{"id":1523445,"date":"2019-06-08T10:37:44","date_gmt":"2019-06-08T07:37:44","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1523445"},"modified":"2019-06-08T10:37:44","modified_gmt":"2019-06-08T07:37:44","slug":"vizita-papei-francisc-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1523445","title":{"rendered":"Vizita Papei Francisc \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
<\/p>\n
\n

\u201eS\u0103 construi\u021bi o patrie mai dreapt\u0103 \u0219i mai fratern\u0103\u201c \u2013 Papa Francisc<\/p>\n

La dou\u0103 decenii distan\u021b\u0103 de vizita istoric\u0103 a Papei Ioan Paul II, iat\u0103 alte trei zile din via\u021ba noastr\u0103 \u2013 vineri, s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103, respectiv 31 mai, 1 \u0219i 2 iunie 2019 \u2013 \u00een care poporul rom\u00e2n a primit vizita\u00a0 unui alt lider mondial care conduce peste un miliard de catolici din lume, r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi pe toate continentele\u00a0 \u2013 Papa Francisc \u2013 un personaj carismatic datorit\u0103 expresiei sale umane, modest, sincer p\u00e2n\u0103 a fi considerat rebel de c\u0103tre unii, activ, avid de cuno\u0219tin\u021be \u0219i st\u0103p\u00e2nit ve\u0219nic de grija acestei lumi, de problemele noi \u0219i grele cu care se confrunt\u0103 planeta. Devotat Bisericii \u0219i lui Hristos, prin modul de manifestare dovede\u0219te a fi, cu prisosin\u021b\u0103, un misionar al p\u0103cii \u0219i al iubirii.<\/p>\n

Este primul pap\u0103 de origine latino-american\u0103, \u0219i datorit\u0103 caracterului s\u0103u, a adus la Vatican un suflu proasp\u0103t, mai pu\u021bin rigid \u0219i formal, mai cald \u0219i mai apropiat de oamenii de r\u00e2nd.<\/p>\n

Am citit \u00een prealabil despre activitatea bogat\u0103 ce urma s\u0103 desf\u0103\u0219oare Papa Francisc \u00een cele trei zile ale prezen\u021bei sale \u00een Rom\u00e2nia: trei Sfinte Liturghii, opt discursuri \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor politice \u0219i religioase, beatificarea a \u0219apte episcopi greco-catolici martiri, \u0219i vizitarea a cel pu\u021bin 3 comunit\u0103\u021bi etnice din Rom\u00e2nia, \u00een mijlocul credincio\u0219ilor catolici \u0219i a familiilor, \u00een fa\u021ba Palatului Culturii din Ia\u0219i, o slujb\u0103 la sanctuarul Fecioarei Maria de la \u015eumuleu Ciuc \u0219i o prezen\u021b\u0103 \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii rome din Blaj, toate sub genericul \u201eS\u0103 mergem \u00eempreun\u0103!\u201d. Papa Francisc va vedea o mare parte din Rom\u00e2nia cu aceast\u0103 ocazie. La slujbele sale se vor deplasa \u0219i politicieni din statele vecine, Ungaria, Polonia, Ucraina. Deci, Bucure\u0219ti, \u0218umuleu Ciuc, Ia\u0219i, Blaj, Sibiu.<\/p>\n

A\u0219a a \u0219i fost, cu mici modific\u0103ri ale traseelor, mijloacelor de transport, intervenite din cauza vremii capricioase. Sute de cre\u0219tini, \u00eenal\u021bi prela\u021bi, pre\u0219edintele Rom\u00e2niei \u0219i so\u021bia sa l-au \u00eent\u00e2mpinat pe Suveranul Pontif pe Aeroportul Otopeni, \u00een data de 31 mai, c\u00e2nd Papa Francisc \u0219i-a \u00eenceput vizita istoric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen primele momente, Suveranul Pontif a f\u0103cut un gest \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u021bie \u0219i smerenie: cu sufletul plin de bun\u0103tate, modestie, c\u0103ldur\u0103 \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103, Papa a s\u0103rutat crucea ortodox\u0103 cu iconi\u021ba Maicii Domnului de la g\u00e2tul arhiepiscopului ortodox de T\u00e2rgovi\u0219te. Suveranul Pontif a repetat gestul impresionant \u0219i la Palatul Patriarhiei, unde a s\u0103rutat medalionul purtat de Preafericitul P\u0103rinte Daniel.<\/p>\n

