<\/li>\n<li><strong>cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei<\/strong>. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a \u00eendep\u0103rtat Rusia de gurile Dun\u0103rii.<br \/>\nlibera circula\u0163ie pe Dun\u0103re sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dun\u0103rii. Scoaterea Dun\u0103rii de sub influen\u0163a ruseasc\u0103 era o prioritate strategic\u0103 pentru puterile din centrul Europei.<\/li>\n<li><strong>suzeranitatea otoman\u0103 era men\u0163inut\u0103<\/strong>. Fiind sub suzeranitate otoman\u0103, Principatele nu puteau avea propria politic\u0103 extern\u0103, fapt ceea ce constituia o garan\u0163ie \u00een plus c\u0103 cele dou\u0103 teritorii nu vor c\u0103dea sub sfera de influen\u0163\u0103 ruseasc\u0103.<\/li>\n<li><strong>armata na\u0163ional\u0103<\/strong>. M\u0103sura d\u0103dea Principatelor posibilitatea de a-\u015fi asigura ordinea intern\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cen ceea ce prive\u015fte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een func\u0163ie de interesele lor strategice de politic\u0103 extern\u0103:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><strong>Fran\u0163a.<\/strong>\u00a0Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborat\u0103 de Napoleon al III-lea avea la baz\u0103 principiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, care presupunea ca fiecare na\u0163iune s\u0103 \u00ee\u015fi decid\u0103 singur\u0103 soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care \u00eemp\u0103ratul francez a \u00eencercat pe tot parcursul domniei sale s\u0103 refac\u0103 prestigiul \u0163\u0103rii sale dup\u0103 Congresul de la Viena din 1815 \u015fi s\u0103 readuc\u0103 Fran\u0163a la statul de prim\u0103 putere de pe continent. Se \u00een\u0163elege astfel de ce problema Principatelor a fost adus\u0103 \u00een discu\u0163ie tocmai de Fran\u0163a. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext \u00een rivalitatea franco-habsburgic\u0103.<\/li>\n<li><strong>Rusia<\/strong>. Fiind puterea \u00eenvins\u0103, ea nu a avut un cuv\u00e2nt de spus, \u00eens\u0103 nu era deranjat\u0103 de o eventual\u0103 unire a Principatelor.<br \/>\nSardinia. Fran\u0163a \u00eei cere s\u0103 aib\u0103 o atitudine pozitive pentru a lovi \u00een interesele habsburgice. Regatul Piemontului \u015fi a Sardiniei dorea la r\u00e2ndul s\u0103u unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi \u00een Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia \u015fi Veneto se aflau sub st\u0103p\u00e2nirea sa.<\/li>\n<li><strong>Prusia<\/strong>. Prusia dorea, de asemenea, s\u0103 lezeze interesele habsburgice deoarece \u00ee\u015fi dorea unificarea Germaniei \u00een jurul ei sub casa de Hohenzollern \u015fi nu \u00een jurul Austriei \u015fi casei de Habsburg.<\/li>\n<li><strong>Marea Britanie<\/strong>. De\u015fi ini\u0163ial sus\u0163ine ideea unirii, \u00een cele din urm\u0103 s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea str\u00e2mtorilor (niciunui vas militar sub pavilion str\u0103in nu i se va permite str\u0103baterea str\u00e2mtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.<\/li>\n<li><strong>Imperiul Otoman<\/strong>. S-a \u00eempotrivit deoarece se putea constitui un precedent.<\/li>\n<li><strong>Imperiul Habsubrigic<\/strong>\u00a0s-a opus pentru a leza interesele Fran\u0163ei.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cen cele din urm\u0103 s-a decis ca Principatele s\u0103-\u015fi decid\u0103 singure soarta \u00een cadrul unor divanuri ad-hoc.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Surpriza alegerilor domnitorilor din cele dou\u0103 principate<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"1453609017\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161584 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"cuza-7\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" width=\"399\" height=\"300\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" data-srcset><\/a>\u00cen anul urm\u0103tor, \u00een data de 5\/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Ia\u0219i, \u00een Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een 12\/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri \u0219i la Bucure\u0219ti, iar profit\u00e2nd de faptul c\u0103 Marile Puteri nu specificau clar c\u0103 principatele rom\u00e2ne nu pot fi conduse de acela\u0219i domnitor, \u0219i aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.\u00a0Puse \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu dou\u0103 principate conduse de acela\u0219i domnitor.<\/p>\n<p>Marele merit al lui Cuza a fost c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103 recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a Unirii Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului rom\u00e2n modern. Noua \u021bar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 Rom\u00e2nia abia dup\u0103 abdicarea lui Cuza, din anul 1866, c\u00e2nd a fost redactat\u0103 prima constitu\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen tot acest timp, \u00een care dou\u0103 dintre principatele rom\u00e2ne au reu\u0219it s\u0103 se uneasc\u0103, Transilvania se afla sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103, iar din 1867, sub domina\u021bie austro-ungar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, c\u00e2nd a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.