{"id":1543760,"date":"2024-07-22T00:00:00","date_gmt":"2024-07-21T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1543760"},"modified":"2024-07-22T00:00:00","modified_gmt":"2024-07-21T21:00:00","slug":"jocurile-olimpice-creierul-sportivilor-de-elita-diferit-de-cel-al-oamenilor-obisnuiti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1543760","title":{"rendered":"Jocurile Olimpice: Creierul sportivilor de elit\u0103, diferit de cel al oamenilor obi\u0219nui\u021bi"},"content":{"rendered":"
\n

Jocurile Olimpice: Creierul sportivilor de elit\u0103, diferit de cel al oamenilor obi\u0219nui\u021bi<\/a><\/h1>\n

\n\t\t22 iulie 2024\t<\/span>
\n\t\t | 0 comentarii<\/a><\/span>
\n\t\t | Andrei IONESCU<\/a><\/span><\/div>\n

Pentru aurul olimpic, sportivii sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele fizice de vitez\u0103, precizie, for\u021b\u0103 \u0219i rezisten\u021b\u0103, dar cei care ob\u021bin performan\u021be deosebite au \u0219i abilit\u0103\u021bi vizuale \u0219i cognitive mult mai dezvoltate, sus\u021bin exper\u021bii \u00een neuro\u0219tiin\u021be. <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>Sportivii rom\u00e2ni ob\u021binut p\u00e2n\u0103 acum 91 de medalii de aur<\/strong>la Jocurile Olimpice<\/strong> \u2013 25 la gimnastic\u0103, 20 la canotaj, 11 la atletism, 10 la Kaiac-canoe, 7 la lupte, 6 la tir sportiv, 4 la \u00eenot, 4 la scrim\u0103, 2 la haltere, 1 la judo \u0219i 1 la box. De la a doua edi\u021bie a Olimpiadei (1900) \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Rom\u00e2nia a lipsit de 6 ori de la cel mai important eveniment sportiv din lume. La edi\u021bia din 1984, de la Los Angeles, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai mare performan\u021b\u0103 la Jocurile Olimpice, cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur, \u021bara noastr\u0103 clas\u00e2ndu-se pe locul 2 \u00een lume, dup\u0103 Statele Unite.<\/p>\n

De-a lungul timpului, sportivii no\u0219tri au fost implica\u021bi \u00een stabilirea mai multor momente istorice \u00een cadrul Jocurilor Olimpice, dar Nadia Com\u0103neci<\/strong> este de departe top liderul sportului rom\u00e2nesc, ea c\u00e2\u0219tig\u00e2nd 9 medalii, dintre care 5 de aur \u0219i fiind primul sportiv din istoria gimnasticii notat cu 10, la Montreal, 1976.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een spatele aurului olimpic se afl\u0103 mult\u0103 munc\u0103 \u0219i o voin\u021b\u0103 de fier,<\/strong> o preg\u0103tire intens\u0103 pentru a avea o condi\u021bie fizic\u0103 de v\u00e2rf, pentru a putea s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele de vitez\u0103, for\u021b\u0103, rezisten\u021b\u0103, precizie, \u00eendem\u00e2nare, concentrare etc., dar cercet\u0103torii \u00een domeniu au identificat \u0219i numeroase caracteristici ale sistemului nervos care \u00eei diferen\u021biaz\u0103 pe olimpici de restul oamenilor, \u00een \u00eencercarea de a \u00een\u021belege \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 creierul unui performer de elit\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, majoritarea oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 explicau excelentele abilit\u0103\u0163i ale sportivilor de top \u00een termeni de coordonare sau reflex, crez\u00e2nd c\u0103 cei cu multe reu\u015fite dispuneau de o dexteritate fizic\u0103 superioar\u0103, dar \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, speciali\u015ftii \u00een neuro\u015ftiinte au descoperit c\u0103 ace\u0219ti sportivi \u00ee\u0219i focalizeaz\u0103 coordonarea, mai degrab\u0103 pe abilit\u0103\u0163ile vizuale \u0219i cognitive dec\u00e2t pe calit\u0103\u0163ile fizice. Ei au observat c\u0103 din momentul \u00een care organismul simte o schimbare \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, sportivii foarte bine preg\u0103ti\u021bi au un avantaj. \u201eBombardat<\/em>\u201d cu stimuli acustici diver\u0219i, precum zgomotul arenei, al unui avion care trece \u00een dep\u0103rtare sau anun\u021bul unui crainic la difuzor, creierul sportivului trebuie s\u0103 determine rapid care sunete sunt esen\u021biale pentru succesul la care tinde \u0219i care sunt doar simple distrageri.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Un studiu din 2019<\/a>, condus de cercet\u0103torii Universit\u0103\u021bii Northwestern, Statele Unite<\/strong>, a relevat faptul c\u0103 studen\u021bii-atle\u021bi din diferite echipe sportive de prim\u0103 divizie au un r\u0103spuns mai mare la sunete dec\u00e2t controalele-martor de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 \u0219i sex. Analiza bazat\u0103 pe citirea undelor cerebrale a sugerat c\u0103 sportivii erau mai buni \u00een a elimina zgomotele str\u0103ine, concentr\u00e2ndu-se asupra sunetelor \u021bint\u0103 cu mult mai pu\u021bin\u0103 distragere.<\/p>\n

