{"id":1523879,"date":"2018-07-31T08:11:26","date_gmt":"2018-07-31T05:11:26","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1523879"},"modified":"2018-07-31T08:11:26","modified_gmt":"2018-07-31T05:11:26","slug":"educatia-hraneste-inimile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1523879","title":{"rendered":"Educa\u021bia hr\u0103ne\u0219te inimile"},"content":{"rendered":"
<\/p>\n
\n

\u201eEduca\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 umplerea unei g\u0103le\u021bi, ci aprinderea unui foc\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 William Butler Yeats<\/em><\/p>\n

Cuv\u00e2ntul educa\u021bie provine din latinescul \u201eeducatio, -onis\u201d care \u00eenseamn\u0103 cre\u0219tere, hr\u0103nire, cultivare. Conform DEX 2009 este \u201efenomenul social fundamental de transmitere a experien\u021bei de via\u021b\u0103 a genera\u021biilor adulte \u0219i a culturii c\u0103tre genera\u021biile de copii \u0219i tineri, abilit\u0103rii pentru integrarea lor \u00een societate; cunoa\u0219terea bunelor maniere \u0219i comportarea \u00een societate conform acestora\u201d. <\/em>Este o ac\u021biune uman\u0103, o interven\u021bie sau direc\u021bionare, o categorie fundamental\u0103 a pedagogiei. Educa\u021bia este cauza tuturor manifest\u0103rilor noastre care produce efecte importante.<\/p>\n

Educa\u021bia are sarcina de a preg\u0103ti omul ca element activ al vie\u021bii sociale. Este important\u0103 deoarece ea poate schimba fa\u021ba lumii.<\/p>\n

Filozofii s-au ocupat de \u00een\u021belegerea, definirea educa\u021biei. Grecul Socrate, g\u00e2nditor cre\u0219tin \u00eenainte de cre\u0219tinism, insista asupra faptului c\u0103 via\u021ba trebuie cunoscut\u0103, cercetat\u0103, nu glasul celorlal\u021bi trebuie \u00een\u0103bu\u0219it, ci preg\u0103tirea de sine \u00eensu\u0219i a fiec\u0103ruia este important\u0103, pentru a deveni virtuo\u0219i.<\/p>\n

Platon, filozoful modern al Antichit\u0103\u021bii, definea educa\u021bia ca fiind\u00a0\u201earta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele\u201d.<\/em><\/p>\n

Aristotel, cel mai mare filozof \u0219i om de \u0219tiin\u021b\u0103 al Greciei Antice, considera c\u0103 \u201eeduca\u021bia trebuie s\u0103 fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare\u201d.<\/em><\/p>\n

Johann Amos Comenius, filozof ceh, important pedagog (1592-1670) considera c\u0103 la na\u0219tere, natura \u00eenzestreaz\u0103 copilul numai cu \u201esemin\u021bele \u0219tiin\u021bei, ale moralit\u0103\u021bii \u0219i religiozit\u0103\u021bii\u201d,<\/em> ele devenind un bun al fiec\u0103rui om numai prin educa\u021bie.<\/p>\n

Pentru filozoful \u0219i omul politic englez John Locke (1632-1704) educa\u021bia se stabile\u0219te \u00eentre educator \u0219i copil (viitorul \u201egentleman\u201d).<\/p>\n

Filozoful englez Herbert Spencer (1820-1903) spunea c\u0103 \u201eeduca\u021bia are drept scop formarea caracterului\u201d.<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia conduce la un proces de umanizare; omul nu poate deveni om dec\u00e2t dac\u0103 este educat. El este un \u00eentreg proces spiritual, \u0219i ca atare, nu este niciodat\u0103 ceva complet \u00eemplinit. \u201eOmul este om \u00eentruc\u00e2t se face om\u201d<\/em>, omul are valoare prin ceea ce va putea face, el fiind \u201eo etern\u0103 promisiune\u201d, <\/em>spunea, pe bun\u0103 dreptate, filozoful italian Giovanni Gentile (1875-1944).<\/p>\n

Societatea zilelor noastre solicit\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd inteligen\u021ba \u0219i capacitatea creatoare a omului. Prin urmare, se precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eprin educa\u021bie se dore\u0219te dezvoltarea con\u0219tient\u0103 a poten\u021bialului biopsihic al omului \u0219i formarea unui tip de personalitate solicitat de condi\u021biile prezente \u0219i de viitor ale societ\u0103\u021bii\u201d. <\/em>\u00cen acest sens educa\u021bia pune accent pe oameni, urm\u0103re\u0219te dezvoltarea unor calit\u0103\u021bi umane \u0219i explorarea orizonturilor, preg\u0103te\u0219te omul pentru via\u021b\u0103, stimuleaz\u0103 idealul fiin\u021bei umane, exprimat prin \u201ea fi \u0219i a deveni\u201d.<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia este un fenomen social, specific uman ap\u0103rut odat\u0103 cu societatea din comuna primitiv\u0103, \u0219i este supus\u0103 schimb\u0103rilor istorice care apar odat\u0103 cu societatea, din necesitatea dezvolt\u0103rii omului ca om, ca for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i fiin\u021b\u0103 social\u0103. Odat\u0103 cu succesiunea epocilor istorice idealul, mecanismele, con\u021binuturile, finalit\u0103\u021bile educa\u021biei s-au schimbat, au evoluat \u0219i s-au perfec\u021bionat.<\/p>\n