Exper\u021bii spun c\u0103 este un gest prin care Suveranul Pontif a vrut s\u0103-\u0219i arate recuno\u0219tin\u021ba \u0219i pre\u021buirea fa\u021b\u0103 de invita\u021bia care i-a fost adresat\u0103, a\u0219a cum \u00een urm\u0103 cu 20 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei. Odat\u0103 sosit \u00een Bucure\u0219ti, capitala Rom\u00e2niei, s-a orientat spre locuri importante ale istoriei \u0219i spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen prima zi, vineri, de la sosire, Papa a mers la Palatul Patriarhiei Bisericii ortodoxe rom\u00e2ne pentru o \u00eent\u00e2lnire privat\u0103 cu Prea Fericitul P\u0103rinte Daniel, dup\u0103 care a urmat \u00eent\u00e2lnirea cu Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe. \u00cent\u00e2lnirea s-a \u00eencheiat cu vizita Papei \u0219i a Patriarhului Daniel la Catedrala Na\u021bional\u0103, pentru rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l Nostru\u201d \u0219i un cuv\u00e2nt de salut pentru to\u021bi credincio\u0219ii. \u00cen Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului \u0219i-a exprimat mul\u021bumirea \u0219i emo\u021bia pentru c\u0103 se afla \u00een acel templu sf\u00e2nt care adun\u0103 \u00een unitate: \u201eIsus i-a chemat pe fra\u021bii Andrei \u0219i Petru s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 mrejele ca s\u0103 devin\u0103 \u00eempreun\u0103 pescari de oameni (cf. Mc 1,16-17). Chemarea proprie nu este complet\u0103 dac\u0103 lipse\u0219te chemarea fratelui. Ast\u0103zi, st\u00e2nd al\u0103turi, dorim s\u0103 \u00een\u0103l\u021b\u0103m \u00eempreun\u0103, din inima \u021b\u0103rii, rug\u0103ciunea Tat\u0103l Nostru. Ea sintetizeaz\u0103 identitatea noastr\u0103 de fii \u0219i, \u00een special, de fra\u021bi care se roag\u0103 unul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt. Tat\u0103l Nostru afirm\u0103 certitudinea promisiunii f\u0103cute de Isus ucenicilor s\u0103i: \u201eNu v\u0103 voi l\u0103sa orfani\u201d (In 14,18) \u0219i ne ofer\u0103 \u00eencredere s\u0103 primim \u0219i s\u0103 accept\u0103m fratele ca pe un dar. De aceea a\u0219 dori s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc c\u00e2teva cuvinte ca preg\u0103tire, \u00eenainte de rug\u0103ciunea pe care o voi rosti pentru drumul nostru de fraternitate \u0219i pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 fi mereu o cas\u0103 a tuturor, un loc al \u00eent\u00e2lnirii, o gr\u0103din\u0103 \u00een care \u00eenflore\u0219te \u00eemp\u0103carea \u0219i comuniunea. (\u2026) Tat\u0103l nostru nu este o rug\u0103ciune lini\u0219titoare, ci este strig\u0103tul care \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te c\u00e2nd vezi lipsa de iubire din timpurile noastre, individualismul \u0219i indiferen\u021ba care profaneaz\u0103 numele T\u0103u, Tat\u0103! (\u2026) S\u0103 ne l\u0103s\u0103m trecutul \u00een urm\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219am \u00eempreun\u0103 prezentul\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 relatarea \u00een\u021belesului ascuns al Rug\u0103ciunii\u00a0 \u201eTat\u0103l nostru\u201d, a urmat impresionanta ei rostire.\u00a0\u00a0 Apoi, Papa Francisc a oficiat Sf\u00e2nta Liturghie \u00een catedrala \u201eSf. Iosif\u201d a arhidiecezei romano-catolice de Bucure\u0219ti.<\/p>\n