\u00cen timp ce o mare parte din aceste constat\u0103ri ar putea fi puse pe seama practicii de concentrare, de exemplu asupra indica\u021biilor antrenorilor de pe margine, unii dintre sportivii studia\u021bi performau \u00een medii tradi\u021bional mai pu\u021bin zgomotoase, cum ar fi terenul de golf.<\/p>\n

Antrenamentul regulat \u0219i de concentrare ar putea fi responsabil \u0219i pentru modelarea capacit\u0103\u021bii creierului de a elimina distragerea aten\u021biei, au b\u0103nuit oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, care sus\u021bin c\u0103 nu este vorba doar de sunet.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

O cercetare publicat\u0103 \u00een 2018,<\/a>\u00a0condus\u0103 de Universitatea de Stat din Florida<\/strong>, a ar\u0103tat c\u0103, de exemplu, juc\u0103torii de tenis de top \u00ee\u0219i pot prelungi momentele de concentrare vizual\u0103 intens\u0103, ceea ce se nume\u0219te \u00een mod obi\u0219nuit o perioad\u0103 de \u201eochi lini\u0219tit<\/em>\u201d\u00a0(the quiet-eye theory<\/em>) \u0219i care ar putea explica felul \u00een care sportivii execut\u0103 sarcinile motrice care necesit\u0103 precizie, cum ar fi executarea loviturilor libere la fotbal, \u0219i nu numai. S-a descoperit c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 clar\u0103 \u00eentre abilitatea persoanei de a stoca informa\u0163ii \u00een memoria de scurt\u0103 durat\u0103 \u2013 cerin\u0163\u0103 cert\u0103 \u00een abilitatea de a se focusa \u2013 \u015fi abilitatea de a utiliza tehnica \u201eochiului lini\u015ftit<\/em>\u201d. Potrivit acestui concept, \u00eenainte de a \u00eencepe o ac\u0163iune, privirea se focalizeaz\u0103 pe aspectele semnificative ale obiectivului \u2013 inelul de baschet, poarta de fotbal, zona \u00een care va ateriza serva \u00een jocul de tenis etc.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, utiliz\u00e2nd tehnologia de urm\u0103rire a mi\u015fc\u0103rilor globilor oculari, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 atunci c\u00e2nd indivizii privesc la stimuli relevan\u0163i, \u00eentr-o unitate de timp potrivit\u0103 (c\u00e2teva milisecunde \u00eenainte, \u00een timpul sau dup\u0103 mi\u015fcare), \u015fansele de succes sunt mai mari.<\/p>\n

Studiul a relevat c\u0103 juc\u0103torii mai buni aveau perioade mai lungi de \u201eochi lini\u0219tit<\/em>\u201d, asociate cu lovituri mai bune.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

O analiz\u0103 a literaturii<\/a> de specialitate realizat\u0103 de aceia\u0219i cercet\u0103tori<\/strong>\u00a0ar\u0103t\u0103 c\u0103 asocierea \u00eentre \u00eendem\u00e2nare \u0219i perioada de \u201eochi lini\u0219tit<\/em>\u201d este valabil\u0103 \u0219i \u00een alte sporturi<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 un atlet performant, \u00eenarmat cu informa\u021bii detaliate despre starea jocului, trebuie s\u0103 le transforme \u00eentr-o ac\u021biune c\u00e2\u0219tig\u0103toare. Ac\u021biunile motorii sunt coordonate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de stratul exterior al creierului (cortex), care la scafandrii de elit\u0103, de exemplu, s-a demonstrat c\u0103 cre\u0219te \u00een grosime \u00een zone precum cele asociate cu con\u0219tientizarea spa\u021bial\u0103 \u0219i percep\u021bia mi\u0219c\u0103rii corpului.<\/p>\n