\u201eNatura ne aseam\u0103n\u0103, educa\u021bia ne deosebe\u0219te\u201d,<\/em> spunea filozoful, politicianul chinez Confucius (551 \u00ee. H.-479 \u00ee. H.). Via\u021ba trebuie \u00een\u021beleas\u0103, \u0219i pentru a o \u00een\u021belege este necesar mai \u00eent\u00e2i a ne \u00een\u021belege pe noi \u00een\u0219ine. Vrem s\u0103 cunoa\u0219tem c\u00e2t mai multe din ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103, dar nu \u0219tim dec\u00e2t foarte pu\u021bin despre noi, despre sufletul nostru, suntem ca o carte, spunea cineva, din care am citit doar c\u00e2teva pagini. \u0218i mai avem at\u00e2tea pagini de citit \u0219i de reflectat asupra lor! Nu \u00een zadar, \u00eenc\u0103 din timpul Greciei antice, Templul lui Apollo de la Delfi purta inscrip\u021bionat\u0103 cugetarea lui Socrate: \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi!\u201d<\/em>.<\/p>\n

Este nevoie de a \u00een\u021belege bine \u0219i corect via\u021ba cu problemele ei cele mai ad\u00e2nci, complicate care, sunt ale omului. Este vorba de emo\u021biile noastre, de acei a\u0219a zi\u0219i fiori care ne str\u0103bat: \u201eDac\u0103 nu se aprinde acea flac\u0103r\u0103, dac\u0103 elevul nu simte acea foame de a \u00een\u021belege, totul se duce de r\u00e2p\u0103\u201d,<\/em> spunea matematicianul rom\u00e2n Solomon Marcus, \u00een cadrul unei conferin\u021be. Da, educa\u021bia se planteaz\u0103 \u00een minte, pentru a hr\u0103ni inimile.<\/p>\n

Petre \u021au\u021bea vorbind despre concep\u021bia din vremea noastr\u0103, pentru ca via\u021ba s\u0103 fie suportabil\u0103, at\u00e2t cea individual\u0103 c\u00e2t \u0219i cea colectiv\u0103, sistemul instructiv \u2013 educativ trebuie s\u0103 creeze condi\u021biile necesare dezvolt\u0103rii unui om \u00eentreg, normal, liber \u0219i demn, conform g\u00e2ndirii lui Platon care-\u0219i p\u0103streaz\u0103 valoarea \u0219i \u00een timpul nostru, valoare la care s-a ad\u0103ugat caracterului tehnic al modernit\u0103\u021bii \u201etimpul nostru ar\u0103t\u00e2ndu-ne c\u00e2nd un om m\u0103rginit teoretic, tehnic \u0219i practic, prin specializare, c\u00e2nd redus con\u0219tient la nelini\u0219tile lui metafizice, exprimate estetic\u201d.<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia are un \u00eenceput, trebuie s\u0103 cultive o viziune integral\u0103 asupra vie\u021bii, s\u0103 se desf\u0103\u0219oare pe \u00eentreg parcursul vie\u021bii, desigur \u00een mod gradat, important\u0103 fiind cea din prima parte a ei, atunci c\u00e2nd se imprim\u0103 bine \u00een mintea copilului, a t\u00e2n\u0103rului, perceptele morale, fiindc\u0103, mai t\u00e2rziu, avea dreptate dramaturgul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) c\u00e2nd spunea c\u0103 universit\u0103\u021bile pot dezvolta toate aptitudinile, inclusiv prostia<\/em>.<\/p>\n

Casa p\u0103rinteasc\u0103 \u0219i \u0219coala sunt locurile de baz\u0103 ale \u00eens\u0103m\u00e2n\u021b\u0103rii educa\u021biei, a consolid\u0103rii \u00een sufletele copiilor a sentimentelor bunei cuviin\u021be \u0219i ale decen\u021bei, \u00een scopul evit\u0103rii libert\u0103\u021bii haotice dob\u00e2ndite \u00een lipsa educa\u021biei, prin care intr\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 viciile, ura ajuns\u0103 la cote maxime, obr\u0103znicia, r\u0103zbunarea, lipsa de respect, toate manifest\u0103rile insult\u0103toare, devastatoare la adresa semenilor.<\/p>\n

Copiii sunt viitorul \u2013 ei trebuie preg\u0103ti\u021bi pentru evitarea r\u0103ului acestei lumi, preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eenfrunte greut\u0103\u021bile, s\u0103 se comporte civilizat, s\u0103 con\u0219tientizeze r\u0103ul pe care-l poate determina comportamentul necivilizat, imoral al oamenilor fiindc\u0103 acesta devine deprindere cu u\u0219urin\u021b\u0103, s\u0103 p\u0103streze credin\u021ba neamului, s-o respecte, fiindc\u0103 credin\u021ba este cea care ajut\u0103 \u00een educa\u021bie.<\/p>\n

Cultivarea respectului fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi \u0219i fa\u021b\u0103 de cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 are o mare importan\u021b\u0103, pentru c\u0103 actualele tendin\u021be nivelatoare, uniformizatoare duc, pe nesim\u021bite, la necuviin\u021b\u0103 \u0219i neru\u0219inare, distrug\u0103toare pentru via\u021ba social\u0103. \u201e\u00cen vechea literatur\u0103 greceasc\u0103, neru\u0219inarea este prezentat\u0103 drept cea mai grav\u0103 boal\u0103 uman\u0103, iar din punct de vedere cre\u0219tin neru\u0219inarea constituie o \u00eensu\u0219ire demonic\u0103, care d\u0103 na\u0219tere insensibilit\u0103\u021bii \u0219i lipsei de scrupule\u201d,<\/em> men\u021biona profesorul grec Georgios Mantzaridis (n. 1935).<\/p>\n