A doua zi,\u00a0 s\u00e2mb\u0103t\u0103, Papa Francisc a celebrat Sf\u00e2nta Liturghie la sanctuarul Fecioarei Maria de la \u0218umuleu-Ciuc, unul dintre principalele locuri de pelerinaj dedicate Maicii Domnului, din Estul Europei. Tot s\u00e2mb\u0103t\u0103, Suveranul Pontif a vizitat Catedrala \u201eSf\u00e2nta Maria Regin\u0103\u201d din Ia\u0219i, \u00eent\u00e2lnindu-se cu tineri \u0219i familii, \u00een fa\u021ba Palatului Culturii din Ia\u0219i, frumosul ora\u0219 fiind preg\u0103tit \u201etrupe\u0219te\u201d \u0219i suflete\u0219te pentru aceast\u0103 primire.<\/p>\n

\u00cen cea de a treia zi, Duminic\u0103, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte a ajuns la Blaj, unde a prezidat Sf\u00e2nta Liturghie Public\u0103 Solemn\u0103 de Beatificare a celor \u0219apte episcopi martiri greco-catolici, Beatificarea fiind o etap\u0103 \u00een procesul de canonizare, care presupune recunoa\u0219terea sfin\u021beniei. Dup\u0103 Beatificare, Suveranul Pontif a avut o \u00eent\u00e2lnire la Blaj, cu comunitatea rom\u0103 din ora\u0219. Dup\u0103 \u00eentrevederea cu romii, a ajuns la aeroportul din Sibiu, pentru ceremonia de bun r\u0103mas.<\/p>\n

\u00cen cele trei zile c\u00e2t a poposit \u00een \u021bara noastr\u0103, Papa Francisc a r\u0103sp\u00e2ndit din plin \u00eentreaga sa bog\u0103\u021bie spiritual\u0103 asupra rom\u00e2nilor. Peste tot Suveranul Pontif le-a vorbit neobosit despre unitate, pace, libertate, milostivire \u0219i fraternitate \u00eentre confesiuni.<\/p>\n

