{"id":1562492,"date":"2020-06-23T16:10:40","date_gmt":"2020-06-23T13:10:40","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1562492"},"modified":"2020-06-23T16:10:40","modified_gmt":"2020-06-23T13:10:40","slug":"sanzienele-traditii-si-obiceiuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1562492","title":{"rendered":"S\u00e2nzienele: Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Local<\/a>\u00a0Magazin<\/a>\u00a0RECOMANDATE<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tS\u00e2nzienele: Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span>24 iunie<\/a>, sanzienele<\/a>, traditii si obiceiuri<\/a><\/span><\/div>\n
\n

S\u00e2nzienele sunt, \u00een mitologia rom\u00e2neasc\u0103, z\u00e2ne bune din clasa ielelor, dar care, atunci c\u00e2nd nu le este respectat\u0103 s\u0103rb\u0103toarea, devin surate cu Rusaliile, care sunt z\u00e2ne rele.<\/strong><\/p>\n

\u00cen fiecare an, cre\u015ftinii ortodoc\u015fi serbeaz\u0103 na\u015fterea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus \u00een apa Iordanului. \u00cen calendarul popular, s\u0103rb\u0103toarea este denumit\u0103\u00a0S\u00e2nziene<\/strong>, \u00een Ardeal, iar \u00een Muntenia \u015fi Oltenia \u2013\u00a0Dr\u0103gaica<\/strong>. Afl\u0103, din acest material, ce\u00a0tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri<\/strong>\u00a0se practic\u0103 \u00een\u00a0ziua de S\u00e2nziene<\/strong>.<\/p>\n

\u00cenc\u0103rcat\u0103 de magie \u015fi farmec,\u00a0s\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor<\/strong>\u00a0este celebrat\u0103 pe\u00a024 iunie<\/strong>, adic\u0103 duminic\u0103. N\u0103scut\u0103 dintr-un str\u0103vechi cult al soarelui, ea nu \u015fi-a pierdut coloratura p\u0103g\u00e2n\u0103, de\u015fi este asociat\u0103 cu o mare aniversare cre\u015ftin\u0103: na\u015fterea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul.<\/p>\n

Obiceiurile din Noaptea de S\u00e2nziene<\/strong>, practicate \u015fi ast\u0103zi, mai ales \u00een Maramure\u015f \u015fi Nordul Ardealului, dovedesc conservatorismul fantastic al tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti populare, cu mult mai veche dec\u00e2t istoria. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, ve\u0163i afla\u00a0povestea S\u00e2nzienelor<\/strong>, relatat\u0103, pentru Formula As, de un specialist \u00een etnografie \u015fi folclor.<\/p>\n

POVESTEA S\u00c2NZIENELOR<\/strong>. C\u00e2nd marea preoteas\u0103 a Soarelui \u2013 t\u00e2n\u0103ra \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 Reskynthis \u2013 a plecat \u00een Lumea Umbrelor, jalea so\u0163ului ei \u2013 \u00eemp\u0103ratul Ion, marele preot al Lunii \u2013 a fost de nespus. At\u00e2t de mult a suferit \u00eemp\u0103ratul, \u00eenc\u00e2t \u015fi-a l\u0103sat palatul \u015fi sceptrul, plec\u00e2nd \u00een mun\u0163i spre a se reculege \u2013 gest f\u0103r\u0103 precedent \u00een tradi\u0163iile autohtone. Acolo, spun legendele, a pogor\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u00een T\u0103r\u00e2mul Cel\u0103lalt, rug\u00e2ndu-se de zei s\u0103-i redea so\u0163ia. Se mai spune c\u0103 ar fi reu\u015fit s\u0103 o aduc\u0103 p\u00e2n\u0103 aproa\u00adpe de Lumea Alb\u0103, dar c\u0103 ar fi pierdut-o \u00een ultima clip\u0103. De atunci, Reskynthis a mai fost numit\u0103 \u015fi Eury\u00addike, adic\u0103 \u201eReadusa\u201d.<\/p>\n

Noua mare preoteas\u0103 a Soarelui a fost aleas\u0103 Salonai, sora mai mic\u0103 a Eurydikei. Legea p\u0103m\u00e2ntului cerea ca \u00eemp\u0103ratul v\u0103duv s\u0103 o ia de so\u0163ie pe Salonai. Numai c\u0103 acesta, iluminat de o nou\u0103 lege divin\u0103, a refuzat. Tradi\u0163ia mai cerea ca marele preot al Lunii s\u0103 oficieze \u00een fiecare an, cu marea preoteas\u0103 a Soarelui, hierogamia \u2013 adic\u0103 \u201enunta sf\u00e2nt\u0103\u201d, pentru ca p\u0103m\u00e2ntul s\u0103 dea roade multe \u2013 dar \u00eemp\u0103ratul a respins \u015fi aceast\u0103 ceremonie sacr\u0103, care implica actul sexual.<\/p>\n