Cred c\u0103 mai \u00eent\u00e2i trebuie educa\u021bi dasc\u0103lii \u0219i numai apoi elevii. \u0218i mai cred c\u0103 procesul este de durat\u0103, dar trebuie \u00eenceput rapid, fiindc\u0103 mentalitatea dasc\u0103lilor trebuie schimbat\u0103, a unora, a celor care nu s-au putut debarasa de egalitarismul educa\u021bional, de metodele de predare \u00eenvechite, de comunicarea necorespunz\u0103toare cu elevii \u0219i, \u00een general, de educa\u021bia gre\u0219it\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX, \u0219i care se continu\u0103 \u0219i \u00een zilele noastre. \u201eCuvintele dasc\u0103lului trebuie s\u0103 izvorasc\u0103 dintr-un suflet recules, senin, armonios, p\u0103truns de statornicele idealuri morale \u0219i intelectuale ale omenirii, dar \u0219i dintr-o minte plin\u0103, \u00een curent cu toat\u0103 mi\u0219carea cultural\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i a lumii\u201d,<\/em> spunea jurnalistul \u0219i criticul rom\u00e2n de origine evreiasc\u0103, Henric Sanielevici (1875-1951).<\/p>\n

Educa\u021bia este necesar s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00eenc\u0103 de la cea mai mic\u0103 v\u00e2rst\u0103 a copil\u0103riei, mai \u00eent\u00e2i de toate s\u0103 imprim\u0103m sentimentul de cinste \u0219i corectitudine copilului. \u00cen comunism era greu a\u0219a ceva, \u00eentruc\u00e2t profesorii nu se ocupau de aceste virtu\u021bi ale copiilor, totul fiind \u00een jurul lor \u0219i deci \u00een \u00eentreaga societate, minciun\u0103, furt, vicle\u0219ug, sinceritatea \u00eenlocuit\u0103 cu dedublarea etc. Pu\u021bini au fost cei care s-au ocupat de educa\u021bia adev\u0103rat\u0103 a copiilor, \u00een ciuda dificult\u0103\u021bilor din acea perioad\u0103 \u0219i pu\u021bini copii au \u00een\u021beles-o, pu\u021bini au putut s\u0103 discearn\u0103 adev\u0103rul de minciun\u0103, binele de r\u0103u.<\/p>\n

Amintesc dialogurile \u00eentre Socrate \u0219i Menon, contrazicerile cu privire la \u00eenv\u0103\u021barea virtu\u021bii. Pentru Socrate \u0219tiin\u021ba era virtutea, iar ignoran\u021ba \u2013 viciul. Consider\u00e2nd \u2013 o dat\u0103 c\u0103 virtutea poate fi \u00a0\u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u0219i alt\u0103dat\u0103 \u2013 c\u0103 nu poate fi \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, exemplifica cu elegiile lui Theognis (elegia fiind considerat\u0103 muza durerii): \u201eL\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia bea, m\u0103n\u00e2nc\u0103, \u0219i cu ei al\u0103turi stai; \/ Cat\u0103 s\u0103 le placi acelor care au putere mare; \/ De la oamenii de seam\u0103 \u00eenve\u021bi multe lucruri bune, \/ Dar cu r\u0103ii de te-amesteci, pierzi \u0219i mintea ce-ai avut. [\u2026] De-ar putea ei face mintea, de-ar putea s-o bage-n om\u2026 \/ S-ar alege c-o r\u0103splat\u0103 mare, neasem\u0103nat\u0103\u2026\u201d <\/em>Am\u00e2ndoi sunt de p\u0103rere, la un moment dat, c\u0103 virtutea se poate \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i dac\u0103 se poate \u00eenv\u0103\u021ba, ea trebuie s\u0103 fie chibzuin\u021b\u0103 (judecat\u0103 logic\u0103); \u0219i dac\u0103 exist\u0103 dasc\u0103li pentru ea, se poate \u00eenv\u0103\u021ba, dac\u0103 nu, nu! La apari\u021bia altui personaj \u00eentre ei, acesta este \u00eentrebat dac\u0103 nu socote\u0219te drept \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori ai virtu\u021bii pe sofi\u0219ti (profesori de filozofie \u0219i arta retoricii \u00een Grecia Antic\u0103, pl\u0103ti\u021bi, gata s\u0103 demonstreze orice\u201d). El le r\u0103spunde c\u0103 orice cet\u0103\u021bean de treab\u0103 este mai capabil s\u0103 predea virtutea dec\u00e2t sofi\u0219tii, \u00eentruc\u00e2t un astfel de cet\u0103\u021bean a \u00eenv\u0103\u021bat virtutea la r\u00e2ndul s\u0103u de la \u00eenainta\u0219i. Foarte interesant! zic. A\u0219a s-au p\u0103strat urmele educa\u021biei \u00een zilele noastre\u2026 De la oamenii cul\u021bi sau mai pu\u021bin cul\u021bi r\u0103s\u0103reau armele virtu\u021bii.<\/p>\n

\u00cen fine, ei ajung la concluzia c\u0103 virtutea ob\u021binut\u0103 prin educa\u021bie este un har divin. \u0218i \u00een Cre\u0219tinism virtu\u021bile sunt considerate tr\u0103s\u0103turi morale \u0219i de caracter bine stabilite \u00een fiin\u021ba noastr\u0103, care ne direc\u021bioneaz\u0103 spre fapte bune. Totodat\u0103 Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne spun c\u0103 \u201eVirtutea nu e par\u0103, nu po\u021bi s-o m\u0103n\u00e2nci dintr-o \u00eembuc\u0103tur\u0103\u201d, <\/em>ceea ce pledeaz\u0103 pentru lunga perioad\u0103 \u0219i chiar ne\u00eentrerupt\u0103 a educa\u021biei \u00een via\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 a\u0219 avea de crescut un copil, de ce m-a\u0219 ocupa mai \u00eent\u00e2i: s\u0103-l fac om cinstit sau om mare? \u0219i mi-am r\u0103spuns singur: s\u0103-l fac om cinstit. Mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fie bun; va fi mare dup\u0103 aceea, dac\u0103 e \u00een stare s\u0103 fie. At\u00e2t pentru el, c\u00e2t \u0219i pentru mine, \u0219i pentru to\u021bi cei ce-l \u00eenconjoar\u0103, \u021bin mai mult s\u0103 aib\u0103 un suflet bun dec\u00e2t s\u0103 fie un geniu\u201d,<\/em> m\u0103rturisea filozoful \u0219i scriitorul francez Denis Diderot (1713-1784).<\/p>\n

