{"id":1562337,"date":"2016-01-04T20:38:31","date_gmt":"2016-01-04T17:38:31","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1562337"},"modified":"2016-01-04T20:38:31","modified_gmt":"2016-01-04T17:38:31","slug":"legenda-manastirii-bujoreni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1562337","title":{"rendered":"Legenda M\u0103n\u0103stirii Bujoreni"},"content":{"rendered":"<article id=\"post-1381\" class=\"post-1381 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-oameni-si-locuri category-recomandate tag-legenda tag-manastirea-bujoreni tag-vaslui\">\n<div class=\"featured-image\"><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/bujoreni.jpg\" class=\"image-popup\"><img decoding=\"async\" width=\"800\" height=\"445\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/bujoreni-800x445-1.jpg\" class=\"attachment-colormag-featured-image size-colormag-featured-image wp-post-image\" loading=\"lazy\" title=\"bujoreni-800x445-1\"><\/a><\/div>\n<div class=\"article-content clearfix\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/oameni-si-locuri\/\" rel=\"category tag\">Oameni si locuri<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/recomandate\/\" rel=\"category tag\">RECOMANDATE<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<header class=\"entry-header\">\n<h1 class=\"entry-title\">\n\t\t\t\tLegenda M\u0103n\u0103stirii Bujoreni\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/legenda-manastirii-bujoreni\/\" title=\"22:38\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published updated\" datetime=\"2016-01-04T22:38:31+02:00\">4 ianuarie 2016<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"comments\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/legenda-manastirii-bujoreni\/#respond\"> Niciun comentariu<\/a><\/span><span class=\"tag-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/legenda\/\" rel=\"tag\">legenda<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/manastirea-bujoreni\/\" rel=\"tag\">manastirea bujoreni<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/vaslui\/\" rel=\"tag\">Vaslui<\/a><\/span><\/div>\n<div class=\"entry-content clearfix\">\n<p>Se spune c\u0103 \u00een apropiere, sau chiar pe locul unde se afla astazi m\u0103n\u0103stirea Bujoreni, a existat un alt l\u0103ca\u0219 ce se numea M\u0103n\u0103stirea Recea atestat\u0103 documentar 1444. \u00cen timpul domniei lui \u0218tefan cel Mare \u00een aceste locuri s-au dat lupte grele \u00eempotriva turcilor \u00een perioada 1474-1476 la Vaslui-Valea Alb\u0103 care au dus la dispari\u021bia unor sate \u0219i implicit la dispari\u021bia mai multor l\u0103ca\u0219e de cult construite din piatr\u0103 sau lemn, printre acestea fiind \u0219i m\u0103n\u0103stirea Recea. La n\u0103v\u0103lirea du\u0219manilor peste plaiurile Moldovene, c\u0103lug\u0103rii de la schitul Recea au \u00eengropat bunurile m\u0103n\u0103stirii \u0219i au dus icoana Maicii Domnului ferecat\u0103 \u00een argint \u0219i f\u0103c\u0103toare de minuni, \u00een p\u0103dure ascunz\u00e2nd-o \u00een scorbura unui stejar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ascuns\u0103 timp de mai bine de 100 de ani fara ca cineva s\u0103 mai \u0219tie de ea.