La \u0218umuleu Ciuc \u2013 loc de pelerinaj pentru catolici \u2013, Papa Francisc a rostit: \u201eCu bucurie \u0219i recunosc\u0103tor lui Dumnezeu m\u0103 aflu ast\u0103zi aici, \u00eempreun\u0103 cu voi, dragi fra\u021bi \u0219i surori, \u00een acest \u00eendr\u0103git sanctuar \u00eenchinat Maicii Domnului, bogat \u00een istorie \u0219i credin\u021b\u0103, unde, ca fii, venim s-o \u00eent\u00e2lnim pe Mama noastr\u0103 \u0219i s\u0103 ne recunoa\u0219tem ca fra\u021bi. Sanctuarele, locuri aproape \u201esacramentale\u201d ale unei Biserici, p\u0103streaz\u0103 memoria poporului credincios care, \u00een mijlocul necazurilor sale, nu obose\u0219te \u00een a c\u0103uta izvorul de ap\u0103 vie de unde s\u0103-\u0219i \u00eemprosp\u0103teze speran\u021ba. Sunt locuri de s\u0103rb\u0103toare \u0219i de celebrare, de lacrimi \u0219i de implorare. Venim la picioarele Mamei, f\u0103r\u0103 prea multe cuvinte, s\u0103 ne l\u0103s\u0103m privi\u021bi de ea \u0219i pentru ca ea, cu privirea ei, s\u0103 ne conduc\u0103 la Acela care este \u00ab Calea, Adev\u0103rul \u0219i Via\u021ba \u00bb. Nu am venit aici la \u00eent\u00e2mplare: suntem pelerini. Aici, \u00een fiecare an, \u00een s\u00e2mb\u0103ta Rusaliilor, voi veni\u021bi \u00een pelerinaj pentru a \u00eendeplini leg\u0103m\u00e2ntul \u00eenainta\u0219ilor vo\u0219tri \u0219i pentru a \u00eent\u0103ri credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i devo\u021biunea fa\u021b\u0103 de Preacurata Fecioar\u0103 Maria, reprezentat\u0103 de monumentala statuie \u00een lemn. Acest pelerinaj anual apar\u021bine mo\u0219tenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i ungure\u0219ti deopotriv\u0103; particip\u0103 la el \u0219i credincio\u0219i de alte confesiuni \u0219i este simbolul dialogului, al unit\u0103\u021bii \u0219i al fraternit\u0103\u021bii; un apel la a recupera m\u0103rturiile de credin\u021b\u0103 devenit\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103 devenit\u0103 speran\u021b\u0103\u201d. \u00cen continuare, Papa Francisc a explicat pe larg semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab a peregrina \u00bb, \u00eencheind cu cuvintele: \u201eA peregrina semnific\u0103 provocarea de a descoperi \u0219i de a transmite spiritul de a tr\u0103i \u00eempreun\u0103, de a nu ne fi team\u0103 s\u0103 ne amestec\u0103m, de a ne \u00eent\u00e2lni \u0219i de a ne ajuta. A peregrina \u00eenseamn\u0103 a participa la acea maree pu\u021bin haotic\u0103 ce se poate transforma \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 experien\u021b\u0103 de fraternitate, o caravan\u0103 mereu solidar\u0103 pentru a construi istoria. A peregrina este a privi nu at\u00e2t la ceea ce ar fi putut fi, \u0219i nu a fost, dar mai degrab\u0103 la tot ceea ce ne a\u0219teapt\u0103 \u0219i nu mai putem am\u00e2na. \u00censeamn\u0103 a crede \u00een Domnul care vine \u0219i care este \u00een mijlocul nostru, promov\u00e2nd \u0219i \u00eencuraj\u00e2nd solidaritatea, fraternitatea, dorin\u021ba de bine, de adev\u0103r \u0219i de dreptate. Este angajarea de a lupta pentru ca cei care ieri au r\u0103mas \u00een urm\u0103 s\u0103 devin\u0103 protagoni\u0219tii de m\u00e2ine, \u0219i protagoni\u0219tii de ast\u0103zi s\u0103 nu fie l\u0103sa\u021bi \u00een urm\u0103 m\u00e2ine. Pentru a face aceasta este nevoie de o munc\u0103 artizanal\u0103 de a \u021bese \u00eempreun\u0103 viitorul. Iat\u0103 de ce suntem aici pentru a spune \u00eempreun\u0103: Mam\u0103, \u00eenva\u021b\u0103-ne s\u0103 tras\u0103m \u00eempreun\u0103 viitorul (\u2026) Domnul nu-l dezam\u0103ge\u0219te pe cel care risc\u0103. S\u0103 mergem, \u0219i s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103, l\u0103s\u00e2nd ca Evanghelia s\u0103 fie fermentul capabil s\u0103 impregneze totul \u0219i s\u0103 dea popoarelor noastre bucuria m\u00e2ntuirii\u201d.<\/p>\n

Ar\u0103t\u00e2nd semnifica\u021bia acestor locuri \u0219i gradul mare de suferin\u021b\u0103 al oamenilor, Papa Francisc i-a amintit pe cei \u0219apte Episcopi greco-catolici pe care a avut bucuria s\u0103-i proclame \u00een acea zi \u2013 Ferici\u021bi, fiindc\u0103 \u00een aceast\u0103 zi de 2 iunie a acestui an s-a \u021binut Sf\u00e2nta Liturghie pentru beatificarea episcopilor martiri.<\/p>\n

Cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mire cuvintele auzite despre chinurile \u0219i sacrificiul acelor episcopi, deoarece \u0219i \u00een zilele noastre lumea se confrunt\u0103 cu situa\u021bii care o amenin\u021b\u0103, iar \u00eenal\u021bii prela\u021bi nu pot r\u0103m\u00e2ne \u00een afara politicii, a\u0219a cum ne imaginam c\u00e2ndva unii dintre noi, c\u0103 ar fi normal, \u00eentruc\u00e2t cele \u00eent\u00e2mplate nu le putem da uit\u0103rii, iar cele ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe planet\u0103, \u00een diferite \u021b\u0103ri, afecteaz\u0103 vie\u021bile a milioane de oameni. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 un Pap\u0103 nu poate r\u0103m\u00e2ne doar un om religios, ci el trebuie s\u0103 fie \u0219i un om politic. Extrapol\u00e2nd, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 Pre\u0219edintele \u021b\u0103rii nu poate s\u0103 nu fac\u0103 politic\u0103, a\u0219a cum ar dori membri unor partide, pentru a nu fi incomoda\u021bi \u00een nelegiuiri.<\/p>\n

\u0218i Papa Francisc a continuat: \u201e\u00cen fa\u021ba persecu\u021biei aprige din partea regimului ei au dat dovad\u0103 de o credin\u021b\u0103 \u0219i de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj \u0219i t\u0103rie interioar\u0103, au acceptat s\u0103 fie supu\u0219i la o dur\u0103 deten\u021bie \u0219i la tot felul de cruzimi, dec\u00e2t s\u0103 renege apartenen\u021ba la iubita lor Biseric\u0103. Ace\u0219ti P\u0103stori, martiri ai credin\u021bei, au rec\u00e2\u0219tigat \u0219i au l\u0103sat poporului rom\u00e2n o pre\u021bioas\u0103 mo\u0219tenire pe care o putem sintetiza \u00een dou\u0103 cuvinte: libertate \u0219i milostivire.<\/p>\n

G\u00e2ndindu-m\u0103 la libertate, nu pot s\u0103 nu remarc faptul c\u0103 celebr\u0103m aceast\u0103 Dumnezeiasc\u0103 Liturghie pe \u201eC\u00e2mpia libert\u0103\u021bii\u201d. Acest loc semnificativ evoc\u0103 unirea Poporului dumneavoastr\u0103 care s-a realizat \u00een diversitatea exprim\u0103rilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care \u00eembog\u0103\u021be\u0219te \u0219i caracterizeaz\u0103 cultura \u0219i identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103. Noii Ferici\u021bi au suferit \u0219i \u0219i-au sacrificat via\u021ba, opun\u00e2ndu-se unui sistem ideologic tiran \u0219i coercitiv \u00een ceea ce prive\u0219te drepturile fundamentale ale persoanei umane. \u00cen acea perioad\u0103 de trist\u0103 amintire, via\u021ba comunit\u0103\u021bii catolice era pus\u0103 la grea \u00eencercare de regimul dictatorial \u0219i ateu: to\u021bi Episcopii \u0219i mul\u021bi credincio\u0219i ai Bisericii Greco-Catolice \u0219i ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoni\u021bi \u0219i condamna\u021bi la \u00eenchisoare.<\/p>\n