Procesul educativ se produce oarecum diferit de cel cultural: cultura hr\u0103ne\u0219te mintea, educa\u021bia hr\u0103ne\u0219te \u0219i mintea \u0219i sufletul, formeaz\u0103 caracterul, caracterul determin\u0103 comportamentul \u00een via\u021b\u0103. C\u0103ci nimeni nu poate face ceva f\u0103r\u0103 s\u0103 existe consecin\u021bele ac\u021biunii sale.<\/p>\n

\u201eNu exist\u0103 art\u0103 mai frumoas\u0103 dec\u00e2t arta educa\u021biei. Pictorul \u0219i sculptorul fac doar figuri f\u0103r\u0103 via\u021b\u0103, dar educatorul creeaz\u0103 un chip viu; uit\u00e2ndu-se la el, se bucur\u0103 \u0219i oamenii, Se bucur\u0103 \u0219i Dumnezeu\u201d<\/em> (Sf. Ioan Gura de Aur).<\/p>\n

Studii efectuate \u00een ultimii ani, care au analizat educa\u021bia \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, au scos \u00een eviden\u021b\u0103 \u2013 spune profesorul rom\u00e2n care pred\u0103 \u00een Germania, Constantin Lomaca \u2013 c\u0103 exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie \u00eentre nivelul sc\u0103zut al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i problemele economice ale \u021b\u0103rii. Ca s\u0103 nu mai vorbim de cele sociale.<\/p>\n

\u00cen istoria pedagogiei rom\u00e2ne\u0219ti au fost foarte mul\u021bi educatori de marc\u0103: Spiru Haret (1851-1912)\u00a0 \u2013 matematician, astronom \u0219i pedagog rom\u00e2n, cel mai mare reformator al \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XIX-lea, Dimitrie Gusti \u0219i al\u021bii, care au contribuit la schimb\u0103ri reale, la promovarea at\u00e2t a valorilor rom\u00e2ne\u0219ti c\u00e2t \u0219i la integrarea celor universale \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, persoane capabile de interes \u0219i respect pentru binele \u021b\u0103rii. Ar fi bine s\u0103 p\u0103str\u0103m ceea ce este bun din trecut \u0219i adecvat zilelor noastre, \u00eentruc\u00e2t intercept\u0103rile istorice constituie tradi\u021bia, gra\u021bie c\u0103reia e posibil s\u0103 restr\u00e2ngem \u201erazele risipite de-a lungul ultimilor ani\u201d<\/em> \u0219i s\u0103 le focaliz\u0103m, ad\u0103ug\u00e2nd cerin\u021be noi corespunz\u0103toare evolu\u021biei.<\/p>\n

Lipsa educa\u021biei este vizibil\u0103 \u00een manifestarea unor indivizi, pentru care comportamentul libertin (care sfideaz\u0103 regulile decen\u021bei \u0219i ale moralei) este o normalitate, \u00een aparen\u021b\u0103 afi\u0219\u00e2nd o sinceritate fals\u0103, vulgar\u0103, \u00een fond practic\u00e2nd minciuna, dezm\u0103\u021bul, nebunia. Cre\u0219tinii au descoperit sursa dec\u0103derii, aminte\u0219te Petre \u021au\u021bea, dup\u0103 ei libertatea poate fi \u201eo fr\u00e2nghie pe care se coboar\u0103 \u00een \u00eentuneric, dar sufletul ales st\u0103p\u00e2ne\u0219te ispitele, f\u0103c\u00e2nd uz de libertate\u201d, <\/em>fiindc\u0103, spune tot el: \u201elibertatea e partea divin\u0103 din om\u201d.<\/em>\u201eIube\u0219te \u0219i f\u0103 ce vrei\u201d,<\/em> a spus \u0219i Fericitul Augustin, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se c\u0103 e\u0219ti liber s\u0103 faci ce vrei c\u00e2nd e\u0219ti educat \u00een numele adev\u0103rului, drept\u0103\u021bii.<\/p>\n

Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei a declarat c\u0103 nu de bani avem nevoie \u00een educa\u021bie, ci de schimbarea mentalit\u0103\u021bii. El a spus c\u0103 trebuie dat\u0103 tinerilor o educa\u021bie de foarte bun\u0103 calitate, adaptat\u0103 anilor care vin, \u0219i nu anilor care au trecut. Este un adev\u0103r, o viziune care poate fi \u00een\u021beleas\u0103, dac\u0103 am \u00een\u021beles rolul educa\u021biei \u00een societate.<\/p>\n

Prosperitatea unui popor depinde \u00een primul r\u00e2nd de sistemul s\u0103u educa\u021bional, de adaptabilitatea lui la interesele momentului \u0219i numai apoi de cel economic pe care-l realizeaz\u0103. Interesul pentru educa\u021bie a fost dintotdeauna o preocupare major\u0103 a societ\u0103\u021bilor, a elitelor. De-a lungul istoriei, educa\u021bia \u0219i-a demonstrat rolul \u00een cre\u0219terea gradului de ordine \u0219i ra\u021bionalitate \u00een via\u021ba social\u0103, \u00een cultivarea valorilor spirituale \u0219i conferirea \u00een acest fel a unui statut elevat condi\u021biei umane.<\/p>\n

Dac\u0103 ne intereseaz\u0103 viitorul \u021b\u0103rii, vom recurge la efortul educa\u021bional care va aduce c\u00e2\u0219tigul necesar societ\u0103\u021bii noastre<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord, SUA<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

\u201eEduca\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 umplerea unei g\u0103le\u021bi, ci aprinderea unui foc\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 William Butler Yeats<\/em><\/p>\n