<\/p>\n<p>Dup\u0103 160 de ani de c\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2mplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou s\u0103 retr\u0103im, cel pu\u021bin la nivel de poveste, ace\u0219ti c\u00e2\u021biva pa\u0219i f\u0103cu\u021bi de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia. Mul\u021bumim istoricului Liviu Zg\u00e2rciu de la Muzeul Na\u021bional al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea \u0219i r\u0103bdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.<\/p>\n<p>surse: Enciclopedia Rom\u00e2niei, Wikipedia, Liviu Zg\u00e2rciu \u2013 istoric Muzeul Na\u021bional al Unirii Alba Iulia<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">0<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2F24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=24%20ianuarie%201859%3A%20%E2%80%9EMica%20Unire%22%2C%20primul%20pas%20spre%20Rom%C3%A2nia&amp;url=http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=26427\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<div class=\"article-content clearfix\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/magazin\/\" rel=\"category tag\">Magazin<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<header class=\"entry-header\">\n<h1 class=\"entry-title\">\n\t\t\t\t24 ianuarie 1859: \u201eMica Unire\u201d, primul pas spre Rom\u00e2nia\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania\/\" title=\"20:53\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published updated\" datetime=\"2020-01-23T20:53:53+02:00\">23 ianuarie 2020<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"tag-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/cuza\/\" rel=\"tag\">cuza<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/iasi\/\" rel=\"tag\">iasi<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/mica-unire\/\" rel=\"tag\">mica unire<\/a><\/span><\/div>\n<div class=\"entry-content clearfix\">\n<p><strong>MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 \u2013 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne: Ziua de 24 ianuarie a r\u0103mas \u00een istoria rom\u00e2nilor ca data la care s-a \u00eenf\u0103ptuit Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een anul 1859, la foarte scurt timp dup\u0103 numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n<div class=\"mvp-post-soc-in\">\n<div id=\"mvp-content-body\" class=\"left relative\">\n<div id=\"mvp-content-body-top\" class=\"left\">\n<div id=\"mvp-content-main\" class=\"left relative\">\n<p>Dup\u0103 mai mul\u021bi ani \u00een care pa\u0219ii spre \u00eendeplinirea acestei dorin\u021be au fost \u201em\u0103run\u021bi\u021bi\u201d de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, \u00eentr-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea \u201eRom\u00e2niei\u201d de atunci \u00eentr-un stat modern, aduc\u00e2nd pentru prima dat\u0103 c\u00e2teva elemente occidentale \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-26428 size-full alignleft\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/unirea-principatelor-romane-1.png\" width=\"588\" height=\"413\" title=\"unirea-principatelor-romane-1\"><\/p>\n<p>Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, cunoscut\u0103 ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezint\u0103 unificarea vechilor principate, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-un Principat unit.<\/p>\n<p>La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti era \u00een m\u00e2inile Rusiei \u0219i ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.<\/p>\n<p>Situa\u021bia s-a schimbat \u00een urma r\u0103zboiului Crimeii, dintre 1853 \u0219i 1856, c\u00e2nd Rusia a fost \u00eenvins\u0103 de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei \u0219i Imperiul Otoman.<\/p>\n<p><strong>Principatele rom\u00e2ne, din m\u00e2inile ru\u0219ilor \u0219i turcilor, \u00een ale marilor puteri europene<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc \u0219i principatele Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>De exemplu, Moldovei i se ata\u0219eaz\u0103 trei jude\u021be din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail \u0219i Bolgrad.<\/p>\n<p>\u00cen contextul discu\u021biilor despre unirea celor dou\u0103 principate, \u00een 1857 Marile Puteri acord\u0103 acestora dreptul organiz\u0103rii unui \u201ereferendum\u201d (consultarea popula\u021biei cu drept de vot) despre Unire.<\/p>\n<p>\u00cen acest scop, se constituiau adun\u0103ri Ad-hoc, \u00een care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau s\u0103 se pronun\u021be asupra organiz\u0103rii politice \u0219i sociale a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne.<\/p>\n<p><strong>Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"71595260\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161580 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"nicolae-vogoride\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\" width=\"180\" height=\"205\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\"><\/a>\u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus \u201eDa\u201d pentru Unire, \u00eens\u0103 \u00een Moldova, situa\u021bia a fost mai controversat\u0103. Aici, caimacanul (loc\u021biitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care \u00eei promitea domnia dac\u0103 Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare \u00een divanul Ad-hoc.<\/p>\n<p>\u0218ansa a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca Vogoride s\u0103 se dest\u0103inuie, prin scrisori, fratelui s\u0103u din Constantinopol, iar coresponden\u021ba a fost furat\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een presa european\u0103, la Bruxelles.<\/p>\n<p>Descoperirea a iscat scandaluri at\u00e2t printre rom\u00e2ni, c\u00e2t mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt rela\u021bia cu Imperiul Otoman, au solicitat \u00eent\u00e2lniri cu \u00eemp\u0103ratul Fran\u021bei, Napoleon, \u0219i regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. \u00cen toamna anului 1857, \u00een urma noilor alegeri, to\u021bi s-au pronun\u021bat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"2117305219\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161583 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"conferinta_de_la_paris_1856\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" width=\"600\" height=\"376\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" data-srcset><\/a>\u00cen 1858, Conven\u021bia de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele rom\u00e2ne, dintre care cea mai semnificativ\u0103 a fost\u00a0unirea par\u021bial\u0103 a principatelor Moldovei \u0219i Valahiei sub denumirea \u201ePrincipatele Unite ale Moldovei \u0219i Valahiei\u201d, care r\u0103m\u00e2neau sub suzeranitatea \u201eMaiest\u0103\u021bii Sale Sultanul\u201d \u0219i sub protec\u021bia Marilor Puteri. Unirea propus\u0103 aici s-a dovedit a fi mai degrab\u0103 una formal\u0103, cele dou\u0103 principate urm\u00e2nd s\u0103 func\u021bioneze separat \u00een mare parte, ca p\u00e2n\u0103 atunci, cu doar c\u00e2teva puncte comune: o Comisie Central\u0103 la Foc\u0219ani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, \u00cenalta Curte de Justi\u021bie \u0219i Casa\u021bie \u0219i Armata. Capitalele r\u0103m\u00e2neau acelea\u0219i, la Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i, \u0219i se inten\u021biona ca domnitorii s\u0103 fie diferi\u021bi.<\/p>\n<p><strong>Problema Principatelor a fost pus\u0103 \u00een cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Fran\u0163ei.<\/strong><\/p>\n<p>Principale m\u0103suri care au vizat Principatele au fost:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>desfiin\u0163area protectoratului rusesc \u015fi \u00eenlocuirea lui cu o garan\u0163ie colectiv\u0103 a Marilor Puteri<\/strong>. Prin acest fapt s-a reu\u015fit eliminarea influen\u0163ei ruse\u015fti \u015fi asigurarea c\u0103 trupele \u0163ariste nu vor mai putea str\u0103bate teritoriul Principatelor f\u0103r\u0103 acordul puterilor garante. Astfel, era se stopat\u0103 posibila \u00eenaintare a Rusiei \u00een Balcani.<\/li>\n<li><strong>cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei<\/strong>. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a \u00eendep\u0103rtat Rusia de gurile Dun\u0103rii.<br \/>\nlibera circula\u0163ie pe Dun\u0103re sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dun\u0103rii. Scoaterea Dun\u0103rii de sub influen\u0163a ruseasc\u0103 era o prioritate strategic\u0103 pentru puterile din centrul Europei.<\/li>\n<li><strong>suzeranitatea otoman\u0103 era men\u0163inut\u0103<\/strong>. Fiind sub suzeranitate otoman\u0103, Principatele nu puteau avea propria politic\u0103 extern\u0103, fapt ceea ce constituia o garan\u0163ie \u00een plus c\u0103 cele dou\u0103 teritorii nu vor c\u0103dea sub sfera de influen\u0163\u0103 ruseasc\u0103.<\/li>\n<li><strong>armata na\u0163ional\u0103<\/strong>. M\u0103sura d\u0103dea Principatelor posibilitatea de a-\u015fi asigura ordinea intern\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cen ceea ce prive\u015fte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een func\u0163ie de interesele lor strategice de politic\u0103 extern\u0103:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><strong>Fran\u0163a.<\/strong>\u00a0Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborat\u0103 de Napoleon al III-lea avea la baz\u0103 principiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, care presupunea ca fiecare na\u0163iune s\u0103 \u00ee\u015fi decid\u0103 singur\u0103 soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care \u00eemp\u0103ratul francez a \u00eencercat pe tot parcursul domniei sale s\u0103 refac\u0103 prestigiul \u0163\u0103rii sale dup\u0103 Congresul de la Viena din 1815 \u015fi s\u0103 readuc\u0103 Fran\u0163a la statul de prim\u0103 putere de pe continent. Se \u00een\u0163elege astfel de ce problema Principatelor a fost adus\u0103 \u00een discu\u0163ie tocmai de Fran\u0163a. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext \u00een rivalitatea franco-habsburgic\u0103.<\/li>\n<li><strong>Rusia<\/strong>. Fiind puterea \u00eenvins\u0103, ea nu a avut un cuv\u00e2nt de spus, \u00eens\u0103 nu era deranjat\u0103 de o eventual\u0103 unire a Principatelor.<br \/>\nSardinia. Fran\u0163a \u00eei cere s\u0103 aib\u0103 o atitudine pozitive pentru a lovi \u00een interesele habsburgice. Regatul Piemontului \u015fi a Sardiniei dorea la r\u00e2ndul s\u0103u unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi \u00een Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia \u015fi Veneto se aflau sub st\u0103p\u00e2nirea sa.<\/li>\n<li><strong>Prusia<\/strong>. Prusia dorea, de asemenea, s\u0103 lezeze interesele habsburgice deoarece \u00ee\u015fi dorea unificarea Germaniei \u00een jurul ei sub casa de Hohenzollern \u015fi nu \u00een jurul Austriei \u015fi casei de Habsburg.<\/li>\n<li><strong>Marea Britanie<\/strong>. De\u015fi ini\u0163ial sus\u0163ine ideea unirii, \u00een cele din urm\u0103 s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea str\u00e2mtorilor (niciunui vas militar sub pavilion str\u0103in nu i se va permite str\u0103baterea str\u00e2mtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.<\/li>\n<li><strong>Imperiul Otoman<\/strong>. S-a \u00eempotrivit deoarece se putea constitui un precedent.<\/li>\n<li><strong>Imperiul Habsubrigic<\/strong>\u00a0s-a opus pentru a leza interesele Fran\u0163ei.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cen cele din urm\u0103 s-a decis ca Principatele s\u0103-\u015fi decid\u0103 singure soarta \u00een cadrul unor divanuri ad-hoc.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Surpriza alegerilor domnitorilor din cele dou\u0103 principate<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"1453609017\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161584 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"cuza-7\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" width=\"399\" height=\"300\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" data-srcset><\/a>\u00cen anul urm\u0103tor, \u00een data de 5\/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Ia\u0219i, \u00een Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een 12\/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri \u0219i la Bucure\u0219ti, iar profit\u00e2nd de faptul c\u0103 Marile Puteri nu specificau clar c\u0103 principatele rom\u00e2ne nu pot fi conduse de acela\u0219i domnitor, \u0219i aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.\u00a0Puse \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu dou\u0103 principate conduse de acela\u0219i domnitor.<\/p>\n<p>Marele merit al lui Cuza a fost c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103 recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a Unirii Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului rom\u00e2n modern. Noua \u021bar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 Rom\u00e2nia abia dup\u0103 abdicarea lui Cuza, din anul 1866, c\u00e2nd a fost redactat\u0103 prima constitu\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen tot acest timp, \u00een care dou\u0103 dintre principatele rom\u00e2ne au reu\u0219it s\u0103 se uneasc\u0103, Transilvania se afla sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103, iar din 1867, sub domina\u021bie austro-ungar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, c\u00e2nd a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.<\/p>\n<p>Dup\u0103 160 de ani de c\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2mplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou s\u0103 retr\u0103im, cel pu\u021bin la nivel de poveste, ace\u0219ti c\u00e2\u021biva pa\u0219i f\u0103cu\u021bi de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia. Mul\u021bumim istoricului Liviu Zg\u00e2rciu de la Muzeul Na\u021bional al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea \u0219i r\u0103bdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.