<\/p>\n<p>Legenda spune c\u0103, peste ani, au venit mocanii de peste mun\u021bi pe plaiurile Moldovei pe dealurile B\u00e2rladului \u0219i Vasluiului pentru p\u0103\u0219unat \u0219i tomnat, ace\u0219tia \u00ee\u0219i transportau marfa spre t\u00e2rguri \u00een des\u0103gi pe m\u0103gari. \u00centr-o zi dup\u0103 ce s-au \u00eentors din t\u00e2rg, osteni\u021bi ciobanii au uitat s\u0103 lege m\u0103garii. Unul din m\u0103garii purt\u0103tori de produse v\u00e2ndute la t\u00e2rg purta \u0219i punga cu bani \u00een unul dintre desagii moc\u0103ne\u0219ti, aproximativ 3.000 de galbeni. Seara, dup\u0103 terminarea treburilor, mocanii au vrut s\u0103 \u00eempart\u0103 veniturile, \u00eens\u0103 m\u0103garul era de neg\u0103sit. Au pornit \u00een c\u0103utarea lui \u00eempreun\u0103 cu un p\u0103durar, atunci mare le-a fost mirarea c\u00e2nd \u00een inima p\u0103durii, l\u00e2ng\u0103 un falnic stejar, m\u0103garul st\u0103tea \u00een genunchi \u00een fa\u021ba a trei lumini\u021be a\u0219ezate \u00een form\u0103 de cruce. A\u0219a au g\u0103sit mocanii icoana Maicii Domnului ferecat\u0103 \u00een argint \u0219i f\u0103c\u0103toare de minuni \u0218i-au dat seama c\u0103 este o minune cereasc\u0103 \u0219i au decis ca pe acel loc, l\u00e2ng\u0103 acel copac \u0219i din el s\u0103 se ridice un schit, trunchiul stejarului devenind Sf\u00e2nta Mas\u0103 \u0219i altarul m\u0103n\u0103stirii.. Ioan Bre\u021bcu mocanul din legend\u0103, a decis ca banii s\u0103 fie folosi\u021bi pentru construirea schitului. P\u0103durarul Iftimie a continuat lucr\u0103rile, dup\u0103 ce Bre\u021bcu a fost nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 peste mun\u021bi. Dup\u0103 ridicarea schitului p\u0103durarul s-a c\u0103lug\u0103rit lu\u00e2ndu-\u0219i numele de Pahomie. Deci primii fondatori au fost ciobanul Bre\u021bcu-transilv\u0103nean \u0219i p\u0103durarul Iftimie, viitorul c\u0103lug\u0103r Pahomie. Ace\u0219tia au numit a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul SCHITUL M\u0102GARULUI.<\/p>\n<p>Prima atestare documentar\u0103 a M\u0103n\u0103stirii Bujoreni dateaz\u0103 din 27 martie 1602, dar putem presupune c\u0103 a existat o via\u0163\u0103 monahal\u0103 anterioar\u0103 acestei date. \u00cen anul 1840 se zide\u015fte o biseric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, dup\u0103 care schitul a devenit m\u0103n\u0103stire de maici. A fost pictat\u0103 \u00eentre anii 1955 \u015fi 1958. \u00cen 1960 \u00een urm\u0103 decretului comunist, se desfiin\u0163eaz\u0103. Re\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1993 c\u0103 m\u0103n\u0103stire de monahi. Ob\u015ftea actual\u0103 s-a format \u00een jurul unor monahi veni\u0163i de la M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103.<\/p>\n<p>Biserica este o construc\u0163ie din zid de c\u0103r\u0103mid\u0103, pe temelie de piatr\u0103, \u00een form\u0103 de cruce. Interiorul este compartimentat \u00een altar, naos, pronaos \u015fi pridvor \u00eenchis. Altarul spa\u0163ios este luminat de o fereastr\u0103 la r\u0103s\u0103rit. Deasupra altarului este un turnule\u0163 cu o cupola sferic\u0103. Catapeteasma este din lemn sculptat. Naosul, cu absidele largi \u015fi pu\u0163in ad\u00e2nci, este luminat de c\u00e2te o fereastr\u0103 la sud \u015fi nord. Pronaosul, \u00een form\u0103 dreptunghiular\u0103, este luminat tot de c\u00e2te o fereastr\u0103 la sud \u015fi nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, mari (late \u015fi \u00eenalte) terminate \u00een arc, cu grilaj metalic la mijloc. Geamurile interioare sunt ornamentate cu flori \u015fi cercuri cu o cruce \u00een mijloc. Pridvorul are zidurile dublate \u00een interior \u015fi \u00eentre ele, de o parte \u015fi de alta, este o scar\u0103 care urc\u0103 la turnul clopotni\u0163\u0103 \u015fi o camera-magazie. Din cauza dubl\u0103rii zidurilor, pentru scar\u0103 clopotni\u0163ei r\u0103m\u00e2ne l\u0103\u0163imea \u00een interior de numai 4 m (la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de pronaos). Nu are zid sau u\u015f\u0103 pentru separarea de pronaos, delimit\u00e2ndu-se de acesta prin cei doi st\u00e2lpi laterali cuprin\u015fi \u00een zid, care sus\u0163in arcad\u0103 pe care se sprijin\u0103 clopotni\u0163\u0103. Turnul clopotni\u0163\u0103 are acoperi\u015ful conic. U\u015fa de intrare prin vest \u00een pridvor este masiv\u0103, din lemn, \u00eent\u0103rit\u0103 metalic. Pardoseala bisericii este de sc\u00e2ndur\u0103, iar \u00eenvelitoarea din tabl\u0103 zincat\u0103. Fa\u0163adele sunt simple, v\u0103ruite \u00een alb, cu profiluri de jur \u00eemprejur, sub corni\u015fe.