{"id":1561576,"date":"2017-03-15T11:22:34","date_gmt":"2017-03-15T08:22:34","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1561576"},"modified":"2017-03-15T11:22:34","modified_gmt":"2017-03-15T08:22:34","slug":"pe-coclauri-vasluiene-laza-ivanesti-garceni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1561576","title":{"rendered":"Pe coclauri vasluiene: Laza, Iv\u0103ne\u015fti, G\u00e2rceni"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
\n
Local<\/a>\u00a0NOUT\u0102\u021aI<\/a>\u00a0Oameni si locuri<\/a>\u00a0<\/span><\/div>\n
\n

\n\t\t\t\tPe coclauri vasluiene: Laza, Iv\u0103ne\u015fti, G\u00e2rceni\t\t\t<\/h1>\n<\/header>\n

\n\t\t\t\t\t\tMihaela Z\u0103rnescu\t\t\t\t\t<\/a><\/span><\/span> 4 comentarii<\/a><\/span>2017<\/a>, CJCPCT Vaslui<\/a>, fotografie<\/a>, garceni<\/a>, ivanesti<\/a>, laza<\/a>, proiect foto<\/a>, Vaslui<\/a><\/span><\/div>\n
\n

\u00cen perioada 10-12 martie, Centrul Jude\u021bean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradi\u021bionale (CJCPCT) Vaslui, a desf\u0103\u015furat cel de-al doilea workshop din cadrul proiectului \u201cSatul vasluian \u2013 tradi\u021bie \u0219i actualitate\u201d, un proiect menit s\u0103 \u00eembine pasiunea unor\u00a0 vasluieni\u00a0 pentru arta fotografic\u0103 cu dorin\u0163a organizatorilor de a promova satul \u015fi oamenii din jude\u0163. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, cu ajutorul primarilor din cele trei comune cuprinse \u00een itinerariu, Vasile Popovici \u00een comuna Laza, Vasile Novac la Iv\u0103ne\u015fti \u015fi Sorin Scutelnicu la G\u0103rceni, cei peste 40 de fotografi au descoperit, sub \u00eendrumarea artistului Sorin Oni\u015for,\u00a0 locuri inedite \u015fi oameni frumo\u015fi, adev\u0103ra\u0163i, care p\u0103streaz\u0103 cu sfin\u0163enie spriritul locurilor \u00een care s-au n\u0103scut.<\/strong><\/p>\n

Prima oprire este la Muzeul Satului \u00a0din satul Sauca<\/strong>, \u00een cl\u0103direa c\u0103reia \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u015fi membrele Asocia\u0163iei \u201cBujorii din Laza\u201d<\/strong>, ini\u0163iat\u0103 de patru doamne inimoase \u015fi pricepute \u00een tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 art\u0103 tradi\u0163ional\u0103: Rodica Bulboac\u0103, Adriana Ailioaei, Iulia Maftei \u015fi Alexandra Iureanu<\/strong>. Cu ajutorul Word Vision Rom\u00e2nia, acestea au reu\u015fit s\u0103 achizi\u0163ioneze toate produsele necesare\u00a0 realiz\u0103rii unei game largi de produse: la la ii \u015fi catrin\u0163e, p\u00e2n\u0103 la gen\u0163i \u015fi decora\u0163iuni interioare. Membrele Asocia\u0163iei, dar \u015fi alte femei pricepute din sat, demonstreaz\u0103 vizitatorilor c\u0103 \u00eendem\u00e2narea \u015fi talentul nu au v\u00e2rst\u0103 \u015fi nici limite.<\/p>\n