Afrontul suferit de Salonai le-a m\u00e2niat \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 pe celelalte preotese, \u00eenc\u00e2t acestea l-au c\u0103utat pe \u00eemp\u0103ratul plecat \u00een mun\u0163i, l-au g\u0103sit \u015fi i-au t\u0103iat capul, pe care l-au aruncat \u00een r\u00e2ul ce curgea prin apropiere.<\/p>\n

Temutele preotese mai purtau denumirile de Amazones (\u201eFemei Frumoase\u201d), Sintiana (\u201eFemei Fermecate\u201d), Zantiala (\u201eDoamnele Soarelui\u201d) \u015fi Mainades (\u201eDansatoare\u201d). Ele \u015fi-au sp\u0103lat crima \u00eengrijindu-se de cre\u015fterea \u015fi educa\u0163ia copiilor mici ai lui Ion-Orpheus \u015fi Eurydike, Musaius \u015fi Maria. Ajuns \u00eemp\u0103rat, Musaius, zis \u015fi D-Ion-Ysos, adic\u0103 \u201eFiul lui Ion\u201d, le-a reabilitat \u015fi a asigurat supravie\u0163uirea ordinului lor sf\u00e2nt, ce fusese amenin\u0163at cu desfiin\u0163area de adep\u0163ii lui Ion-Orpheus. Ele chiar au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat noua lege divin\u0103 pe care o propov\u0103duise \u00eemp\u0103ratul \u015fi au luptat pentru impunerea ei. De atunci, au fost asociate cultului marelui profet, iar s\u0103rb\u0103toarea lor se \u0163inea de ziua na\u015fterii lui, la solsti\u0163iul de var\u0103, mai ales c\u0103 ele slujeau Soarelui.<\/p>\n

De la geto-daci, Sintienele au p\u0103truns \u00een mitofolclorul nostru sub denumirea de S\u00e2nziene, Frumoase, Minunate, Doamne, Dr\u0103gaice etc. \u00cen \u201eDescrierea Moldovei\u201d, Dimitrie Cantemir scrie despre\u00a0Ziua S\u00e2nzienelor<\/strong>: \u201eAcesta este numele Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul. Ei (moldovenii) cred c\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd se pr\u0103znuie\u015fte acest sf\u00e2nt, Soarele nu-\u015fi str\u0103bate drumul s\u0103u drept \u00eenainte, ci \u00eentr-o linie tremurat\u0103. De aceea, to\u0163i \u0163\u0103ranii moldoveni se scoal\u0103 \u00een acea zi \u00eenaintea zorilor \u015fi privesc cu ochi mari r\u0103s\u0103ritul Soarelui \u015fi cum ochiul nu sufer\u0103 prea mult aceast\u0103 lumin\u0103 \u015fi \u2013 din pricina ei \u2013 \u00eencepe s\u0103 se zdruncine \u015fi s\u0103 tremure, ei pun pe seama Soarelui tremur\u0103tura pe care o simt \u00een ochi \u015fi se \u00eentorc voio\u015fi acas\u0103, dup\u0103 ce au f\u0103cut aceast\u0103 \u00eencercare\u201d.<\/p>\n

De la ceremonialul alegerii marii preotese a Soarelui, c\u0103reia tracii \u00eei spuneau \u015fi Thraekidica (\u201eBinecuv\u00e2ntat\u0103\u201d), au mo\u015ftenit rom\u00e2nii obiceiul numit Dr\u0103gaic\u0103. Tot \u00een \u201eDescrierea Moldovei\u201d, Cantemir scrie despre aceast\u0103 tradi\u0163ie: \u201eDup\u0103 cum se vede, prin ea o \u00een\u0163eleg pe Ceres. C\u0103ci \u00een acea vreme a anului c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se coac\u0103 sem\u0103n\u0103turile, toate fetele \u0163\u0103ranilor din satele \u00eenvecinate se adun\u0103 \u015fi o aleg pe cea mai frumoas\u0103 dintre ele, c\u0103reia \u00eei dau numele de Dr\u0103gaica. O petrec pe ogoare cu mare alai, o g\u0103tesc cu o cunun\u0103 \u00eempletit\u0103 din spice \u015fi cu multe n\u0103frame colorate \u015fi-i pun \u00een m\u00e2ini cheile de la jitni\u0163e. Dr\u0103gaica \u00eempodobit\u0103 \u00een acest chip se \u00eentoarce de la c\u00e2mp spre cas\u0103, cu m\u00e2inile \u00eentinse \u015fi cu n\u0103framele flutur\u00e2nd \u00een v\u00e2nt, de parc\u0103 ar zbura, \u015fi cutreier\u0103 toate satele din care s-a adunat lume s-o petreac\u0103, c\u00e2nt\u00e2nd \u015fi juc\u00e2nd laolalt\u0103 cu toate tovar\u0103\u015fele ei de joc, care o numesc foarte des sora \u015fi mai-marea lor \u00een c\u00e2ntecele alc\u0103tuite cu destul\u0103 iscusin\u0163\u0103. Fetele din Moldova doresc din toat\u0103 inima s\u0103 aib\u0103 parte de aceast\u0103 cinstire s\u0103teasc\u0103, de\u015fi \u00een c\u00e2ntecele lor spun mereu, dup\u0103 datin\u0103, c\u0103 fata care a \u00eentruchipat Dr\u0103gaica nu se poate m\u0103rita dec\u00e2t abia dup\u0103 trei ani\u201d.<\/p>\n