C\u0103ile dintre regiunile corticale \u0219i un grup de neuroni din creierul anterior cunoscut sub numele de striatum, care este esen\u021bial pentru alinierea secven\u021belor de mi\u0219c\u0103ri, par, de asemenea, s\u0103 fie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite la sportivii cu performan\u021be \u00eenalte.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Promotorul teoriei \u201eochiului lini\u015ftit<\/em>\u201d, Joan Vickers, psiholog cognitiv la Universitatea din Calgary, Canada,<\/strong> spune c\u0103 atunci \u201ec\u00e2nd ochii furnizeaz\u0103 informa\u0163ii, sistemul motor \u015ftie ce are de f\u0103cut. Creierul se comport\u0103 ca un sistem GPS. Detecteaz\u0103 \u021binta, viteza, intensitatea \u015fi distan\u0163a<\/em><\/strong>\u201d, \u201eochiului lini\u0219tit<\/em>\u201d \u00eensemn\u00e2nd nu doar vederea, ci \u015fi aten\u0163ia, direc\u021bia \u00een care se \u00eendreapt\u0103 privirea fiind un factor cheie \u00een abilitatea creierului de a se concentra pe detaliile esen\u0163iale \u015fi nu pe factori disturbatori.<\/p>\n

Se pare, de asemenea, c\u0103 antrenamentul cu aceast\u0103 tehnic\u0103 modific\u0103 anumi\u021bi paramentri fiziologici, cum ar fi rata cardiac\u0103 sau impulsurile la nivel muscular.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Institutul Max Planck de \u0218tiin\u021be Cognitive \u0219i ale Creierului Uman din Germania au demonstrat c\u0103 trei sportivi foarte pricepu\u021bi la aruncarea suli\u021bei \u0219i la s\u0103riturile \u00een lungime aveau, de asemenea,\u00a0circuite cortico-striatale<\/a> semnificativ diferite de ale subiec\u021bilor de control cu care au fost compara\u021bi. Studiul lor din 2015<\/a> arat\u0103 c\u0103 \u201eautostr\u0103zile<\/em>\u201d care conecteaz\u0103 regiunile creierului implicate \u00een coordonarea diferitelor mi\u0219c\u0103ri pentru a atinge un obiectiv sunt diferite la sportivii de performan\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

La fel cum unii oameni s-au n\u0103scut<\/a>\u00a0cu creiere c\u0103rora le este mai u\u0219or s\u0103 extind\u0103 circuitele<\/strong> necesare pentru a asculta mai atent, a beneficia de tehnica \u201eochiul lini\u015ftit\u201d<\/em> \u0219i cu reac\u021bii extrem de precise, iar al\u021bii au capacitatea de a dezvolta mu\u0219chi mai puternici<\/a>, cercet\u0103torii sus\u021bin c\u0103 mul\u021bi sportivi de nivel olimpic s-ar putea s\u0103 se fi n\u0103scut cu un as \u00een m\u00e2nec\u0103, un stimulent chimic care \u00eei ajut\u0103 \u00een c\u0103utarea gloriei.<\/p>\n

Un studiu<\/a> publicat \u00een 2015 de geneticienii de la Universitatea Parma din Italia, care a evaluat patru gene implicate \u00een dezvoltarea muscular\u0103 \u0219i comportament, \u00een special agresivitate \u0219i anxietate, a\u00a0remarcat gena transportorului activ de dopamin\u0103 (DAT), implicat\u0103 \u00een cheltuielile energetice, mi\u0219care \u0219i c\u0103utarea de recompense. Alte studii<\/a> sugereaz\u0103 c\u0103 \u0219i c\u0103utarea de senza\u021bii tari este frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een r\u00e2ndul sportivilor, \u00een special al celor care implic\u0103 asumarea de riscuri \u2013 schiorii, snowboarderii\u2026<\/p>\n