Cuv\u00e2ntul educa\u021bie provine din latinescul \u201eeducatio, -onis\u201d care \u00eenseamn\u0103 cre\u0219tere, hr\u0103nire, cultivare. Conform DEX 2009 este \u201efenomenul social fundamental de transmitere a experien\u021bei de via\u021b\u0103 a genera\u021biilor adulte \u0219i a culturii c\u0103tre genera\u021biile de copii \u0219i tineri, abilit\u0103rii pentru integrarea lor \u00een societate; cunoa\u0219terea bunelor maniere \u0219i comportarea \u00een societate conform acestora\u201d. <\/em>Este o ac\u021biune uman\u0103, o interven\u021bie sau direc\u021bionare, o categorie fundamental\u0103 a pedagogiei. Educa\u021bia este cauza tuturor manifest\u0103rilor noastre care produce efecte importante.<\/p>\n

Educa\u021bia are sarcina de a preg\u0103ti omul ca element activ al vie\u021bii sociale. Este important\u0103 deoarece ea poate schimba fa\u021ba lumii.<\/p>\n

Filozofii s-au ocupat de \u00een\u021belegerea, definirea educa\u021biei. Grecul Socrate, g\u00e2nditor cre\u0219tin \u00eenainte de cre\u0219tinism, insista asupra faptului c\u0103 via\u021ba trebuie cunoscut\u0103, cercetat\u0103, nu glasul celorlal\u021bi trebuie \u00een\u0103bu\u0219it, ci preg\u0103tirea de sine \u00eensu\u0219i a fiec\u0103ruia este important\u0103, pentru a deveni virtuo\u0219i.<\/p>\n

Platon, filozoful modern al Antichit\u0103\u021bii, definea educa\u021bia ca fiind\u00a0\u201earta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele\u201d.<\/em><\/p>\n

Aristotel, cel mai mare filozof \u0219i om de \u0219tiin\u021b\u0103 al Greciei Antice, considera c\u0103 \u201eeduca\u021bia trebuie s\u0103 fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare\u201d.<\/em><\/p>\n

Johann Amos Comenius, filozof ceh, important pedagog (1592-1670) considera c\u0103 la na\u0219tere, natura \u00eenzestreaz\u0103 copilul numai cu \u201esemin\u021bele \u0219tiin\u021bei, ale moralit\u0103\u021bii \u0219i religiozit\u0103\u021bii\u201d,<\/em> ele devenind un bun al fiec\u0103rui om numai prin educa\u021bie.<\/p>\n

Pentru filozoful \u0219i omul politic englez John Locke (1632-1704) educa\u021bia se stabile\u0219te \u00eentre educator \u0219i copil (viitorul \u201egentleman\u201d).<\/p>\n

Filozoful englez Herbert Spencer (1820-1903) spunea c\u0103 \u201eeduca\u021bia are drept scop formarea caracterului\u201d.<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia conduce la un proces de umanizare; omul nu poate deveni om dec\u00e2t dac\u0103 este educat. El este un \u00eentreg proces spiritual, \u0219i ca atare, nu este niciodat\u0103 ceva complet \u00eemplinit. \u201eOmul este om \u00eentruc\u00e2t se face om\u201d<\/em>, omul are valoare prin ceea ce va putea face, el fiind \u201eo etern\u0103 promisiune\u201d, <\/em>spunea, pe bun\u0103 dreptate, filozoful italian Giovanni Gentile (1875-1944).<\/p>\n

Societatea zilelor noastre solicit\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd inteligen\u021ba \u0219i capacitatea creatoare a omului. Prin urmare, se precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eprin educa\u021bie se dore\u0219te dezvoltarea con\u0219tient\u0103 a poten\u021bialului biopsihic al omului \u0219i formarea unui tip de personalitate solicitat de condi\u021biile prezente \u0219i de viitor ale societ\u0103\u021bii\u201d. <\/em>\u00cen acest sens educa\u021bia pune accent pe oameni, urm\u0103re\u0219te dezvoltarea unor calit\u0103\u021bi umane \u0219i explorarea orizonturilor, preg\u0103te\u0219te omul pentru via\u021b\u0103, stimuleaz\u0103 idealul fiin\u021bei umane, exprimat prin \u201ea fi \u0219i a deveni\u201d.<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia este un fenomen social, specific uman ap\u0103rut odat\u0103 cu societatea din comuna primitiv\u0103, \u0219i este supus\u0103 schimb\u0103rilor istorice care apar odat\u0103 cu societatea, din necesitatea dezvolt\u0103rii omului ca om, ca for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i fiin\u021b\u0103 social\u0103. Odat\u0103 cu succesiunea epocilor istorice idealul, mecanismele, con\u021binuturile, finalit\u0103\u021bile educa\u021biei s-au schimbat, au evoluat \u0219i s-au perfec\u021bionat.<\/p>\n

\u201eNatura ne aseam\u0103n\u0103, educa\u021bia ne deosebe\u0219te\u201d,<\/em> spunea filozoful, politicianul chinez Confucius (551 \u00ee. H.-479 \u00ee. H.). Via\u021ba trebuie \u00een\u021beleas\u0103, \u0219i pentru a o \u00een\u021belege este necesar mai \u00eent\u00e2i a ne \u00een\u021belege pe noi \u00een\u0219ine. Vrem s\u0103 cunoa\u0219tem c\u00e2t mai multe din ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103, dar nu \u0219tim dec\u00e2t foarte pu\u021bin despre noi, despre sufletul nostru, suntem ca o carte, spunea cineva, din care am citit doar c\u00e2teva pagini. \u0218i mai avem at\u00e2tea pagini de citit \u0219i de reflectat asupra lor! Nu \u00een zadar, \u00eenc\u0103 din timpul Greciei antice, Templul lui Apollo de la Delfi purta inscrip\u021bionat\u0103 cugetarea lui Socrate: \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi!\u201d<\/em>.<\/p>\n