<\/p>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">63<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2Flegenda-manastirii-bujoreni%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=Legenda%20M%C4%83n%C4%83stirii%20Bujoreni&amp;url=http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=1381\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<div class=\"article-content clearfix\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/oameni-si-locuri\/\" rel=\"category tag\">Oameni si locuri<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/recomandate\/\" rel=\"category tag\">RECOMANDATE<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<header class=\"entry-header\">\n<h1 class=\"entry-title\">\n\t\t\t\tLegenda M\u0103n\u0103stirii Bujoreni\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/legenda-manastirii-bujoreni\/\" title=\"22:38\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published updated\" datetime=\"2016-01-04T22:38:31+02:00\">4 ianuarie 2016<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"comments\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/legenda-manastirii-bujoreni\/#respond\"> Niciun comentariu<\/a><\/span><span class=\"tag-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/legenda\/\" rel=\"tag\">legenda<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/manastirea-bujoreni\/\" rel=\"tag\">manastirea bujoreni<\/a>, <a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tag\/vaslui\/\" rel=\"tag\">Vaslui<\/a><\/span><\/div>\n<div class=\"entry-content clearfix\">\n<p>Se spune c\u0103 \u00een apropiere, sau chiar pe locul unde se afla astazi m\u0103n\u0103stirea Bujoreni, a existat un alt l\u0103ca\u0219 ce se numea M\u0103n\u0103stirea Recea atestat\u0103 documentar 1444. \u00cen timpul domniei lui \u0218tefan cel Mare \u00een aceste locuri s-au dat lupte grele \u00eempotriva turcilor \u00een perioada 1474-1476 la Vaslui-Valea Alb\u0103 care au dus la dispari\u021bia unor sate \u0219i implicit la dispari\u021bia mai multor l\u0103ca\u0219e de cult construite din piatr\u0103 sau lemn, printre acestea fiind \u0219i m\u0103n\u0103stirea Recea. La n\u0103v\u0103lirea du\u0219manilor peste plaiurile Moldovene, c\u0103lug\u0103rii de la schitul Recea au \u00eengropat bunurile m\u0103n\u0103stirii \u0219i au dus icoana Maicii Domnului ferecat\u0103 \u00een argint \u0219i f\u0103c\u0103toare de minuni, \u00een p\u0103dure ascunz\u00e2nd-o \u00een scorbura unui stejar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ascuns\u0103 timp de mai bine de 100 de ani fara ca cineva s\u0103 mai \u0219tie de ea.