\u00cen concluzie, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 mul\u021bi dintre cei care se str\u0103duiesc s\u0103 c\u00e2\u0219tige aurul olimpic sunt determina\u021bi s\u0103-\u0219i transforme creierul \u00een motoare de performan\u021b\u0103 capabile s\u0103 \u00eemping\u0103 tot mai departe limitele corpului.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n

Articole pe teme similare<\/h3>\n
    \n
  1. Curiozitatea stimuleaz\u0103 memoria \u0219i men\u021bine s\u0103n\u0103tatea creierului<\/a><\/li>\n
  2. Relansarea Institutului \u201eCantacuzino\u201d ar putea fi realizat\u0103 printr-un parteneriat public-privat<\/a><\/li>\n
  3. STUDIU: Efortul cognitiv prelungit provoac\u0103 oboseal\u0103 fizic\u0103<\/a><\/li>\n
  4. Studiu Omicron: Vaccinarea complet\u0103 cu Pfizer reduce infectarea cu 33 la sut\u0103 \u0219i spitalizarea cu 70 la sut\u0103<\/a><\/li>\n
  5. Elitele neurochirurgiei din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate \u0219i-au dat \u00eent\u00e2lnire la T\u00e2rgu Mure\u0219<\/a><\/li>\n<\/ol>\n
    \n<\/div>\n

    <\/p>\n

    Etichete: <\/strong>aurul olimpic<\/a>, creierul sportivilor de performanta<\/a>, jocurile olimpice<\/a>, legatura dintre performanta olimpica si creier<\/a>, neurostiinte<\/a><\/div>\n
    Categorii<\/strong>: Actual<\/a>, Analiza<\/a>, Mind & Spirit<\/a>, Stiintific<\/a>, Stiri<\/a><\/div>\n<\/div>\n
    \n

    Jocurile Olimpice: Creierul sportivilor de elit\u0103, diferit de cel al oamenilor obi\u0219nui\u021bi<\/a><\/h1>\n

    \n\t\t22 iulie 2024\t<\/span>
    \n\t\t |     0 comentarii<\/a><\/span>
    \n\t\t |     Andrei IONESCU<\/a><\/span><\/div>\n

    Pentru aurul olimpic, sportivii sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele fizice de vitez\u0103, precizie, for\u021b\u0103 \u0219i rezisten\u021b\u0103, dar cei care ob\u021bin performan\u021be deosebite au \u0219i abilit\u0103\u021bi vizuale \u0219i cognitive mult mai dezvoltate, sus\u021bin exper\u021bii \u00een neuro\u0219tiin\u021be. <\/strong><\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    <\/a>Sportivii rom\u00e2ni ob\u021binut p\u00e2n\u0103 acum 91 de medalii de aur<\/strong>la Jocurile Olimpice<\/strong> \u2013 25 la gimnastic\u0103, 20 la canotaj, 11 la atletism, 10 la Kaiac-canoe, 7 la lupte, 6 la tir sportiv, 4 la \u00eenot, 4 la scrim\u0103, 2 la haltere, 1 la judo \u0219i 1 la box. De la a doua edi\u021bie a Olimpiadei (1900) \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Rom\u00e2nia a lipsit de 6 ori de la cel mai important eveniment sportiv din lume. La edi\u021bia din 1984, de la Los Angeles, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai mare performan\u021b\u0103 la Jocurile Olimpice, cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur, \u021bara noastr\u0103 clas\u00e2ndu-se pe locul 2 \u00een lume, dup\u0103 Statele Unite.<\/p>\n

    De-a lungul timpului, sportivii no\u0219tri au fost implica\u021bi \u00een stabilirea mai multor momente istorice \u00een cadrul Jocurilor Olimpice, dar Nadia Com\u0103neci<\/strong> este de departe top liderul sportului rom\u00e2nesc, ea c\u00e2\u0219tig\u00e2nd 9 medalii, dintre care 5 de aur \u0219i fiind primul sportiv din istoria gimnasticii notat cu 10, la Montreal, 1976.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een spatele aurului olimpic se afl\u0103 mult\u0103 munc\u0103 \u0219i o voin\u021b\u0103 de fier,<\/strong> o preg\u0103tire intens\u0103 pentru a avea o condi\u021bie fizic\u0103 de v\u00e2rf, pentru a putea s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele de vitez\u0103, for\u021b\u0103, rezisten\u021b\u0103, precizie, \u00eendem\u00e2nare, concentrare etc., dar cercet\u0103torii \u00een domeniu au identificat \u0219i numeroase caracteristici ale sistemului nervos care \u00eei diferen\u021biaz\u0103 pe olimpici de restul oamenilor, \u00een \u00eencercarea de a \u00een\u021belege \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 creierul unui performer de elit\u0103.<\/p>\n