<\/p>\n<p>surse: Enciclopedia Rom\u00e2niei, Wikipedia, Liviu Zg\u00e2rciu \u2013 istoric Muzeul Na\u021bional al Unirii Alba Iulia<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">0<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2F24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=24%20ianuarie%201859%3A%20%E2%80%9EMica%20Unire%22%2C%20primul%20pas%20spre%20Rom%C3%A2nia&amp;url=http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=26427\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content clearfix\">\n<p><strong>MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 \u2013 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne: Ziua de 24 ianuarie a r\u0103mas \u00een istoria rom\u00e2nilor ca data la care s-a \u00eenf\u0103ptuit Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een anul 1859, la foarte scurt timp dup\u0103 numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n<div class=\"mvp-post-soc-in\">\n<div id=\"mvp-content-body\" class=\"left relative\">\n<div id=\"mvp-content-body-top\" class=\"left\">\n<div id=\"mvp-content-main\" class=\"left relative\">\n<p>Dup\u0103 mai mul\u021bi ani \u00een care pa\u0219ii spre \u00eendeplinirea acestei dorin\u021be au fost \u201em\u0103run\u021bi\u021bi\u201d de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, \u00eentr-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea \u201eRom\u00e2niei\u201d de atunci \u00eentr-un stat modern, aduc\u00e2nd pentru prima dat\u0103 c\u00e2teva elemente occidentale \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-26428 size-full alignleft\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/unirea-principatelor-romane-1.png\" width=\"588\" height=\"413\" title=\"unirea-principatelor-romane-1\"><\/p>\n<p>Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, cunoscut\u0103 ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezint\u0103 unificarea vechilor principate, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-un Principat unit.<\/p>\n<p>La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti era \u00een m\u00e2inile Rusiei \u0219i ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.<\/p>\n<p>Situa\u021bia s-a schimbat \u00een urma r\u0103zboiului Crimeii, dintre 1853 \u0219i 1856, c\u00e2nd Rusia a fost \u00eenvins\u0103 de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei \u0219i Imperiul Otoman.<\/p>\n<p><strong>Principatele rom\u00e2ne, din m\u00e2inile ru\u0219ilor \u0219i turcilor, \u00een ale marilor puteri europene<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc \u0219i principatele Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>De exemplu, Moldovei i se ata\u0219eaz\u0103 trei jude\u021be din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail \u0219i Bolgrad.<\/p>\n<p>\u00cen contextul discu\u021biilor despre unirea celor dou\u0103 principate, \u00een 1857 Marile Puteri acord\u0103 acestora dreptul organiz\u0103rii unui \u201ereferendum\u201d (consultarea popula\u021biei cu drept de vot) despre Unire.<\/p>\n<p>\u00cen acest scop, se constituiau adun\u0103ri Ad-hoc, \u00een care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau s\u0103 se pronun\u021be asupra organiz\u0103rii politice \u0219i sociale a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne.<\/p>\n<p><strong>Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"71595260\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161580 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"nicolae-vogoride\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\" width=\"180\" height=\"205\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/nicolae-vogoride.jpg\"><\/a>\u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus \u201eDa\u201d pentru Unire, \u00eens\u0103 \u00een Moldova, situa\u021bia a fost mai controversat\u0103. Aici, caimacanul (loc\u021biitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care \u00eei promitea domnia dac\u0103 Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare \u00een divanul Ad-hoc.<\/p>\n<p>\u0218ansa a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca Vogoride s\u0103 se dest\u0103inuie, prin scrisori, fratelui s\u0103u din Constantinopol, iar coresponden\u021ba a fost furat\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een presa european\u0103, la Bruxelles.<\/p>\n<p>Descoperirea a iscat scandaluri at\u00e2t printre rom\u00e2ni, c\u00e2t mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt rela\u021bia cu Imperiul Otoman, au solicitat \u00eent\u00e2lniri cu \u00eemp\u0103ratul Fran\u021bei, Napoleon, \u0219i regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. \u00cen toamna anului 1857, \u00een urma noilor alegeri, to\u021bi s-au pronun\u021bat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"2117305219\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161583 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"conferinta_de_la_paris_1856\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" width=\"600\" height=\"376\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/conferinta_de_la_paris_1856.jpg\" data-srcset><\/a>\u00cen 1858, Conven\u021bia de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele rom\u00e2ne, dintre care cea mai semnificativ\u0103 a fost\u00a0unirea par\u021bial\u0103 a principatelor Moldovei \u0219i Valahiei sub denumirea \u201ePrincipatele Unite ale Moldovei \u0219i Valahiei\u201d, care r\u0103m\u00e2neau sub suzeranitatea \u201eMaiest\u0103\u021bii Sale Sultanul\u201d \u0219i sub protec\u021bia Marilor Puteri. Unirea propus\u0103 aici s-a dovedit a fi mai degrab\u0103 una formal\u0103, cele dou\u0103 principate urm\u00e2nd s\u0103 func\u021bioneze separat \u00een mare parte, ca p\u00e2n\u0103 atunci, cu doar c\u00e2teva puncte comune: o Comisie Central\u0103 la Foc\u0219ani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, \u00cenalta Curte de Justi\u021bie \u0219i Casa\u021bie \u0219i Armata. Capitalele r\u0103m\u00e2neau acelea\u0219i, la Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i, \u0219i se inten\u021biona ca domnitorii s\u0103 fie diferi\u021bi.