\u00a0Rodica Bulboac\u0103, p<\/strong>oveste\u015fte cum a fost \u00een America, \u00een 1999, \u00een cadrul unei delega\u0163ii a creatorilor populari care au ar\u0103tat, dincolo de Ocean, ce are Rom\u00e2nia autentic. La festivalul organizat la Washington de Institutul Smithsonian, femeia trebuia s\u0103 prezinte arta culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. A plecat de acas\u0103 cu hu\u015ftile \u015fi t\u0103r\u00e2\u0163ea pentru bor\u015f, cu m\u0103laiul pentru m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi ce \u00eei mai trebuia, ca s\u0103 ias\u0103\u00a0 \u015fi s\u0103rm\u0103lu\u0163ele \u015fi pl\u0103cintele cu br\u00e2nz\u0103. Iar munca i-a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 de reac\u0163iile de \u00eenc\u00e2ntare ale str\u0103inilor, c\u0103rora le-a dat pe furi\u015f din m\u00e2ncarea care trebuia doar expus\u0103. \u00a0Iar micu\u0163a \u015fi inimoasa femeie, are multe de povestit, dac\u0103 stai s\u0103 o ascul\u0163i, nu numai din plimb\u0103rile ei la diferite evenimente din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi din pove\u015ftile \u015fi tradi\u0163iile locului \u00een care s-a n\u0103scut \u015fi a crescut.<\/p>\n

Iulia Maftei \u015fi Alexandra Iureanu <\/strong>sunt maestre \u00een cus\u0103turi \u015fi decora\u0163iuni, pe care le aplic\u0103 nu doar pe ii, ci \u015fi pe diverse obiecte, gen\u0163ile realizate de ele fiind extrem de apreciate, fapt care duce \u015fi la solicit\u0103ri venite din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Modest\u0103 \u015fi z\u00e2mbitoare, Adriana Ailioaei, <\/strong>singura \u0163es\u0103toare din Vaslui care \u0163ese fote \u015fi catrin\u0163e, accept\u0103 o vizit\u0103 la ea acas\u0103, \u00een atelierul de lucru. Femeia de 46 de ani posed\u0103 o mic\u0103 avere popular\u0103, realizat\u0103 cu pasiune \u015fi mult\u0103 munc\u0103: br\u0103ie, catrin\u0163e, ii, p\u0103turi \u015fi covoare, prosoape \u0163esute \u015fi cusute, \u00eempletituri, gen\u0163i \u015fi tr\u0103istu\u0163e. Ajutor de n\u0103dejde e fiul s\u0103u, Claudiu, elev \u00een clasa a XI-a la un liceu de prestigiu din Vaslui, care poart\u0103 cu m\u00e2ndrie o ie cusut\u0103 de mama sa.<\/p>\n

Itinerariul continu\u0103, \u015fi echipa de fotografi, al\u0103turi de care se afl\u0103 \u015fi doi reprezentan\u0163i ai CJCPCT Vaslui, Lucian Onciu, directorul institu\u0163iei \u015fi etnograful Lucian Lefter,<\/strong> popose\u015fte \u00een comuna Iv\u0103ne\u015fti,<\/strong> una dintre cele mai mari comune din jude\u0163. Plou\u0103 \u00eend\u00e2rjit, dar asta nu \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe pasiona\u0163ii fotografi s\u0103 \u00ee\u015fi urmeze obiectivul stabilit.<\/p>\n

Lista oamenilor gospodari este lung\u0103, \u015fi cuprinde nu numai cresc\u0103tori de animale, ci \u015fi fierari, lemnari, dar \u015fi biserica din lemn Gologofta, de la \u00a0Iv\u0103ne\u015fti,<\/strong> \u00a0construit\u0103 \u015fi trecut\u0103 pe lista monumentelor istorice datorit\u0103 originalit\u0103\u021bii construc\u021biei \u0219i a sculpturii artistice din interior.
Gheorghe Bahnariu <\/strong>este unul dintre cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 lemnari din comun\u0103. Om gospodar, \u015fi-a construit singur tot ce este \u00een curte: casa, anexele gospod\u0103re\u015fti, atelierul de lucru, gardurile. La 85 de ani, b\u0103tr\u00e2nul se uit\u0103 curios la mul\u0163imea or\u0103\u015fenilor care i-au intrat \u00een curte. Lemnar vestit \u00een toat\u0103 zona, arat\u0103 tinerilor uneltele de lucru, dep\u0103n\u00e2nd amintiri. Undeva, \u00eentr-un col\u0163 de curte, b\u0103tr\u00e2nul arat\u0103 spre trei \u00eengeri, o tentiv\u0103 artistic\u0103 de care omul este m\u00e2ndru. \u015ei pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu i-a l\u0103sat pe al\u0163ii s\u0103 \u00eei fac\u0103 lucrurile de care avea nevoie, dar \u015fi pentru c\u0103 \u015ftie c\u0103 me\u015fter ca el nu prea se mai g\u0103sesc prin partea locului, omul \u015fi-a f\u0103cut \u015fi cele necesare pentru a intra \u00een via\u0163a de apoi: crucea \u015fi co\u015fciugul.<\/p>\n