    P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, majoritarea oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 explicau excelentele abilit\u0103\u0163i ale sportivilor de top \u00een termeni de coordonare sau reflex, crez\u00e2nd c\u0103 cei cu multe reu\u015fite dispuneau de o dexteritate fizic\u0103 superioar\u0103, dar \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, speciali\u015ftii \u00een neuro\u015ftiinte au descoperit c\u0103 ace\u0219ti sportivi \u00ee\u0219i focalizeaz\u0103 coordonarea, mai degrab\u0103 pe abilit\u0103\u0163ile vizuale \u0219i cognitive dec\u00e2t pe calit\u0103\u0163ile fizice. Ei au observat c\u0103 din momentul \u00een care organismul simte o schimbare \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, sportivii foarte bine preg\u0103ti\u021bi au un avantaj. \u201eBombardat<\/em>\u201d cu stimuli acustici diver\u0219i, precum zgomotul arenei, al unui avion care trece \u00een dep\u0103rtare sau anun\u021bul unui crainic la difuzor, creierul sportivului trebuie s\u0103 determine rapid care sunete sunt esen\u021biale pentru succesul la care tinde \u0219i care sunt doar simple distrageri.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    Un studiu din 2019<\/a>, condus de cercet\u0103torii Universit\u0103\u021bii Northwestern, Statele Unite<\/strong>, a relevat faptul c\u0103 studen\u021bii-atle\u021bi din diferite echipe sportive de prim\u0103 divizie au un r\u0103spuns mai mare la sunete dec\u00e2t controalele-martor de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 \u0219i sex. Analiza bazat\u0103 pe citirea undelor cerebrale a sugerat c\u0103 sportivii erau mai buni \u00een a elimina zgomotele str\u0103ine, concentr\u00e2ndu-se asupra sunetelor \u021bint\u0103 cu mult mai pu\u021bin\u0103 distragere.<\/p>\n

    \u00cen timp ce o mare parte din aceste constat\u0103ri ar putea fi puse pe seama practicii de concentrare, de exemplu asupra indica\u021biilor antrenorilor de pe margine, unii dintre sportivii studia\u021bi performau \u00een medii tradi\u021bional mai pu\u021bin zgomotoase, cum ar fi terenul de golf.<\/p>\n

    Antrenamentul regulat \u0219i de concentrare ar putea fi responsabil \u0219i pentru modelarea capacit\u0103\u021bii creierului de a elimina distragerea aten\u021biei, au b\u0103nuit oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, care sus\u021bin c\u0103 nu este vorba doar de sunet.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    O cercetare publicat\u0103 \u00een 2018,<\/a>\u00a0condus\u0103 de Universitatea de Stat din Florida<\/strong>, a ar\u0103tat c\u0103, de exemplu, juc\u0103torii de tenis de top \u00ee\u0219i pot prelungi momentele de concentrare vizual\u0103 intens\u0103, ceea ce se nume\u0219te \u00een mod obi\u0219nuit o perioad\u0103 de \u201eochi lini\u0219tit<\/em>\u201d\u00a0(the quiet-eye theory<\/em>) \u0219i care ar putea explica felul \u00een care sportivii execut\u0103 sarcinile motrice care necesit\u0103 precizie, cum ar fi executarea loviturilor libere la fotbal, \u0219i nu numai. S-a descoperit c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 clar\u0103 \u00eentre abilitatea persoanei de a stoca informa\u0163ii \u00een memoria de scurt\u0103 durat\u0103 \u2013 cerin\u0163\u0103 cert\u0103 \u00een abilitatea de a se focusa \u2013 \u015fi abilitatea de a utiliza tehnica \u201eochiului lini\u015ftit<\/em>\u201d. Potrivit acestui concept, \u00eenainte de a \u00eencepe o ac\u0163iune, privirea se focalizeaz\u0103 pe aspectele semnificative ale obiectivului \u2013 inelul de baschet, poarta de fotbal, zona \u00een care va ateriza serva \u00een jocul de tenis etc.<\/p>\n

