{"id":1562103,"date":"2016-01-31T20:44:46","date_gmt":"2016-01-31T17:44:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1562103"},"modified":"2016-01-31T20:44:46","modified_gmt":"2016-01-31T17:44:46","slug":"berezeni-leagan-al-continuitatii-romanesti-galerie-foto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1562103","title":{"rendered":"Berezeni, leag\u0103n al continuit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti (galerie foto)"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0Oameni si locuri<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tBerezeni, leag\u0103n al continuit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti (galerie foto)\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tMihai Rodan\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span> 7 comentarii<\/a><\/span>Berezeni<\/a>, CJCPCT Vaslui<\/a>, traditii<\/a><\/span><\/div>\n
\n

Berezeni este o localitatate de pe Valea Prutului, reprezentativ\u0103 pentru aceast\u0103 zon\u0103. Descoperirile arheologice, documentele medievale, at\u00e2tea c\u00e2te s-au mai p\u0103strat, m\u0103rturisesc despre vechimea existen\u0163ei umane, caracterul rom\u00e2nesc al localit\u0103\u0163ii \u015fi continuitatea sa \u00een timp<\/strong>.<\/p>\n

Aici, o gospod\u0103rie cuprinde casa mare, chilerul (o construc\u0163ie mai joas\u0103, legat\u0103 de cas\u0103, care are destina\u0163ie de dormitor \u015fi buc\u0103t\u0103rie de iarn\u0103 sau de var\u0103) magazii, \u015foproane, grajd de vite, cote\u0163e -\u201eco\u015ftere\u0163e\u201d- pentru p\u0103s\u0103ri \u015fi porci, co\u015fare pentru porumb, iar unele gospod\u0103rii (foarte \u00eenst\u0103rite) au f\u00e2nt\u00e2n\u0103, garaj, bazin de ap\u0103. . Casele se construiesc cu materiale existente \u00een zon\u0103: p\u0103m\u00e2nt, lut, lemn, paie, dar \u015fi cu materiale aduse de la depozitele mari din diferite ora\u015fe: c\u0103r\u0103mid\u0103, bol\u0163ari, ciment, tabl\u0103, gresie, faian\u0163\u0103 etc.
\nGospodarii au uneltelele agricole indispensabile: sapa, lopata, furca, coasa, grebla, toporul, t\u00e2rnacopul, securea, fier\u0103str\u0103ul, foarfecele de vie, furca de scos sfecla, diferite ciururi de cernut arpagicul (\u201earpacica\u201d), frec\u0103tori de porumb, briceagul de altoit. \u00cen trecut, mai existau si plugul, rari\u0163a, boruna, care dup\u0103 1990 au revenit \u00een multe gospod\u0103rii. Exist\u0103 unelte vechi la unii dintre b\u0103tr\u00e2nii satului care \u00eenc\u0103 le mai \u0163in prin poduri, m\u0103rtace, magazii, grajduri vechi, etc. (Ghi\u0163\u0103 Bogatu, Nic\u0103 H\u00eerj\u0103u, T\u0103t\u0103ru\u015f Gheorghe, Ghi\u0163\u0103 Zanet, Toader V\u00eerlan, Irimia Andon, Mihai Ciobanu, Purice Mitrea, Gheorghe Neculi\u0163\u0103, Ion \u0162enu \u015f.a.).
\nM\u00e2nc\u0103rurile \u015fi b\u0103uturile folosite \u00een zilele obi\u015fnuite au gustul minunat al bucatelor nesofisticate: m\u0103lai copt pe vatr\u0103, ghisman, turte coapte pe plit\u0103, bor\u015furi de fasole, cartofi, p\u0103st\u0103i, p\u0103sat, lobod\u0103, sfecl\u0103; m\u00e2nc\u0103ric\u0103 de carne, cartofi; lapte, br\u00eenzeturi, pe\u015fte plachie, saramur\u0103, ori pr\u0103jit .
\nLa nun\u0163i, la botezuri sau pomene se servesc acelea\u015fi feluri de m\u00e2ncare: la \u00eenceputul mesei se serve\u015fte lumea cu un rachiu, apoi r\u0103citur\u0103, friptur\u0103, sarmale, pe\u015fte plachie ori pr\u0103jit, cu diverse salate, iar la final dulciuri (tot felul de pr\u0103jituri). Singura deosebire este c\u0103 la nun\u0163i nu se servesc bor\u015furi, ca de exemplu la pomene \u015fi \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, unde se mai serve\u015fte \u015fi coliva, \u015fi tot la nunt\u0103, \u00een plus, se \u00eencheie cu servirea tortului. Dintre b\u0103uturi nu lipsesc \u0163uica, vinul si vi\u015finata, berea.
\nCa vehicule pentru transportul oamenilor \u015fi m\u0103rfurilor s-au folosit \u015fi se utilizeaz\u0103 \u00een continuare carul cu boi, c\u0103ru\u0163a cu doi cai, c\u0103ru\u0163a cu un cal, \u015fareta, droaga (un fel de c\u0103ru\u0163a mic\u0103, greoaie \u015fi hodorogit\u0103) tras\u0103 de unul sau doi m\u0103gari.<\/p>\n