TRADI\u0162II \u015fi OBICEIURI de S\u00c2NZIENE \u2013 ajunul S\u00e2nzienelor:<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u00a0ajun de S\u00e2nziene<\/strong>, seara, se \u00eent\u00e2lnesc fetele ce vor s\u0103 se m\u0103rite cu fl\u0103c\u0103ii ce doresc s\u0103 se \u00eensoare. B\u0103ie\u0163ii fac ruguri, aprind fl\u0103c\u0103ri \u015fi le \u00eenv\u00e2rt \u00een sensul mi\u015fc\u0103rii Soarelui la apus, strig\u00e2nd:<\/p>\n

Du-te Soare, vino Lun\u0103,<\/em>
S\u00e2nzienele \u00eembun\u0103,<\/em>
S\u0103 le creasc\u0103 floarea floare,<\/em>
Galben\u0103, mirositoare;<\/em>
Fetele s\u0103 le adune,<\/em>
S\u0103 le prind\u0103 \u00een cunune,<\/em>
S\u0103 pun\u0103 la p\u0103l\u0103rie<\/em>
Stru\u0163uri pentru cununie;<\/em>
Boabele s\u0103 le r\u0103steasc\u0103,<\/em>
P\u00e2n\u0103-n toamn\u0103 s\u0103 nunteasc\u0103!<\/em><\/p>\n

Fetele fug \u015fi culeg flori de\u00a0S\u00e2nziene<\/strong>\u00a0(Dr\u0103gaic\u0103), din care \u00eempletesc cununi. Cu aceste cununi se \u00eentorc \u00een sat \u015fi le arunc\u0103 peste cas\u0103; dac\u0103 se aga\u0163\u0103 cununile de hornuri, fetele se vor m\u0103rita chiar \u00een acel an. A doua zi, \u00een zori, cetele de feciori str\u0103bat satele, cu stru\u0163uri de s\u00e2nziene la p\u0103l\u0103rie, \u00een semn c\u0103 au c\u0103zut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor ce \u00eei intereseaz\u0103. Ei chiuie \u015fi strig\u0103:<\/p>\n

Du-te Lun\u0103, vino Soare,<\/em>
C\u0103 tragem la-nsur\u0103toare;<\/em>
Cununile neursite<\/em>
Zac sub hornuri azv\u00e2rlite.<\/em>
P\u00e2n\u0103-n miezi, cu steagu-n frunte,<\/em>
Trec feciorii dup\u0103 slute,<\/em>
C-alde alea nedirese<\/em>
Nu vor s\u0103 fie mirese.<\/em><\/p>\n

\u00cen\u00a0noaptea de S\u00e2nziene<\/strong>, se spune c\u0103 \u00eenflore\u015fte feriga, a c\u0103rei floare str\u0103lucitoare se p\u0103streaz\u0103 pentru\u00a0vr\u0103ji, desc\u00e2ntece \u015fi leacuri.<\/strong>
\nS\u00e2nzienele \u00eempr\u0103\u015ftie vijelii, grindin\u0103 \u015fi distrug recoltele.<\/p>\n

S\u00e2nzienele<\/strong>, spre deosebire de iele, sunt z\u00e2ne bune, umbl\u0103 noaptea \u015fi dau puteri oamenilor, animalelor \u015fi plantelor.<\/p>\n