<\/p>\n<p>Legenda spune c\u0103, peste ani, au venit mocanii de peste mun\u021bi pe plaiurile Moldovei pe dealurile B\u00e2rladului \u0219i Vasluiului pentru p\u0103\u0219unat \u0219i tomnat, ace\u0219tia \u00ee\u0219i transportau marfa spre t\u00e2rguri \u00een des\u0103gi pe m\u0103gari. \u00centr-o zi dup\u0103 ce s-au \u00eentors din t\u00e2rg, osteni\u021bi ciobanii au uitat s\u0103 lege m\u0103garii. Unul din m\u0103garii purt\u0103tori de produse v\u00e2ndute la t\u00e2rg purta \u0219i punga cu bani \u00een unul dintre desagii moc\u0103ne\u0219ti, aproximativ 3.000 de galbeni. Seara, dup\u0103 terminarea treburilor, mocanii au vrut s\u0103 \u00eempart\u0103 veniturile, \u00eens\u0103 m\u0103garul era de neg\u0103sit. Au pornit \u00een c\u0103utarea lui \u00eempreun\u0103 cu un p\u0103durar, atunci mare le-a fost mirarea c\u00e2nd \u00een inima p\u0103durii, l\u00e2ng\u0103 un falnic stejar, m\u0103garul st\u0103tea \u00een genunchi \u00een fa\u021ba a trei lumini\u021be a\u0219ezate \u00een form\u0103 de cruce. A\u0219a au g\u0103sit mocanii icoana Maicii Domnului ferecat\u0103 \u00een argint \u0219i f\u0103c\u0103toare de minuni \u0218i-au dat seama c\u0103 este o minune cereasc\u0103 \u0219i au decis ca pe acel loc, l\u00e2ng\u0103 acel copac \u0219i din el s\u0103 se ridice un schit, trunchiul stejarului devenind Sf\u00e2nta Mas\u0103 \u0219i altarul m\u0103n\u0103stirii.. Ioan Bre\u021bcu mocanul din legend\u0103, a decis ca banii s\u0103 fie folosi\u021bi pentru construirea schitului. P\u0103durarul Iftimie a continuat lucr\u0103rile, dup\u0103 ce Bre\u021bcu a fost nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 peste mun\u021bi. Dup\u0103 ridicarea schitului p\u0103durarul s-a c\u0103lug\u0103rit lu\u00e2ndu-\u0219i numele de Pahomie. Deci primii fondatori au fost ciobanul Bre\u021bcu-transilv\u0103nean \u0219i p\u0103durarul Iftimie, viitorul c\u0103lug\u0103r Pahomie. Ace\u0219tia au numit a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul SCHITUL M\u0102GARULUI.<\/p>\n<p>Prima atestare documentar\u0103 a M\u0103n\u0103stirii Bujoreni dateaz\u0103 din 27 martie 1602, dar putem presupune c\u0103 a existat o via\u0163\u0103 monahal\u0103 anterioar\u0103 acestei date. \u00cen anul 1840 se zide\u015fte o biseric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, dup\u0103 care schitul a devenit m\u0103n\u0103stire de maici. A fost pictat\u0103 \u00eentre anii 1955 \u015fi 1958. \u00cen 1960 \u00een urm\u0103 decretului comunist, se desfiin\u0163eaz\u0103. Re\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1993 c\u0103 m\u0103n\u0103stire de monahi. Ob\u015ftea actual\u0103 s-a format \u00een jurul unor monahi veni\u0163i de la M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103.<\/p>\n<p>Biserica este o construc\u0163ie din zid de c\u0103r\u0103mid\u0103, pe temelie de piatr\u0103, \u00een form\u0103 de cruce. Interiorul este compartimentat \u00een altar, naos, pronaos \u015fi pridvor \u00eenchis. Altarul spa\u0163ios este luminat de o fereastr\u0103 la r\u0103s\u0103rit. Deasupra altarului este un turnule\u0163 cu o cupola sferic\u0103. Catapeteasma este din lemn sculptat. Naosul, cu absidele largi \u015fi pu\u0163in ad\u00e2nci, este luminat de c\u00e2te o fereastr\u0103 la sud \u015fi nord. Pronaosul, \u00een form\u0103 dreptunghiular\u0103, este luminat tot de c\u00e2te o fereastr\u0103 la sud \u015fi nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, mari (late \u015fi \u00eenalte) terminate \u00een arc, cu grilaj metalic la mijloc. Geamurile interioare sunt ornamentate cu flori \u015fi cercuri cu o cruce \u00een mijloc. Pridvorul are zidurile dublate \u00een interior \u015fi \u00eentre ele, de o parte \u015fi de alta, este o scar\u0103 care urc\u0103 la turnul clopotni\u0163\u0103 \u015fi o camera-magazie. Din cauza dubl\u0103rii zidurilor, pentru scar\u0103 clopotni\u0163ei r\u0103m\u00e2ne l\u0103\u0163imea \u00een interior de numai 4 m (la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de pronaos). Nu are zid sau u\u015f\u0103 pentru separarea de pronaos, delimit\u00e2ndu-se de acesta prin cei doi st\u00e2lpi laterali cuprin\u015fi \u00een zid, care sus\u0163in arcad\u0103 pe care se sprijin\u0103 clopotni\u0163\u0103. Turnul clopotni\u0163\u0103 are acoperi\u015ful conic. U\u015fa de intrare prin vest \u00een pridvor este masiv\u0103, din lemn, \u00eent\u0103rit\u0103 metalic. Pardoseala bisericii este de sc\u00e2ndur\u0103, iar \u00eenvelitoarea din tabl\u0103 zincat\u0103. Fa\u0163adele sunt simple, v\u0103ruite \u00een alb, cu profiluri de jur \u00eemprejur, sub corni\u015fe.