Ca me\u015fte\u015fuguri<\/strong>, confec\u0163ion\u0103rii bidinelelor de dat cu var se practica \u00een Satul Nou de c\u00e2teva femei, printre care cele mai pricepute erau Farca\u015f Mari\u0163a \u015fi Ileana. Bidinelele erau f\u0103cute din iarb\u0103 uscat\u0103, cu firul \u00een trei dungi, care mai mari, care mai mici, \u00een func\u0163ie de locul \u00een care erau utilizate (pere\u0163i, gard, br\u00e2ie, \u015fipc\u0103, pomi, etc.) \u015fi erau v\u00e2ndute \u00een num\u0103r mai mare \u00een Postul Mare, \u00eenaintea Pa\u015ftelui, \u015fi toamna, atunci c\u00e2nd se grijeau gospod\u0103riile. Erau v\u00e2ndute \u00een satele comunei, dar \u015fi la Vetri\u015foaia, F\u0103lciu \u015fi Hurdugi.
\nPrelucrarea lemnului este o alt\u0103 \u00eendeletnicire, iar instrumentele speciale le de\u0163ine aproape fiecare lemnar: tesle fe\u0163uitoare, robancul, coarda, fier\u0103straie, cu\u0163ite, cu\u0163itoaie, cozi de fer\u0103strae, joag\u0103re, securi, topoare, clovzicul, sfredele, metrul, diamantul etc.
\nPotcov\u0103ritul, dog\u0103ritul \u015fi lemn\u0103ria erau meserii c\u0103utate \u00een trecut. La Berezeni se produceau elemente de mobilier: dulapuri, etajere, col\u0163are, sipete, cuiere, crivaturi. Lascar Corin, Doroftei Toader, Damian V. Ioan, Sava Panainte sunt printre cei care \u00eenc\u0103 mai practic\u0103 aceste meserii .
\nMajoritatea copiilor care absolveau clasele primare \u015fi nu aveau sus\u0163inere financiar\u0103 pentru a studia mai departe, \u00eenv\u0103\u0163au \u015fi perpetuau aceste meserii de la bunicii \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor. Ast\u0103zi, pu\u0163ini sunt cei care \u00eenva\u0163\u0103 ucenicia acestor \u00eendeletniciri, fiind un fel de \u201erara avis\u201d ai mediului rural, majoritatea plec\u00e2nd la studii mai departe ori la munc\u0103 \u00een str\u0103inatate. Cojoc\u0103ritul se mai practica, dar me\u015fterii cojocari prefer\u0103. s\u0103 aduc\u0103 materialul gata prelucrat din Piatra Neam\u0163, Suceava, T\u00e2rgu Frumos, ori de peste mun\u0163i, de la Guban. Ciobanii, \u00een timpul oieritului, \u00eencercau s\u0103-\u015fi lucreze e instrumente de suflat precum tilinca, fluierul, cavalul, \u00eens\u0103 doar pentru delectarea lor.<\/p>\n