Un alt aspect la mo\u0219tenirii spirituale a noilor Ferici\u021bi este milostivirea. Tenacitatea \u00een a profesa fidelitatea la Cristos era \u00eenso\u021bit\u0103 \u00een ei de o dispozi\u021bie la martiriu f\u0103r\u0103 cuvinte de ur\u0103 pentru prigonitori, fa\u021b\u0103 de care au demonstrat o bl\u00e2nde\u021be considerabil\u0103. Este gr\u0103itor ceea ce a declarat \u00een timpul \u00eenchisorii Episcopul Iuliu Hossu: \u201eDumnezeu ne-a trimis \u00een acest \u00eentuneric al suferin\u021bei pentru ca s\u0103 d\u0103ruim iertarea \u0219i a ne ruga pentru convertirea tuturor\u201d. Aceste cuvinte sunt simbolul \u0219i sinteza atitudinii cu care ace\u0219ti Ferici\u021bi \u00een perioada de \u00eencercare au sprijinit poporul lor \u00een a continua s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 credin\u021ba, f\u0103r\u0103 s\u0103 cedeze \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune. Aceast\u0103 atitudine de milostivire fa\u021b\u0103 de tor\u021bionari este un mesaj profetic, deoarece se prezint\u0103 ast\u0103zi ca o invita\u021bie f\u0103cut\u0103 tuturor s\u0103 \u00eenvingem ranchiuna prin caritate \u0219i iertare, tr\u0103ind \u00een mod coerent \u0219i curajos credin\u021ba cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Dragi fra\u021bi \u0219i surori, chiar \u0219i ast\u0103zi reapar noi ideologii care, \u00eentr-un mod subtil, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se impun\u0103 \u0219i s\u0103-i dezr\u0103d\u0103cineze pe oameni din cele mai bogate tradi\u021bii ale lor culturale \u0219i religioase. Coloniz\u0103rile ideologice dispre\u021buiesc valoarea persoanei, a vie\u021bii, a c\u0103s\u0103toriei \u0219i a familiei \u0219i d\u0103uneaz\u0103, prin propuneri distrug\u0103toare, atee ca \u0219i cele din trecut, \u00een mod deosebit tinerilor no\u0219tri \u0219i copiilor, l\u0103s\u00e2ndu-i f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini din care s\u0103 poat\u0103 cre\u0219te. (\u2026.) A\u0219 dori s\u0103 v\u0103 \u00eencurajez s\u0103 duce\u021bi lumina Evangheliei la contemporanii no\u0219tri \u0219i s\u0103 continua\u021bi s\u0103 lupta\u021bi, ca ace\u0219ti Ferici\u021bi, \u00eempotriva acestor noi ideologii care apar. S\u0103 fi\u021bi m\u0103rturisitori ai libert\u0103\u021bii \u0219i ai milostivirii, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 prevaleze fraternitatea \u0219i dialogul asupra diviziunilor, increment\u00e2nd fraternitatea de s\u00e2nge, care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te originea \u00een perioada de suferin\u021b\u0103 \u00een care cre\u0219tinii, diviza\u021bi \u00een decursul istoriei, s-au descoperit a fi mai apropia\u021bi \u0219i mai solidari. S\u0103 v\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 pe drumul vostru ocrotirea matern\u0103 a Preacuratei Fecioare Maria \u0219i mijlocirea noilor Ferici\u021bi.\u201d<\/p>\n

\u0218i ploaia \u0219i furtuna au \u00eencetat \u00een timpul discursului Sf\u00e2ntului P\u0103rinte, pentru ca oamenii s\u0103-i poat\u0103 auzi cuvintele, despre trecutul, prezentul \u0219i viitorul pe care trebuie s\u0103-l construim cu credin\u021b\u0103. Cred c\u0103 oamenii aveau nevoie de aceste clipe de lini\u0219te sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

\u0218i dup\u0103 plecarea oamenilor, firele ierbii din C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii s-au ridicat m\u00e2ndre \u0219i curate, ca \u0219i cum de nimeni n-ar fi fost c\u0103lcate; ca \u0219i cum speran\u021ba ar fi p\u0103truns p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een lujerii firelor de iarb\u0103\u2026<\/p>\n

Putem spune de asemeni c\u0103 vizita pontifical\u0103 a constituit o onoare pentru Rom\u00e2nia, ea s\u0103v\u00e2r\u0219indu-se la final de mandat al pre\u0219eden\u021biei rotative a Consiliului UE. Iar oamenii, \u00een orice punct de pe harta \u021b\u0103rii \u00een care a poposit Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, de diferite credin\u021be, de diferite opinii politice, s-au comportat blajin, \u00een\u021beleg\u0103tor \u0219i meditativ, \u00een ciuda urii \u0219i intoleran\u021bei cultivate de politicieni.<\/p>\n