    \u00cen ultimii ani, utiliz\u00e2nd tehnologia de urm\u0103rire a mi\u015fc\u0103rilor globilor oculari, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 atunci c\u00e2nd indivizii privesc la stimuli relevan\u0163i, \u00eentr-o unitate de timp potrivit\u0103 (c\u00e2teva milisecunde \u00eenainte, \u00een timpul sau dup\u0103 mi\u015fcare), \u015fansele de succes sunt mai mari.<\/p>\n

    Studiul a relevat c\u0103 juc\u0103torii mai buni aveau perioade mai lungi de \u201eochi lini\u0219tit<\/em>\u201d, asociate cu lovituri mai bune.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    O analiz\u0103 a literaturii<\/a> de specialitate realizat\u0103 de aceia\u0219i cercet\u0103tori<\/strong>\u00a0ar\u0103t\u0103 c\u0103 asocierea \u00eentre \u00eendem\u00e2nare \u0219i perioada de \u201eochi lini\u0219tit<\/em>\u201d este valabil\u0103 \u0219i \u00een alte sporturi<\/p>\n

    Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 un atlet performant, \u00eenarmat cu informa\u021bii detaliate despre starea jocului, trebuie s\u0103 le transforme \u00eentr-o ac\u021biune c\u00e2\u0219tig\u0103toare. Ac\u021biunile motorii sunt coordonate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de stratul exterior al creierului (cortex), care la scafandrii de elit\u0103, de exemplu, s-a demonstrat c\u0103 cre\u0219te \u00een grosime \u00een zone precum cele asociate cu con\u0219tientizarea spa\u021bial\u0103 \u0219i percep\u021bia mi\u0219c\u0103rii corpului.<\/p>\n

    C\u0103ile dintre regiunile corticale \u0219i un grup de neuroni din creierul anterior cunoscut sub numele de striatum, care este esen\u021bial pentru alinierea secven\u021belor de mi\u0219c\u0103ri, par, de asemenea, s\u0103 fie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite la sportivii cu performan\u021be \u00eenalte.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    Promotorul teoriei \u201eochiului lini\u015ftit<\/em>\u201d, Joan Vickers, psiholog cognitiv la Universitatea din Calgary, Canada,<\/strong> spune c\u0103 atunci \u201ec\u00e2nd ochii furnizeaz\u0103 informa\u0163ii, sistemul motor \u015ftie ce are de f\u0103cut. Creierul se comport\u0103 ca un sistem GPS. Detecteaz\u0103 \u021binta, viteza, intensitatea \u015fi distan\u0163a<\/em><\/strong>\u201d, \u201eochiului lini\u0219tit<\/em>\u201d \u00eensemn\u00e2nd nu doar vederea, ci \u015fi aten\u0163ia, direc\u021bia \u00een care se \u00eendreapt\u0103 privirea fiind un factor cheie \u00een abilitatea creierului de a se concentra pe detaliile esen\u0163iale \u015fi nu pe factori disturbatori.<\/p>\n

    Se pare, de asemenea, c\u0103 antrenamentul cu aceast\u0103 tehnic\u0103 modific\u0103 anumi\u021bi paramentri fiziologici, cum ar fi rata cardiac\u0103 sau impulsurile la nivel muscular.<\/p>\n

    Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Institutul Max Planck de \u0218tiin\u021be Cognitive \u0219i ale Creierului Uman din Germania au demonstrat c\u0103 trei sportivi foarte pricepu\u021bi la aruncarea suli\u021bei \u0219i la s\u0103riturile \u00een lungime aveau, de asemenea,\u00a0circuite cortico-striatale<\/a> semnificativ diferite de ale subiec\u021bilor de control cu care au fost compara\u021bi. Studiul lor din 2015<\/a> arat\u0103 c\u0103 \u201eautostr\u0103zile<\/em>\u201d care conecteaz\u0103 regiunile creierului implicate \u00een coordonarea diferitelor mi\u0219c\u0103ri pentru a atinge un obiectiv sunt diferite la sportivii de performan\u021b\u0103.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    La fel cum unii oameni s-au n\u0103scut<\/a>\u00a0cu creiere c\u0103rora le este mai u\u0219or s\u0103 extind\u0103 circuitele<\/strong> necesare pentru a asculta mai atent, a beneficia de tehnica \u201eochiul lini\u015ftit\u201d<\/em> \u0219i cu reac\u021bii extrem de precise, iar al\u021bii au capacitatea de a dezvolta mu\u0219chi mai puternici<\/a>, cercet\u0103torii sus\u021bin c\u0103 mul\u021bi sportivi de nivel olimpic s-ar putea s\u0103 se fi n\u0103scut cu un as \u00een m\u00e2nec\u0103, un stimulent chimic care \u00eei ajut\u0103 \u00een c\u0103utarea gloriei.<\/p>\n