<\/p>\n<p><strong>Problema Principatelor a fost pus\u0103 \u00een cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Fran\u0163ei.<\/strong><\/p>\n<p>Principale m\u0103suri care au vizat Principatele au fost:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>desfiin\u0163area protectoratului rusesc \u015fi \u00eenlocuirea lui cu o garan\u0163ie colectiv\u0103 a Marilor Puteri<\/strong>. Prin acest fapt s-a reu\u015fit eliminarea influen\u0163ei ruse\u015fti \u015fi asigurarea c\u0103 trupele \u0163ariste nu vor mai putea str\u0103bate teritoriul Principatelor f\u0103r\u0103 acordul puterilor garante. Astfel, era se stopat\u0103 posibila \u00eenaintare a Rusiei \u00een Balcani.<\/li>\n<li><strong>cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei<\/strong>. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a \u00eendep\u0103rtat Rusia de gurile Dun\u0103rii.<br \/>\nlibera circula\u0163ie pe Dun\u0103re sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dun\u0103rii. Scoaterea Dun\u0103rii de sub influen\u0163a ruseasc\u0103 era o prioritate strategic\u0103 pentru puterile din centrul Europei.<\/li>\n<li><strong>suzeranitatea otoman\u0103 era men\u0163inut\u0103<\/strong>. Fiind sub suzeranitate otoman\u0103, Principatele nu puteau avea propria politic\u0103 extern\u0103, fapt ceea ce constituia o garan\u0163ie \u00een plus c\u0103 cele dou\u0103 teritorii nu vor c\u0103dea sub sfera de influen\u0163\u0103 ruseasc\u0103.<\/li>\n<li><strong>armata na\u0163ional\u0103<\/strong>. M\u0103sura d\u0103dea Principatelor posibilitatea de a-\u015fi asigura ordinea intern\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cen ceea ce prive\u015fte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een func\u0163ie de interesele lor strategice de politic\u0103 extern\u0103:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li><strong>Fran\u0163a.<\/strong>\u00a0Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborat\u0103 de Napoleon al III-lea avea la baz\u0103 principiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, care presupunea ca fiecare na\u0163iune s\u0103 \u00ee\u015fi decid\u0103 singur\u0103 soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care \u00eemp\u0103ratul francez a \u00eencercat pe tot parcursul domniei sale s\u0103 refac\u0103 prestigiul \u0163\u0103rii sale dup\u0103 Congresul de la Viena din 1815 \u015fi s\u0103 readuc\u0103 Fran\u0163a la statul de prim\u0103 putere de pe continent. Se \u00een\u0163elege astfel de ce problema Principatelor a fost adus\u0103 \u00een discu\u0163ie tocmai de Fran\u0163a. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext \u00een rivalitatea franco-habsburgic\u0103.<\/li>\n<li><strong>Rusia<\/strong>. Fiind puterea \u00eenvins\u0103, ea nu a avut un cuv\u00e2nt de spus, \u00eens\u0103 nu era deranjat\u0103 de o eventual\u0103 unire a Principatelor.<br \/>\nSardinia. Fran\u0163a \u00eei cere s\u0103 aib\u0103 o atitudine pozitive pentru a lovi \u00een interesele habsburgice. Regatul Piemontului \u015fi a Sardiniei dorea la r\u00e2ndul s\u0103u unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi \u00een Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia \u015fi Veneto se aflau sub st\u0103p\u00e2nirea sa.<\/li>\n<li><strong>Prusia<\/strong>. Prusia dorea, de asemenea, s\u0103 lezeze interesele habsburgice deoarece \u00ee\u015fi dorea unificarea Germaniei \u00een jurul ei sub casa de Hohenzollern \u015fi nu \u00een jurul Austriei \u015fi casei de Habsburg.<\/li>\n<li><strong>Marea Britanie<\/strong>. De\u015fi ini\u0163ial sus\u0163ine ideea unirii, \u00een cele din urm\u0103 s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea str\u00e2mtorilor (niciunui vas militar sub pavilion str\u0103in nu i se va permite str\u0103baterea str\u00e2mtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.<\/li>\n<li><strong>Imperiul Otoman<\/strong>. S-a \u00eempotrivit deoarece se putea constitui un precedent.<\/li>\n<li><strong>Imperiul Habsubrigic<\/strong>\u00a0s-a opus pentru a leza interesele Fran\u0163ei.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cen cele din urm\u0103 s-a decis ca Principatele s\u0103-\u015fi decid\u0103 singure soarta \u00een cadrul unor divanuri ad-hoc.