Afl\u00e2ndu-m\u0103 \u00een America \u0219i \u00een anul 2015, scriam la acea vreme despre vizita de cinci zile a Papei Francisc \u00een Statele Unite \u0219i foloseam ca moto cuvintele Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eCredin\u021ba face ceea ce omul \u0219i legea nu pot face.\u201d Ast\u0103zi, impresionat\u0103 profund de cuvintele Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Francisc, cred cu aceea\u0219i putere \u00een vorbele Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m s\u0103 ne rug\u0103m pentru Papa Francisc! Pentru cel care ne-a adus, \u00een aceste trei zile \u2013 bucurie, credin\u021b\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

\u201eS\u0103 construi\u021bi o patrie mai dreapt\u0103 \u0219i mai fratern\u0103\u201c \u2013 Papa Francisc<\/p>\n

La dou\u0103 decenii distan\u021b\u0103 de vizita istoric\u0103 a Papei Ioan Paul II, iat\u0103 alte trei zile din via\u021ba noastr\u0103 \u2013 vineri, s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103, respectiv 31 mai, 1 \u0219i 2 iunie 2019 \u2013 \u00een care poporul rom\u00e2n a primit vizita\u00a0 unui alt lider mondial care conduce peste un miliard de catolici din lume, r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi pe toate continentele\u00a0 \u2013 Papa Francisc \u2013 un personaj carismatic datorit\u0103 expresiei sale umane, modest, sincer p\u00e2n\u0103 a fi considerat rebel de c\u0103tre unii, activ, avid de cuno\u0219tin\u021be \u0219i st\u0103p\u00e2nit ve\u0219nic de grija acestei lumi, de problemele noi \u0219i grele cu care se confrunt\u0103 planeta. Devotat Bisericii \u0219i lui Hristos, prin modul de manifestare dovede\u0219te a fi, cu prisosin\u021b\u0103, un misionar al p\u0103cii \u0219i al iubirii.<\/p>\n

Este primul pap\u0103 de origine latino-american\u0103, \u0219i datorit\u0103 caracterului s\u0103u, a adus la Vatican un suflu proasp\u0103t, mai pu\u021bin rigid \u0219i formal, mai cald \u0219i mai apropiat de oamenii de r\u00e2nd.<\/p>\n

Am citit \u00een prealabil despre activitatea bogat\u0103 ce urma s\u0103 desf\u0103\u0219oare Papa Francisc \u00een cele trei zile ale prezen\u021bei sale \u00een Rom\u00e2nia: trei Sfinte Liturghii, opt discursuri \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor politice \u0219i religioase, beatificarea a \u0219apte episcopi greco-catolici martiri, \u0219i vizitarea a cel pu\u021bin 3 comunit\u0103\u021bi etnice din Rom\u00e2nia, \u00een mijlocul credincio\u0219ilor catolici \u0219i a familiilor, \u00een fa\u021ba Palatului Culturii din Ia\u0219i, o slujb\u0103 la sanctuarul Fecioarei Maria de la \u015eumuleu Ciuc \u0219i o prezen\u021b\u0103 \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii rome din Blaj, toate sub genericul \u201eS\u0103 mergem \u00eempreun\u0103!\u201d. Papa Francisc va vedea o mare parte din Rom\u00e2nia cu aceast\u0103 ocazie. La slujbele sale se vor deplasa \u0219i politicieni din statele vecine, Ungaria, Polonia, Ucraina. Deci, Bucure\u0219ti, \u0218umuleu Ciuc, Ia\u0219i, Blaj, Sibiu.<\/p>\n