Dar \u00eentr-o comun\u0103 ca Iv\u0103ne\u015ftiul, triste\u0163ea nu poate s\u0103 te \u00eenso\u0163easc\u0103 prea mult \u015fi nici nu po\u0163i s\u0103 pleci de aici p\u00e2n\u0103 nu \u00eei \u00eent\u00e2lne\u015fti pe cei care au dus faima comunei peste hotare: muzican\u0163ii de la Valea Mare<\/strong>. Nea Jan,<\/strong> are 82 de ani \u015fi \u00ee\u015fi aminte\u015fte de cum a \u00eenceput drumul spre glorie al Fanfarei de la Valea Mare, \u00eenc\u0103 din 1961. De\u015fi au c\u0103\u015ftigat numeroase premii \u00een \u0163ar\u0103, abia dup\u0103 Revolu\u0163ie au reu\u015fit s\u0103 plece, c\u00e2\u015ftig\u0103nd Marele Trofeu la un Festival din Dijon, Fran\u0163a \u015fi uimind ascult\u0103torii din \u00eentreaga lume, p\u00e2n\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtata Japonie. Iar Nea Jan este convins c\u0103 talentul s\u0103u nu o s\u0103 moar\u0103: c\u00e2nt\u0103 la trompet\u0103 \u015fi cei doi fii ai s\u0103i, Costel \u015fi Vl\u0103du\u0163, dar \u015fi nepotul de patru ani, Giani Alexandru<\/strong>, care la numai doi ani c\u0103\u015ftiga ca premiu o trompet\u0103 potrivit\u0103 lui, la un festival organizat de CJCPCT Vaslui.<\/p>\n

La G\u00e2rceni, <\/strong>ne-a \u00eent\u00e2mpinat Sorin Scutelnicu,<\/strong> un primar t\u00e2n\u0103r \u015fi inimos, nou venit pe scaunul din Prim\u0103rie, dar bun cunosc\u0103tor al oamenilor \u015fi locurilor, de care se declar\u0103 m\u00e2ndru \u015fi pentru care are proiecte \u00eendr\u0103zne\u0163e. \u015ei reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne demonstreze c\u0103 \u00een comun\u0103 sunt oameni gospodari, locuri \u00eenc\u0103rcate de istorie \u015fi priveli\u015fti minunate.<\/p>\n

Aici \u00eel cunoa\u015ftem pe Gheorghe Bra\u015foveanu,<\/strong> un gospodar de 55 de ani, care cre\u015fte peste 250 de oi. \u00cel ajut\u0103 so\u0163ia \u015fi cei cinci copii, fiecare dup\u0103 puterea lui. B\u0103rbatul recunoa\u015fte c\u0103 nu este u\u015for, c\u0103 munca nu este pl\u0103tit\u0103, c\u0103 \u201cvin turcii \u015fi pun pre\u0163ul la oile \u015fi mieii no\u015ftri\u201d, dar nici nu ar accepta s\u0103 stea cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n.<\/p>\n

Mihai Onciu<\/strong>, un alt localnic, ne arat\u0103 c\u0103 o hor\u0103 sau o s\u00e2rb\u0103 zise din fluier au un farmec de neegalat, dar duce dorul horelor \u015fi balurilor de alt\u0103dat\u0103, obicei pe care, m\u0103rturise\u015fte primarul, vrea s\u0103 \u00eel readuc\u0103 \u00een actualitate. B\u0103rbatul de 60 de ani ne spune c\u0103 \u00eenc\u0103 mai \u015ftie toate textele obiceiurilor populare \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een copil\u0103rie, pe care \u201cnumai s\u0103 vrea cineva s\u0103 le scrie, ca s\u0103 nu moar\u0103 odat\u0103 cu mine\u201d. De c\u00eentat la fluier, nu a avut pe cine s\u0103 \u00eenve\u0163e, dar a\u015fteapt\u0103 vacan\u0163a \u015fi pe nepo\u0163ica din Italia care, primind cadou un instrument, a \u00eenv\u0103\u0163at singur\u0103 s\u0103 c\u00e2nte.<\/p>\n