Este nevoie de a \u00een\u021belege bine \u0219i corect via\u021ba cu problemele ei cele mai ad\u00e2nci, complicate care, sunt ale omului. Este vorba de emo\u021biile noastre, de acei a\u0219a zi\u0219i fiori care ne str\u0103bat: \u201eDac\u0103 nu se aprinde acea flac\u0103r\u0103, dac\u0103 elevul nu simte acea foame de a \u00een\u021belege, totul se duce de r\u00e2p\u0103\u201d,<\/em> spunea matematicianul rom\u00e2n Solomon Marcus, \u00een cadrul unei conferin\u021be. Da, educa\u021bia se planteaz\u0103 \u00een minte, pentru a hr\u0103ni inimile.<\/p>\n

Petre \u021au\u021bea vorbind despre concep\u021bia din vremea noastr\u0103, pentru ca via\u021ba s\u0103 fie suportabil\u0103, at\u00e2t cea individual\u0103 c\u00e2t \u0219i cea colectiv\u0103, sistemul instructiv \u2013 educativ trebuie s\u0103 creeze condi\u021biile necesare dezvolt\u0103rii unui om \u00eentreg, normal, liber \u0219i demn, conform g\u00e2ndirii lui Platon care-\u0219i p\u0103streaz\u0103 valoarea \u0219i \u00een timpul nostru, valoare la care s-a ad\u0103ugat caracterului tehnic al modernit\u0103\u021bii \u201etimpul nostru ar\u0103t\u00e2ndu-ne c\u00e2nd un om m\u0103rginit teoretic, tehnic \u0219i practic, prin specializare, c\u00e2nd redus con\u0219tient la nelini\u0219tile lui metafizice, exprimate estetic\u201d.<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia are un \u00eenceput, trebuie s\u0103 cultive o viziune integral\u0103 asupra vie\u021bii, s\u0103 se desf\u0103\u0219oare pe \u00eentreg parcursul vie\u021bii, desigur \u00een mod gradat, important\u0103 fiind cea din prima parte a ei, atunci c\u00e2nd se imprim\u0103 bine \u00een mintea copilului, a t\u00e2n\u0103rului, perceptele morale, fiindc\u0103, mai t\u00e2rziu, avea dreptate dramaturgul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) c\u00e2nd spunea c\u0103 universit\u0103\u021bile pot dezvolta toate aptitudinile, inclusiv prostia<\/em>.<\/p>\n

Casa p\u0103rinteasc\u0103 \u0219i \u0219coala sunt locurile de baz\u0103 ale \u00eens\u0103m\u00e2n\u021b\u0103rii educa\u021biei, a consolid\u0103rii \u00een sufletele copiilor a sentimentelor bunei cuviin\u021be \u0219i ale decen\u021bei, \u00een scopul evit\u0103rii libert\u0103\u021bii haotice dob\u00e2ndite \u00een lipsa educa\u021biei, prin care intr\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 viciile, ura ajuns\u0103 la cote maxime, obr\u0103znicia, r\u0103zbunarea, lipsa de respect, toate manifest\u0103rile insult\u0103toare, devastatoare la adresa semenilor.<\/p>\n

Copiii sunt viitorul \u2013 ei trebuie preg\u0103ti\u021bi pentru evitarea r\u0103ului acestei lumi, preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eenfrunte greut\u0103\u021bile, s\u0103 se comporte civilizat, s\u0103 con\u0219tientizeze r\u0103ul pe care-l poate determina comportamentul necivilizat, imoral al oamenilor fiindc\u0103 acesta devine deprindere cu u\u0219urin\u021b\u0103, s\u0103 p\u0103streze credin\u021ba neamului, s-o respecte, fiindc\u0103 credin\u021ba este cea care ajut\u0103 \u00een educa\u021bie.<\/p>\n

Cultivarea respectului fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi \u0219i fa\u021b\u0103 de cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 are o mare importan\u021b\u0103, pentru c\u0103 actualele tendin\u021be nivelatoare, uniformizatoare duc, pe nesim\u021bite, la necuviin\u021b\u0103 \u0219i neru\u0219inare, distrug\u0103toare pentru via\u021ba social\u0103. \u201e\u00cen vechea literatur\u0103 greceasc\u0103, neru\u0219inarea este prezentat\u0103 drept cea mai grav\u0103 boal\u0103 uman\u0103, iar din punct de vedere cre\u0219tin neru\u0219inarea constituie o \u00eensu\u0219ire demonic\u0103, care d\u0103 na\u0219tere insensibilit\u0103\u021bii \u0219i lipsei de scrupule\u201d,<\/em> men\u021biona profesorul grec Georgios Mantzaridis (n. 1935).<\/p>\n

Cred c\u0103 mai \u00eent\u00e2i trebuie educa\u021bi dasc\u0103lii \u0219i numai apoi elevii. \u0218i mai cred c\u0103 procesul este de durat\u0103, dar trebuie \u00eenceput rapid, fiindc\u0103 mentalitatea dasc\u0103lilor trebuie schimbat\u0103, a unora, a celor care nu s-au putut debarasa de egalitarismul educa\u021bional, de metodele de predare \u00eenvechite, de comunicarea necorespunz\u0103toare cu elevii \u0219i, \u00een general, de educa\u021bia gre\u0219it\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX, \u0219i care se continu\u0103 \u0219i \u00een zilele noastre. \u201eCuvintele dasc\u0103lului trebuie s\u0103 izvorasc\u0103 dintr-un suflet recules, senin, armonios, p\u0103truns de statornicele idealuri morale \u0219i intelectuale ale omenirii, dar \u0219i dintr-o minte plin\u0103, \u00een curent cu toat\u0103 mi\u0219carea cultural\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i a lumii\u201d,<\/em> spunea jurnalistul \u0219i criticul rom\u00e2n de origine evreiasc\u0103, Henric Sanielevici (1875-1951).<\/p>\n