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Surpriza alegerilor domnitorilor din cele dou\u0103 principate<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" data-slb-active=\"1\" data-slb-asset=\"1453609017\" data-slb-internal=\"0\" data-slb-group=\"161497\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title data-rl_caption><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-161584 size-full lazy-loaded alignleft\" title=\"cuza-7\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" width=\"399\" height=\"300\" data-lazy-type=\"image\" data-src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/cuza-7.jpg\" data-srcset><\/a>\u00cen anul urm\u0103tor, \u00een data de 5\/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Ia\u0219i, \u00een Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een 12\/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri \u0219i la Bucure\u0219ti, iar profit\u00e2nd de faptul c\u0103 Marile Puteri nu specificau clar c\u0103 principatele rom\u00e2ne nu pot fi conduse de acela\u0219i domnitor, \u0219i aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.\u00a0Puse \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu dou\u0103 principate conduse de acela\u0219i domnitor.<\/p>\n<p>Marele merit al lui Cuza a fost c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103 recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a Unirii Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului rom\u00e2n modern. Noua \u021bar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 Rom\u00e2nia abia dup\u0103 abdicarea lui Cuza, din anul 1866, c\u00e2nd a fost redactat\u0103 prima constitu\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen tot acest timp, \u00een care dou\u0103 dintre principatele rom\u00e2ne au reu\u0219it s\u0103 se uneasc\u0103, Transilvania se afla sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103, iar din 1867, sub domina\u021bie austro-ungar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, c\u00e2nd a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.<\/p>\n<p>Dup\u0103 160 de ani de c\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2mplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou s\u0103 retr\u0103im, cel pu\u021bin la nivel de poveste, ace\u0219ti c\u00e2\u021biva pa\u0219i f\u0103cu\u021bi de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia. Mul\u021bumim istoricului Liviu Zg\u00e2rciu de la Muzeul Na\u021bional al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea \u0219i r\u0103bdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.<\/p>\n<p>surse: Enciclopedia Rom\u00e2niei, Wikipedia, Liviu Zg\u00e2rciu \u2013 istoric Muzeul Na\u021bional al Unirii Alba Iulia<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">0<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2F24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=24%20ianuarie%201859%3A%20%E2%80%9EMica%20Unire%22%2C%20primul%20pas%20spre%20Rom%C3%A2nia&amp;url=http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=26427\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/accident-in-fata-dgaspc-vaslui-un-batran-de-82-de-ani-s-a-oprit-intr-un-audi\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Accident \u00een fa\u021ba DGASPC Vaslui! Un b\u0103tr\u00e2n de 82 de ani, s-a oprit \u00eentr-un Audi\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\tAccident \u00een fa\u021ba DGASPC Vaslui! Un b\u0103tr\u00e2n de 82 de ani, s-a oprit \u00eentr-un Audi\t\t\t\t\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/accident-in-fata-dgaspc-vaslui-un-batran-de-82-de-ani-s-a-oprit-intr-un-audi\/\" title=\"07:27\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2022-10-18T07:27:31+02:00\">18 octombrie 2022<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2022-10-18T07:27:52+02:00\">18 octombrie 2022<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/scriitorul-si-anonimul-din-vaslui-care-n-a-violat-ci-a-salvat\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Scriitorul \u015fi \u201canonimul din Vaslui care n-a violat, ci a salvat\u201d\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\tScriitorul \u015fi \u201canonimul din Vaslui care n-a violat, ci a salvat\u201d\t\t\t\t\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/scriitorul-si-anonimul-din-vaslui-care-n-a-violat-ci-a-salvat\/\" title=\"07:55\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2016-03-07T07:55:16+02:00\">7 martie 2016<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2016-03-07T08:21:35+02:00\">7 martie 2016<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/rodan-mihai\/\" title=\"Mihai Rodan\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"comments\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/scriitorul-si-anonimul-din-vaslui-care-n-a-violat-ci-a-salvat\/#respond\">0<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/inaltarea-sfintei-cruci-traditii-si-obiceiuri\/\" rel=\"bookmark\" title=\"\u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci \u2013 Tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci \u2013 Tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri\t\t\t\t\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/inaltarea-sfintei-cruci-traditii-si-obiceiuri\/\" title=\"10:40\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published updated\" datetime=\"2016-09-14T10:40:55+02:00\">14 septembrie 