    Un studiu<\/a> publicat \u00een 2015 de geneticienii de la Universitatea Parma din Italia, care a evaluat patru gene implicate \u00een dezvoltarea muscular\u0103 \u0219i comportament, \u00een special agresivitate \u0219i anxietate, a\u00a0remarcat gena transportorului activ de dopamin\u0103 (DAT), implicat\u0103 \u00een cheltuielile energetice, mi\u0219care \u0219i c\u0103utarea de recompense. Alte studii<\/a> sugereaz\u0103 c\u0103 \u0219i c\u0103utarea de senza\u021bii tari este frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een r\u00e2ndul sportivilor, \u00een special al celor care implic\u0103 asumarea de riscuri \u2013 schiorii, snowboarderii\u2026<\/p>\n

    \u00cen concluzie, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 mul\u021bi dintre cei care se str\u0103duiesc s\u0103 c\u00e2\u0219tige aurul olimpic sunt determina\u021bi s\u0103-\u0219i transforme creierul \u00een motoare de performan\u021b\u0103 capabile s\u0103 \u00eemping\u0103 tot mai departe limitele corpului.<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

    \n
    \n

    Articole pe teme similare<\/h3>\n
      \n
    1. Curiozitatea stimuleaz\u0103 memoria \u0219i men\u021bine s\u0103n\u0103tatea creierului<\/a><\/li>\n
    2. Relansarea Institutului \u201eCantacuzino\u201d ar putea fi realizat\u0103 printr-un parteneriat public-privat<\/a><\/li>\n
    3. STUDIU: Efortul cognitiv prelungit provoac\u0103 oboseal\u0103 fizic\u0103<\/a><\/li>\n
    4. Studiu Omicron: Vaccinarea complet\u0103 cu Pfizer reduce infectarea cu 33 la sut\u0103 \u0219i spitalizarea cu 70 la sut\u0103<\/a><\/li>\n
    5. Elitele neurochirurgiei din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate \u0219i-au dat \u00eent\u00e2lnire la T\u00e2rgu Mure\u0219<\/a><\/li>\n<\/ol>\n
      \n<\/div>\n

      <\/p>\n

      Etichete: <\/strong>aurul olimpic<\/a>, creierul sportivilor de performanta<\/a>, jocurile olimpice<\/a>, legatura dintre performanta olimpica si creier<\/a>, neurostiinte<\/a><\/div>\n
      Categorii<\/strong>: Actual<\/a>, Analiza<\/a>, Mind & Spirit<\/a>, Stiintific<\/a>, Stiri<\/a><\/div>\n<\/div>\n

      Source URL: https:\/\/sanatateabuzoiana.ro\/jocurile-olimpice-creierul-sportivilor-de-elita-diferit-de-cel-al-oamenilor-obisnuiti\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Jocurile Olimpice: Creierul sportivilor de elit\u0103, diferit de cel al oamenilor obi\u0219nui\u021bi 22 iulie 2024 | 0 comentarii | Andrei IONESCU Pentru aurul olimpic, sportivii sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele fizice de vitez\u0103, precizie, for\u021b\u0103 \u0219i rezisten\u021b\u0103, dar cei care ob\u021bin performan\u021be deosebite au \u0219i abilit\u0103\u021bi vizuale \u0219i cognitive mult mai dezvoltate, sus\u021bin exper\u021bii \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1543761,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[84],"class_list":["post-1543760","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-sanatateabuzoiana-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1543760","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1543760"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1543760\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1543761"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1543760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1543760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1543760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}