Educa\u021bia este necesar s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00eenc\u0103 de la cea mai mic\u0103 v\u00e2rst\u0103 a copil\u0103riei, mai \u00eent\u00e2i de toate s\u0103 imprim\u0103m sentimentul de cinste \u0219i corectitudine copilului. \u00cen comunism era greu a\u0219a ceva, \u00eentruc\u00e2t profesorii nu se ocupau de aceste virtu\u021bi ale copiilor, totul fiind \u00een jurul lor \u0219i deci \u00een \u00eentreaga societate, minciun\u0103, furt, vicle\u0219ug, sinceritatea \u00eenlocuit\u0103 cu dedublarea etc. Pu\u021bini au fost cei care s-au ocupat de educa\u021bia adev\u0103rat\u0103 a copiilor, \u00een ciuda dificult\u0103\u021bilor din acea perioad\u0103 \u0219i pu\u021bini copii au \u00een\u021beles-o, pu\u021bini au putut s\u0103 discearn\u0103 adev\u0103rul de minciun\u0103, binele de r\u0103u.<\/p>\n

Amintesc dialogurile \u00eentre Socrate \u0219i Menon, contrazicerile cu privire la \u00eenv\u0103\u021barea virtu\u021bii. Pentru Socrate \u0219tiin\u021ba era virtutea, iar ignoran\u021ba \u2013 viciul. Consider\u00e2nd \u2013 o dat\u0103 c\u0103 virtutea poate fi \u00a0\u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u0219i alt\u0103dat\u0103 \u2013 c\u0103 nu poate fi \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, exemplifica cu elegiile lui Theognis (elegia fiind considerat\u0103 muza durerii): \u201eL\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia bea, m\u0103n\u00e2nc\u0103, \u0219i cu ei al\u0103turi stai; \/ Cat\u0103 s\u0103 le placi acelor care au putere mare; \/ De la oamenii de seam\u0103 \u00eenve\u021bi multe lucruri bune, \/ Dar cu r\u0103ii de te-amesteci, pierzi \u0219i mintea ce-ai avut. [\u2026] De-ar putea ei face mintea, de-ar putea s-o bage-n om\u2026 \/ S-ar alege c-o r\u0103splat\u0103 mare, neasem\u0103nat\u0103\u2026\u201d <\/em>Am\u00e2ndoi sunt de p\u0103rere, la un moment dat, c\u0103 virtutea se poate \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i dac\u0103 se poate \u00eenv\u0103\u021ba, ea trebuie s\u0103 fie chibzuin\u021b\u0103 (judecat\u0103 logic\u0103); \u0219i dac\u0103 exist\u0103 dasc\u0103li pentru ea, se poate \u00eenv\u0103\u021ba, dac\u0103 nu, nu! La apari\u021bia altui personaj \u00eentre ei, acesta este \u00eentrebat dac\u0103 nu socote\u0219te drept \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori ai virtu\u021bii pe sofi\u0219ti (profesori de filozofie \u0219i arta retoricii \u00een Grecia Antic\u0103, pl\u0103ti\u021bi, gata s\u0103 demonstreze orice\u201d). El le r\u0103spunde c\u0103 orice cet\u0103\u021bean de treab\u0103 este mai capabil s\u0103 predea virtutea dec\u00e2t sofi\u0219tii, \u00eentruc\u00e2t un astfel de cet\u0103\u021bean a \u00eenv\u0103\u021bat virtutea la r\u00e2ndul s\u0103u de la \u00eenainta\u0219i. Foarte interesant! zic. A\u0219a s-au p\u0103strat urmele educa\u021biei \u00een zilele noastre\u2026 De la oamenii cul\u021bi sau mai pu\u021bin cul\u021bi r\u0103s\u0103reau armele virtu\u021bii.<\/p>\n

\u00cen fine, ei ajung la concluzia c\u0103 virtutea ob\u021binut\u0103 prin educa\u021bie este un har divin. \u0218i \u00een Cre\u0219tinism virtu\u021bile sunt considerate tr\u0103s\u0103turi morale \u0219i de caracter bine stabilite \u00een fiin\u021ba noastr\u0103, care ne direc\u021bioneaz\u0103 spre fapte bune. Totodat\u0103 Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne spun c\u0103 \u201eVirtutea nu e par\u0103, nu po\u021bi s-o m\u0103n\u00e2nci dintr-o \u00eembuc\u0103tur\u0103\u201d, <\/em>ceea ce pledeaz\u0103 pentru lunga perioad\u0103 \u0219i chiar ne\u00eentrerupt\u0103 a educa\u021biei \u00een via\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 a\u0219 avea de crescut un copil, de ce m-a\u0219 ocupa mai \u00eent\u00e2i: s\u0103-l fac om cinstit sau om mare? \u0219i mi-am r\u0103spuns singur: s\u0103-l fac om cinstit. Mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fie bun; va fi mare dup\u0103 aceea, dac\u0103 e \u00een stare s\u0103 fie. At\u00e2t pentru el, c\u00e2t \u0219i pentru mine, \u0219i pentru to\u021bi cei ce-l \u00eenconjoar\u0103, \u021bin mai mult s\u0103 aib\u0103 un suflet bun dec\u00e2t s\u0103 fie un geniu\u201d,<\/em> m\u0103rturisea filozoful \u0219i scriitorul francez Denis Diderot (1713-1784).<\/p>\n

Procesul educativ se produce oarecum diferit de cel cultural: cultura hr\u0103ne\u0219te mintea, educa\u021bia hr\u0103ne\u0219te \u0219i mintea \u0219i sufletul, formeaz\u0103 caracterul, caracterul determin\u0103 comportamentul \u00een via\u021b\u0103. C\u0103ci nimeni nu poate face ceva f\u0103r\u0103 s\u0103 existe consecin\u021bele ac\u021biunii sale.<\/p>\n