\u201eOamenii fac ceai din s\u00e2nziene \u015fi \u00eel beau, le dau flori de s\u00e2nziene animalelor s\u0103 m\u0103n\u00e2nce ca s\u0103 fie ap\u0103rate de boli\u201d, poveste\u015fte etnologul maramure\u015fean Janeta Ciocan.<\/p>\n

Cine nu cinste\u015fte\u00a0S\u00e2nzienele<\/strong>, adic\u0103 cine nu le culege, nu \u00eemplete\u015fte cununi \u015fi nu le arunc\u0103 peste cas\u0103 sau nu face niciun alt obicei din nenum\u0103ratele tradi\u0163ii existente, \u00ee\u015fi atrage pedeapse din partea \u201ez\u00e2nelor\u201d bune. \u00cen acest caz, S\u00e2nzienele \u00eempr\u0103\u015ftie vijelii, grindin\u0103 \u015fi distrug recolte.<\/p>\n

Fetele se t\u0103v\u0103lesc goale \u00een roua dimine\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\u00cen Maramure\u015f, fetele nem\u0103ritate obi\u015fnuiau s\u0103 se spele diminea\u0163a, \u00een roua s\u00e2nzienelor, ca s\u0103 aib\u0103 copii.<\/p>\n

\u201eFetele dezbr\u0103cate se t\u0103v\u0103leau \u00een iarb\u0103 ca s\u0103 fie fertile\u201d, mai spune etnologul. \u015ei femeile se spal\u0103 \u00een ap\u0103 curg\u0103toare ca s\u0103 fie curate de aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare. Nu oricine are dreptul s\u0103 culeag\u0103 aceast\u0103 plant\u0103, doar copiii \u015fi femeile ajunse la menopauz\u0103. Altfel, \u00ee\u015fi pierd puterea plantele. \u00cen noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nem\u0103ritate \u00ee\u015fi pun la c\u0103p\u0103t\u00e2i flori de\u00a0s\u00e2nziene<\/strong>, \u00een speran\u0163\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi vor visa ursitul, adic\u0103 jum\u0103tatea.<\/p>\n

Cununa peste cas\u0103 arat\u0103 c\u00e2t vei tr\u0103i<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce sunt culese,\u00a0florile de S\u00e2nziene<\/strong>\u00a0se \u00eempletesc \u015fi se arunc\u0103 peste cas\u0103.<\/p>\n

\u201eCununile care r\u0103m\u00e2n pe cas\u0103, undeva sus, pe acoperi\u015f, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acele persoane care le-au aruncat vor tr\u0103i mult. Cele care ajung \u00een partea de jos a acoperi\u015fului \u2013 \u00eenseamn\u0103 via\u0163\u0103 scurt\u0103. Iar cununile care cad de pe acoperi\u015f vestesc sf\u00e2r\u015fitul apropiat al celor care le-au aruncat\u201d, mai spune etnologul.<\/p>\n

\u00cen Maramure\u015f, mai exist\u0103 o tradi\u0163ie potrivit c\u0103reia florile de s\u00e2nziene se impletesc sub form\u0103 de cruce, se duc la biseric\u0103 \u015fi se sfin\u0163esc, iar apoi se pun la \u201ecrucile\u201d drumului (pe drumurile din afara satului, unde se afl\u0103 p\u0103m\u00e2nturile pe care le lucreaz\u0103 s\u0103tenii) ca s\u0103 rodeasc\u0103 holdele \u015fi recoltele.<\/p>\n

Cum se afl\u0103 norocul<\/strong><\/p>\n

Gospodarii \u00eencearc\u0103 s\u0103 afle care le va fi norocul la animale tot cu ajutorul florilor de S\u00e2nziene. \u00cen seara din ajunul s\u0103rb\u0103torii, aga\u021b\u0103 cununi de S\u00e2nziene la col\u021bul casei orientat c\u0103tre r\u0103s\u0103rit \u0219i, dac\u0103 a doua zi \u00een coroni\u021be este prins p\u0103r de la anumite animale sau puf\/pene de la p\u0103s\u0103ri, consider\u0103 ca anul va fi bun, mai ales pentru acestea.<\/p>\n

Practici \u015fi ritualuri magice<\/strong> \u2013\u00a0vr\u0103ji de S\u00e2nziene<\/strong><\/p>\n

Florile culese \u00een ziua de S\u00e2nziene, prinse \u00een coroni\u021be sau legate \u00een form\u0103 de cruce, sunt duse la biseric\u0103 pentru a fi sfin\u021bite \u0219i sunt p\u0103strate, apoi, pentru diverse practici magice.<\/p>\n

Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprind focuri \u00een care se aruncau substan\u021be puternic mirositoare, se bucium\u0103 \u0219i se strig\u0103 \u00een jurul focurilor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n