Me\u015fte\u015fugarii satului<\/strong>
\nMe\u015fterii populari din zon\u0103, nu sunt mul\u0163i, dar \u00ee\u015fi practic\u0103 \u00eendeletnicirea cu r\u0103bdare \u015fi iscusin\u0163\u0103. \u00cei pute\u0163i vedea \u00een galeria foto de mai jos pe fierarul Toader Doroftei, care a inv\u0103\u0163at me\u015fte\u015fugul de la bunicul \u015fi de la tat\u0103l sau, pe cojocarul Sava Panainte , care la 77 de ani \u00eenc\u0103 poart\u0103 cu m\u00e2ndrie numele de \u201ccojocar\u201d, sau pe Mari\u0163a Farca\u015f, care anul acesta \u00eempline\u015fte 86 de ani, dar a fost \u00eentodeauna o maestr\u0103 a confec\u0163ion\u0103rii bidinelelor din iarb\u0103 uscat\u0103. Potcoave, rari\u0163e, c\u0103ru\u0163e, ro\u0163i, pluguri, butoaie, c\u0103zi, g\u0103le\u0163i, por\u0163i, garduri, paturi, recamiere, mese, scaune sunt realizate cu maestrie de Lasc\u0103r Mostovoi .
\nDe la b\u0103tr\u00e2nii ciobani,m Mihai Andon a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 foloseasc\u0103 lemnul, pieile de animale, fierul, textilelele pentru a realiza obiectele necesare acasa \u015fi la st\u00e2na: bice, plase de a\u0163\u0103 \u015fi s\u00e2rm\u0103, t\u0103l\u0103nci \u015fi clopo\u0163ei, b\u00e2te ciob\u0103ne\u015fti cu ornamente, g\u0103le\u0163i de lapte.
\nIoan Damian s-a n\u0103scut \u00een 1939 \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at me\u015fte\u015fugul potcov\u0103riei \u015fi al fier\u0103ritului de la mo\u015f Ioan Bucur \u015fi Filip Ion din F\u0103lciu. A lucrat la CAP, iar ast\u0103zi lucreaz\u0103 \u00een particular
\npotcoave, rari\u0163e, c\u0103ru\u0163e, corlate pentru boi, ro\u0163i, pe care le face la comand\u0103 sau le vinde prin t\u00e2rgurile locale
\nTasia Gai\u0163\u0103 \u015fi Safta Damian sunt femeile recunoscute \u00een Berezeni pentru maestria cu care realizeaz\u0103 ciorapi de l\u00e2n\u0103, ilice, c\u0103m\u0103\u015fi \u015fi bluze, covoare alese, itate, pichiri, tolice, opincu\u0163e, cus\u0103turi \u015fi broderii.<\/p>\n

Berezeniul este \u015fi comuna \u00een care rapsozii populari<\/strong> p\u0103streaz\u0103 folclorul autentic, rom\u00e2nesc, hore, doine \u015fi s\u00e2rbe \u00eenv\u0103\u0163ate de la cei b\u0103tr\u00e2ni, fiind \u00eenc\u0103 interpretate de Mihai Anton, la caval, \u015fi de M\u0103ricel Vanatoru, la fluier, de Grigore C\u00e2rjanu, la acordeon, sau, vocal, de un alt Mihai Andon, care la 75 de ani mai are energia \u015fi veselia din tinere\u0163e. Ansamblul \u201eDatina\u201d, al
\nCentrul Cultural \u201eAnastasie F\u0103tu\u201d Berezeni, duce mai departe traditiile locale, f\u0103c\u00e2ndu-le cunoscute \u00een cadrul festivalurilor la care particip\u0103.
\n(Material realizat cu sprijinul Centrului Jude\u0163ean pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale (CJCPCT) Vaslui)<\/em><\/p>\n

\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n