<\/p>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">63<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2Flegenda-manastirii-bujoreni%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=Legenda%20M%C4%83n%C4%83stirii%20Bujoreni&amp;url=http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=1381\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content clearfix\">\n<p>Se spune c\u0103 \u00een apropiere, sau chiar pe locul unde se afla astazi m\u0103n\u0103stirea Bujoreni, a existat un alt l\u0103ca\u0219 ce se numea M\u0103n\u0103stirea Recea atestat\u0103 documentar 1444. \u00cen timpul domniei lui \u0218tefan cel Mare \u00een aceste locuri s-au dat lupte grele \u00eempotriva turcilor \u00een perioada 1474-1476 la Vaslui-Valea Alb\u0103 care au dus la dispari\u021bia unor sate \u0219i implicit la dispari\u021bia mai multor l\u0103ca\u0219e de cult construite din piatr\u0103 sau lemn, printre acestea fiind \u0219i m\u0103n\u0103stirea Recea. La n\u0103v\u0103lirea du\u0219manilor peste plaiurile Moldovene, c\u0103lug\u0103rii de la schitul Recea au \u00eengropat bunurile m\u0103n\u0103stirii \u0219i au dus icoana Maicii Domnului ferecat\u0103 \u00een argint \u0219i f\u0103c\u0103toare de minuni, \u00een p\u0103dure ascunz\u00e2nd-o \u00een scorbura unui stejar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ascuns\u0103 timp de mai bine de 100 de ani fara ca cineva s\u0103 mai \u0219tie de ea.<\/p>\n<p>Legenda spune c\u0103, peste ani, au venit mocanii de peste mun\u021bi pe plaiurile Moldovei pe dealurile B\u00e2rladului \u0219i Vasluiului pentru p\u0103\u0219unat \u0219i tomnat, ace\u0219tia \u00ee\u0219i transportau marfa spre t\u00e2rguri \u00een des\u0103gi pe m\u0103gari. \u00centr-o zi dup\u0103 ce s-au \u00eentors din t\u00e2rg, osteni\u021bi ciobanii au uitat s\u0103 lege m\u0103garii. Unul din m\u0103garii purt\u0103tori de produse v\u00e2ndute la t\u00e2rg purta \u0219i punga cu bani \u00een unul dintre desagii moc\u0103ne\u0219ti, aproximativ 3.000 de galbeni. Seara, dup\u0103 terminarea treburilor, mocanii au vrut s\u0103 \u00eempart\u0103 veniturile, \u00eens\u0103 m\u0103garul era de neg\u0103sit. Au pornit \u00een c\u0103utarea lui \u00eempreun\u0103 cu un p\u0103durar, atunci mare le-a fost mirarea c\u00e2nd \u00een inima p\u0103durii, l\u00e2ng\u0103 un falnic stejar, m\u0103garul st\u0103tea \u00een genunchi \u00een fa\u021ba a trei lumini\u021be a\u0219ezate \u00een form\u0103 de cruce. A\u0219a au g\u0103sit mocanii icoana Maicii Domnului ferecat\u0103 \u00een argint \u0219i f\u0103c\u0103toare de minuni \u0218i-au dat seama c\u0103 este o minune cereasc\u0103 \u0219i au decis ca pe acel loc, l\u00e2ng\u0103 acel copac \u0219i din el s\u0103 se ridice un schit, trunchiul stejarului devenind Sf\u00e2nta Mas\u0103 \u0219i altarul m\u0103n\u0103stirii.. Ioan Bre\u021bcu mocanul din legend\u0103, a decis ca banii s\u0103 fie folosi\u021bi pentru construirea schitului. P\u0103durarul Iftimie a continuat lucr\u0103rile, dup\u0103 ce Bre\u021bcu a fost nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 peste mun\u021bi. Dup\u0103 ridicarea schitului p\u0103durarul s-a c\u0103lug\u0103rit lu\u00e2ndu-\u0219i numele de Pahomie. Deci primii fondatori au fost ciobanul Bre\u021bcu-transilv\u0103nean \u0219i p\u0103durarul Iftimie, viitorul c\u0103lug\u0103r Pahomie. Ace\u0219tia au numit a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul SCHITUL M\u0102GARULUI.