2016<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"comments\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/inaltarea-sfintei-cruci-traditii-si-obiceiuri\/#respond\">0<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/stand-up-comedy-cu-ionel-sandu-de-la-aur-spatiile-pentru-copiii-cu-autism-sunt-bazaconii\/\" title=\"Stand Up Comedy cu Ionel Sandu, candidat AUR: spa\u021biile pentru copiii cu autism sunt \u201ebazaconii\u201d\"><br \/>\n\t\t\t\tStand Up Comedy cu Ionel Sandu, candidat AUR: spa\u021biile pentru copiii cu autism sunt \u201ebazaconii\u201d\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/stand-up-comedy-cu-ionel-sandu-de-la-aur-spatiile-pentru-copiii-cu-autism-sunt-bazaconii\/\" title=\"22:46\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2024-03-14T22:46:43+02:00\">14 martie 2024<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2024-03-15T08:54:58+02:00\">15 martie 2024<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<div class=\"entry-content\">\n<p>Ini\u021bial am crezut c\u0103 Ionel Sandu s-a apucat de Stand Up Comedy. Cu afacerile nu st\u0103 extraordinar, cu politica nici<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content\">\n<p>Ini\u021bial am crezut c\u0103 Ionel Sandu s-a apucat de Stand Up Comedy. Cu afacerile nu st\u0103 extraordinar, cu politica nici<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/literatura\/\" rel=\"category tag\">Literatur\u0103<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/magazin\/\" rel=\"category tag\">Magazin<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/pledoarie-pentru-o-carte-pe-zi\/\" title=\"Pledoarie pentru \u2026 o carte pe zi\"><br \/>\n\t\t\t\tPledoarie pentru \u2026 o carte pe zi\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/pledoarie-pentru-o-carte-pe-zi\/\" title=\"09:48\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2021-11-13T09:48:23+02:00\">13 noiembrie 2021<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2022-05-04T20:22:06+02:00\">4 mai 2022<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/oameni-si-locuri\/\" rel=\"category tag\">Oameni si locuri<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/vasluianca-madalina-tudorache-admisa-ca-doctorand-la-oxford-interviu\/\" title=\"Vasluianca M\u0103d\u0103lina Tudorache, admis\u0103 ca doctorand la Oxford\"><br \/>\n\t\t\t\tVasluianca M\u0103d\u0103lina Tudorache, admis\u0103 ca doctorand la Oxford\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/vasluianca-madalina-tudorache-admisa-ca-doctorand-la-oxford-interviu\/\" title=\"09:24\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2020-07-21T09:24:55+02:00\">21 iulie 2020<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2021-12-15T08:32:02+02:00\">15 decembrie 2021<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/oameni-si-locuri\/\" rel=\"category tag\">Oameni si locuri<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/manifestul-unui-eleve-de-clasa-a-12-a-din-vaslui-cel-mai-mare-vis-al-nostru-era-sa-imbracam-roba\/\" title=\"Manifestul unei eleve de clasa a 12-a din Vaslui: \u201eCel mai mare vis al nostru era s\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103m roba\u201d\"><br \/>\n\t\t\t\tManifestul unei eleve de clasa a 12-a din Vaslui: \u201eCel mai mare vis al nostru era s\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103m roba\u201d\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/manifestul-unui-eleve-de-clasa-a-12-a-din-vaslui-cel-mai-mare-vis-al-nostru-era-sa-imbracam-roba\/\" title=\"21:33\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2020-05-02T21:33:04+02:00\">2 mai 2020<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2020-05-03T18:03:27+02:00\">3 mai 2020<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/24-ianuarie-1859-mica-unire-primul-pas-spre-romania\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Local\u00a0Magazin\u00a0NOUT\u0102\u021aI\u00a0 24 ianuarie 1859: \u201eMica Unire\u201d, primul pas spre Rom\u00e2nia 23 ianuarie 2020 Ziarul de Vaslui cuza, iasi, mica unire MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 \u2013 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne: Ziua de 24 ianuarie a r\u0103mas \u00een istoria rom\u00e2nilor ca data la care s-a \u00eenf\u0103ptuit Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een anul 1859, la foarte scurt timp [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1564046,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[218],"class_list":["post-1564040","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-ziaruldevaslui-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1564040","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1564040"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1564040\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1564046"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1564040"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1564040"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1564040"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}