Dar br\u00eenz\u0103 de capr\u0103 ca a lui Neculaie Ungureanu<\/strong>, din G\u00e2rceni, nu au gustat amatorii de fotografie de c\u00eend sunt ei! Plecat din satul natal la SIDEX Gala\u0163i, unde a muncit ca macaragiu o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103, b\u0103rbatul s-a \u00eentors \u00een 2002 la casa p\u0103rinteasc\u0103, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 urmeze tradi\u0163ia tat\u0103lui, cioban de meserie. A\u015fa c\u0103 \u015fi-a cump\u0103rat vreo 200 de capre \u015fi telemea ca a lui, \u201cdup\u0103 un secret al unui coleg din zona Sibiului\u201d, nu face nimeni \u00a0\u00een Moldova. B\u0103rbatul p\u0103streaz\u0103, undeva \u00een spatele casei, un bordei \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi este dispus s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oricine \u201csecretul\u201d produsului s\u0103u, care st\u0103 \u00een \u201capa de izvor, saramura f\u0103cut\u0103 cu c\u00e2teva zile \u00eenainte \u015fi br\u00e2nza proasp\u0103t\u0103, t\u0103iat\u0103 frumos pe margini \u015fi pus\u0103 la presat\u201d<\/p>\n

Regretul tuturor este legat de vremea \u00eentunecata, rece \u015fi umed\u0103 \u015fi de cea\u0163a care acoper\u0103 ca un v\u0103l peisajele mirifice care se ghicesc ascunse pe culmile domoale ale \u00eemprejurimilor a c\u0103ror istorie a r\u0103mas \u00eenscris\u0103 pe turla Bisericii \u201eNa\u0219terea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul\u201d de la Dumbr\u0103veni,<\/strong> construit\u0103 din b\u00e2rne de stejar, a\u0219ezate pe t\u0103lpoaie de stejar \u0219i temelie de piatr\u0103 uscat\u0103 \u0219i \u00eencheiate la col\u021buri \u00een \u201echeotoare dreapt\u0103\u201d. clopotul bisericii, turnat la Viena, \u00een 1792, la fel \u0219i f\u00e2nt\u00e2ni\u0163a de piatr\u0103 din Altar, cu inscrip\u0163ie \u00een chirilic\u0103, din 1787. Catapeteasma, p\u0103streaz\u0103 pictur din secol XVIII, icoanele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti, lucrate \u00een foi\u021b\u0103 de aur, dau m\u0103sura priceperii zugravului ce a lucrat-o, iar clopotul bisericii, turnat la Viena, \u00een 1792, precum \u0219i f\u00e2nt\u00e2ni\u0163a de piatr\u0103 din Altar, cu inscrip\u0163ie \u00een chirilic\u0103, din 1787,\u00a0 sunt valori de patrimoniu de nepre\u0163uit.<\/p>\n

\u00cen codrii ce despart comunele G\u00e2rceni \u015fi B\u0103ce\u015fti, \u00een locul numit popular \u201eDealul Schitului\u201c, ascuns\u0103 \u00een neguri, M\u0103n\u0103stirea M\u0103line\u015fti<\/strong>, una dintre cele mai cunoscute din eparhia Hu\u015filor datorit\u0103 icoanei Maicii Domnului, despre care se spune c\u0103 este f\u0103c\u0103toare de minuni, este un obiectiv a c\u0103rei frumuse\u0163e se las\u0103 greu dezv\u0103luit\u0103 fotografilor vasluieni. Sunt invita\u0163i de p\u0103rintele stare\u0163, dar \u015fi de primarul comunei, s\u0103 revin\u0103 \u201cc\u00eend vremea va fi frumoas\u0103\u201d, pentru c\u0103, spune Sorin Scutelnicu, atunci ve\u0163i decoperi aici peisaje de poveste.<\/p>\n

\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n