<\/p>\n<p>Prima atestare documentar\u0103 a M\u0103n\u0103stirii Bujoreni dateaz\u0103 din 27 martie 1602, dar putem presupune c\u0103 a existat o via\u0163\u0103 monahal\u0103 anterioar\u0103 acestei date. \u00cen anul 1840 se zide\u015fte o biseric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, dup\u0103 care schitul a devenit m\u0103n\u0103stire de maici. A fost pictat\u0103 \u00eentre anii 1955 \u015fi 1958. \u00cen 1960 \u00een urm\u0103 decretului comunist, se desfiin\u0163eaz\u0103. Re\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1993 c\u0103 m\u0103n\u0103stire de monahi. Ob\u015ftea actual\u0103 s-a format \u00een jurul unor monahi veni\u0163i de la M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103.<\/p>\n<p>Biserica este o construc\u0163ie din zid de c\u0103r\u0103mid\u0103, pe temelie de piatr\u0103, \u00een form\u0103 de cruce. Interiorul este compartimentat \u00een altar, naos, pronaos \u015fi pridvor \u00eenchis. Altarul spa\u0163ios este luminat de o fereastr\u0103 la r\u0103s\u0103rit. Deasupra altarului este un turnule\u0163 cu o cupola sferic\u0103. Catapeteasma este din lemn sculptat. Naosul, cu absidele largi \u015fi pu\u0163in ad\u00e2nci, este luminat de c\u00e2te o fereastr\u0103 la sud \u015fi nord. Pronaosul, \u00een form\u0103 dreptunghiular\u0103, este luminat tot de c\u00e2te o fereastr\u0103 la sud \u015fi nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, mari (late \u015fi \u00eenalte) terminate \u00een arc, cu grilaj metalic la mijloc. Geamurile interioare sunt ornamentate cu flori \u015fi cercuri cu o cruce \u00een mijloc. Pridvorul are zidurile dublate \u00een interior \u015fi \u00eentre ele, de o parte \u015fi de alta, este o scar\u0103 care urc\u0103 la turnul clopotni\u0163\u0103 \u015fi o camera-magazie. Din cauza dubl\u0103rii zidurilor, pentru scar\u0103 clopotni\u0163ei r\u0103m\u00e2ne l\u0103\u0163imea \u00een interior de numai 4 m (la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de pronaos). Nu are zid sau u\u015f\u0103 pentru separarea de pronaos, delimit\u00e2ndu-se de acesta prin cei doi st\u00e2lpi laterali cuprin\u015fi \u00een zid, care sus\u0163in arcad\u0103 pe care se sprijin\u0103 clopotni\u0163\u0103. Turnul clopotni\u0163\u0103 are acoperi\u015ful conic. U\u015fa de intrare prin vest \u00een pridvor este masiv\u0103, din lemn, \u00eent\u0103rit\u0103 metalic. Pardoseala bisericii este de sc\u00e2ndur\u0103, iar \u00eenvelitoarea din tabl\u0103 zincat\u0103. Fa\u0163adele sunt simple, v\u0103ruite \u00een alb, cu profiluri de jur \u00eemprejur, sub corni\u015fe.<\/p>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">63<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2Flegenda-manastirii-bujoreni%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=Legenda%20M%C4%83n%C4%83stirii%20Bujoreni&amp;url=http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=1381\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/post-de-ingrijitor-la-scoala-gimnaziala-mihai-david\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Post de \u00eengrijitor la \u0218coala Gimnazial\u0103 Mihai David\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\tPost de \u00eengrijitor la \u0218coala Gimnazial\u0103 Mihai David\t\t\t\t\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/post-de-ingrijitor-la-scoala-gimnaziala-mihai-david\/\" title=\"19:01\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2021-11-09T19:01:13+02:00\">9 