\u201eNu exist\u0103 art\u0103 mai frumoas\u0103 dec\u00e2t arta educa\u021biei. Pictorul \u0219i sculptorul fac doar figuri f\u0103r\u0103 via\u021b\u0103, dar educatorul creeaz\u0103 un chip viu; uit\u00e2ndu-se la el, se bucur\u0103 \u0219i oamenii, Se bucur\u0103 \u0219i Dumnezeu\u201d<\/em> (Sf. Ioan Gura de Aur).<\/p>\n

Studii efectuate \u00een ultimii ani, care au analizat educa\u021bia \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, au scos \u00een eviden\u021b\u0103 \u2013 spune profesorul rom\u00e2n care pred\u0103 \u00een Germania, Constantin Lomaca \u2013 c\u0103 exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie \u00eentre nivelul sc\u0103zut al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i problemele economice ale \u021b\u0103rii. Ca s\u0103 nu mai vorbim de cele sociale.<\/p>\n

\u00cen istoria pedagogiei rom\u00e2ne\u0219ti au fost foarte mul\u021bi educatori de marc\u0103: Spiru Haret (1851-1912)\u00a0 \u2013 matematician, astronom \u0219i pedagog rom\u00e2n, cel mai mare reformator al \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XIX-lea, Dimitrie Gusti \u0219i al\u021bii, care au contribuit la schimb\u0103ri reale, la promovarea at\u00e2t a valorilor rom\u00e2ne\u0219ti c\u00e2t \u0219i la integrarea celor universale \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, persoane capabile de interes \u0219i respect pentru binele \u021b\u0103rii. Ar fi bine s\u0103 p\u0103str\u0103m ceea ce este bun din trecut \u0219i adecvat zilelor noastre, \u00eentruc\u00e2t intercept\u0103rile istorice constituie tradi\u021bia, gra\u021bie c\u0103reia e posibil s\u0103 restr\u00e2ngem \u201erazele risipite de-a lungul ultimilor ani\u201d<\/em> \u0219i s\u0103 le focaliz\u0103m, ad\u0103ug\u00e2nd cerin\u021be noi corespunz\u0103toare evolu\u021biei.<\/p>\n

Lipsa educa\u021biei este vizibil\u0103 \u00een manifestarea unor indivizi, pentru care comportamentul libertin (care sfideaz\u0103 regulile decen\u021bei \u0219i ale moralei) este o normalitate, \u00een aparen\u021b\u0103 afi\u0219\u00e2nd o sinceritate fals\u0103, vulgar\u0103, \u00een fond practic\u00e2nd minciuna, dezm\u0103\u021bul, nebunia. Cre\u0219tinii au descoperit sursa dec\u0103derii, aminte\u0219te Petre \u021au\u021bea, dup\u0103 ei libertatea poate fi \u201eo fr\u00e2nghie pe care se coboar\u0103 \u00een \u00eentuneric, dar sufletul ales st\u0103p\u00e2ne\u0219te ispitele, f\u0103c\u00e2nd uz de libertate\u201d, <\/em>fiindc\u0103, spune tot el: \u201elibertatea e partea divin\u0103 din om\u201d.<\/em>\u201eIube\u0219te \u0219i f\u0103 ce vrei\u201d,<\/em> a spus \u0219i Fericitul Augustin, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se c\u0103 e\u0219ti liber s\u0103 faci ce vrei c\u00e2nd e\u0219ti educat \u00een numele adev\u0103rului, drept\u0103\u021bii.<\/p>\n

Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei a declarat c\u0103 nu de bani avem nevoie \u00een educa\u021bie, ci de schimbarea mentalit\u0103\u021bii. El a spus c\u0103 trebuie dat\u0103 tinerilor o educa\u021bie de foarte bun\u0103 calitate, adaptat\u0103 anilor care vin, \u0219i nu anilor care au trecut. Este un adev\u0103r, o viziune care poate fi \u00een\u021beleas\u0103, dac\u0103 am \u00een\u021beles rolul educa\u021biei \u00een societate.<\/p>\n

Prosperitatea unui popor depinde \u00een primul r\u00e2nd de sistemul s\u0103u educa\u021bional, de adaptabilitatea lui la interesele momentului \u0219i numai apoi de cel economic pe care-l realizeaz\u0103. Interesul pentru educa\u021bie a fost dintotdeauna o preocupare major\u0103 a societ\u0103\u021bilor, a elitelor. De-a lungul istoriei, educa\u021bia \u0219i-a demonstrat rolul \u00een cre\u0219terea gradului de ordine \u0219i ra\u021bionalitate \u00een via\u021ba social\u0103, \u00een cultivarea valorilor spirituale \u0219i conferirea \u00een acest fel a unui statut elevat condi\u021biei umane.<\/p>\n

Dac\u0103 ne intereseaz\u0103 viitorul \u021b\u0103rii, vom recurge la efortul educa\u021bional care va aduce c\u00e2\u0219tigul necesar societ\u0103\u021bii noastre<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord, SUA<\/em><\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/educatia-hraneste-inimile\/155575\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eEduca\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 umplerea unei g\u0103le\u021bi, ci aprinderea unui foc\u201d \u00a0\u2013 William Butler Yeats Cuv\u00e2ntul educa\u021bie provine din latinescul \u201eeducatio, -onis\u201d care \u00eenseamn\u0103 cre\u0219tere, hr\u0103nire, cultivare. Conform DEX 2009 este \u201efenomenul social fundamental de transmitere a experien\u021bei de via\u021b\u0103 a genera\u021biilor adulte \u0219i a culturii c\u0103tre genera\u021biile de copii \u0219i tineri, abilit\u0103rii pentru integrarea lor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1523881,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1523879","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1523879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1523879"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1523879\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1523881"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1523879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1523879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1523879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}