noiembrie 2021<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2021-11-09T19:01:14+02:00\">9 noiembrie 2021<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/anunt-public-12\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Anun\u021b public\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\tAnun\u021b public\t\t\t\t\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/anunt-public-12\/\" title=\"11:53\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2024-12-17T11:53:49+02:00\">17 decembrie 2024<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2024-12-17T11:53:50+02:00\">17 decembrie 2024<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/femeie-din-murgeni-inselata-prin-metoda-accidentul\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Femeie din Murgeni, \u00een\u015felat\u0103 prin metoda Accidentul\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\tFemeie din Murgeni, \u00een\u015felat\u0103 prin metoda Accidentul\t\t\t\t\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/femeie-din-murgeni-inselata-prin-metoda-accidentul\/\" title=\"17:32\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published updated\" datetime=\"2017-06-21T17:32:47+02:00\">21 iunie 2017<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/rodan-mihai\/\" title=\"Mihai Rodan\"><br \/>\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><span class=\"comments\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/femeie-din-murgeni-inselata-prin-metoda-accidentul\/#respond\">0<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/stand-up-comedy-cu-ionel-sandu-de-la-aur-spatiile-pentru-copiii-cu-autism-sunt-bazaconii\/\" title=\"Stand Up Comedy cu Ionel Sandu, candidat AUR: spa\u021biile pentru copiii cu autism sunt \u201ebazaconii\u201d\"><br \/>\n\t\t\t\tStand Up Comedy cu Ionel Sandu, candidat AUR: spa\u021biile pentru copiii cu autism sunt \u201ebazaconii\u201d\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/stand-up-comedy-cu-ionel-sandu-de-la-aur-spatiile-pentru-copiii-cu-autism-sunt-bazaconii\/\" title=\"22:46\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2024-03-14T22:46:43+02:00\">14 martie 2024<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2024-03-15T08:54:58+02:00\">15 martie 2024<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<div class=\"entry-content\">\n<p>Ini\u021bial am crezut c\u0103 Ionel Sandu s-a apucat de Stand Up Comedy. Cu afacerile nu st\u0103 extraordinar, cu politica nici<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content\">\n<p>Ini\u021bial am crezut c\u0103 Ionel Sandu s-a apucat de Stand Up Comedy. Cu afacerile nu st\u0103 extraordinar, cu politica nici<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/literatura\/\" rel=\"category tag\">Literatur\u0103<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/magazin\/\" rel=\"category tag\">Magazin<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/pledoarie-pentru-o-carte-pe-zi\/\" title=\"Pledoarie pentru \u2026 o carte pe zi\"><br \/>\n\t\t\t\tPledoarie pentru \u2026 o carte pe zi\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/pledoarie-pentru-o-carte-pe-zi\/\" title=\"09:48\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2021-11-13T09:48:23+02:00\">13 noiembrie 2021<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2022-05-04T20:22:06+02:00\">4 mai 2022<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/oameni-si-locuri\/\" rel=\"category tag\">Oameni si locuri<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/vasluianca-madalina-tudorache-admisa-ca-doctorand-la-oxford-interviu\/\" title=\"Vasluianca M\u0103d\u0103lina Tudorache, admis\u0103 ca doctorand la Oxford\"><br \/>\n\t\t\t\tVasluianca M\u0103d\u0103lina Tudorache, admis\u0103 ca doctorand la Oxford\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/vasluianca-madalina-tudorache-admisa-ca-doctorand-la-oxford-interviu\/\" title=\"09:24\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2020-07-21T09:24:55+02:00\">21 iulie 2020<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2021-12-15T08:32:02+02:00\">15 decembrie 2021<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"article-content\">\n<div class=\"above-entry-meta\"><span class=\"cat-links\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/local\/\" rel=\"category tag\">Local<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/tabloul-principal\/\" rel=\"category tag\">NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/oameni-si-locuri\/\" rel=\"category tag\">Oameni si locuri<\/a>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/opinii\/\" rel=\"category tag\">Opinii<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n<h3 class=\"entry-title\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/manifestul-unui-eleve-de-clasa-a-12-a-din-vaslui-cel-mai-mare-vis-al-nostru-era-sa-imbracam-roba\/\" title=\"Manifestul unei eleve de clasa a 12-a din Vaslui: \u201eCel mai mare vis al nostru era s\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103m roba\u201d\"><br \/>\n\t\t\t\tManifestul unei eleve de clasa a 12-a din Vaslui: \u201eCel mai mare vis al nostru era s\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103m roba\u201d\t\t\t<\/a><\/h3>\n<div class=\"below-entry-meta\"><span class=\"posted-on\"><a href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/manifestul-unui-eleve-de-clasa-a-12-a-din-vaslui-cel-mai-mare-vis-al-nostru-era-sa-imbracam-roba\/\" title=\"21:33\" rel=\"bookmark\"><time class=\"entry-date published\" datetime=\"2020-05-02T21:33:04+02:00\">2 mai 2020<\/time><time class=\"updated\" datetime=\"2020-05-03T18:03:27+02:00\">3 mai 2020<\/time><\/a><\/span><span class=\"byline\"><span class=\"author vcard\"><a class=\"url fn n\" href=\"http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/author\/admin\/\" title=\"Ziarul de Vaslui\"><br \/>\n\t\t\t\t\tZiarul de Vaslui\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: http:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/legenda-manastirii-bujoreni\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oameni si locuri\u00a0RECOMANDATE\u00a0 Legenda M\u0103n\u0103stirii Bujoreni 4 ianuarie 2016 Ziarul de Vaslui Niciun comentariulegenda, manastirea bujoreni, Vaslui Se spune c\u0103 \u00een apropiere, sau chiar pe locul unde se afla astazi m\u0103n\u0103stirea Bujoreni, a existat un alt l\u0103ca\u0219 ce se numea M\u0103n\u0103stirea Recea atestat\u0103 documentar 1444. \u00cen timpul domniei lui \u0218tefan cel Mare \u00een aceste locuri [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1562343,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[218],"class_list":["post-1562337","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-ziaruldevaslui-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1562337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1562337"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1562337\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1562343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1562337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1562337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1562337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}