A\u0219a a \u0219i fost, cu mici modific\u0103ri ale traseelor, mijloacelor de transport, intervenite din cauza vremii capricioase. Sute de cre\u0219tini, \u00eenal\u021bi prela\u021bi, pre\u0219edintele Rom\u00e2niei \u0219i so\u021bia sa l-au \u00eent\u00e2mpinat pe Suveranul Pontif pe Aeroportul Otopeni, \u00een data de 31 mai, c\u00e2nd Papa Francisc \u0219i-a \u00eenceput vizita istoric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen primele momente, Suveranul Pontif a f\u0103cut un gest \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u021bie \u0219i smerenie: cu sufletul plin de bun\u0103tate, modestie, c\u0103ldur\u0103 \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103, Papa a s\u0103rutat crucea ortodox\u0103 cu iconi\u021ba Maicii Domnului de la g\u00e2tul arhiepiscopului ortodox de T\u00e2rgovi\u0219te. Suveranul Pontif a repetat gestul impresionant \u0219i la Palatul Patriarhiei, unde a s\u0103rutat medalionul purtat de Preafericitul P\u0103rinte Daniel.<\/p>\n

Exper\u021bii spun c\u0103 este un gest prin care Suveranul Pontif a vrut s\u0103-\u0219i arate recuno\u0219tin\u021ba \u0219i pre\u021buirea fa\u021b\u0103 de invita\u021bia care i-a fost adresat\u0103, a\u0219a cum \u00een urm\u0103 cu 20 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei. Odat\u0103 sosit \u00een Bucure\u0219ti, capitala Rom\u00e2niei, s-a orientat spre locuri importante ale istoriei \u0219i spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen prima zi, vineri, de la sosire, Papa a mers la Palatul Patriarhiei Bisericii ortodoxe rom\u00e2ne pentru o \u00eent\u00e2lnire privat\u0103 cu Prea Fericitul P\u0103rinte Daniel, dup\u0103 care a urmat \u00eent\u00e2lnirea cu Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe. \u00cent\u00e2lnirea s-a \u00eencheiat cu vizita Papei \u0219i a Patriarhului Daniel la Catedrala Na\u021bional\u0103, pentru rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l Nostru\u201d \u0219i un cuv\u00e2nt de salut pentru to\u021bi credincio\u0219ii. \u00cen Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului \u0219i-a exprimat mul\u021bumirea \u0219i emo\u021bia pentru c\u0103 se afla \u00een acel templu sf\u00e2nt care adun\u0103 \u00een unitate: \u201eIsus i-a chemat pe fra\u021bii Andrei \u0219i Petru s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 mrejele ca s\u0103 devin\u0103 \u00eempreun\u0103 pescari de oameni (cf. Mc 1,16-17). Chemarea proprie nu este complet\u0103 dac\u0103 lipse\u0219te chemarea fratelui. Ast\u0103zi, st\u00e2nd al\u0103turi, dorim s\u0103 \u00een\u0103l\u021b\u0103m \u00eempreun\u0103, din inima \u021b\u0103rii, rug\u0103ciunea Tat\u0103l Nostru. Ea sintetizeaz\u0103 identitatea noastr\u0103 de fii \u0219i, \u00een special, de fra\u021bi care se roag\u0103 unul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt. Tat\u0103l Nostru afirm\u0103 certitudinea promisiunii f\u0103cute de Isus ucenicilor s\u0103i: \u201eNu v\u0103 voi l\u0103sa orfani\u201d (In 14,18) \u0219i ne ofer\u0103 \u00eencredere s\u0103 primim \u0219i s\u0103 accept\u0103m fratele ca pe un dar. De aceea a\u0219 dori s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc c\u00e2teva cuvinte ca preg\u0103tire, \u00eenainte de rug\u0103ciunea pe care o voi rosti pentru drumul nostru de fraternitate \u0219i pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 fi mereu o cas\u0103 a tuturor, un loc al \u00eent\u00e2lnirii, o gr\u0103din\u0103 \u00een care \u00eenflore\u0219te \u00eemp\u0103carea \u0219i comuniunea. (\u2026) Tat\u0103l nostru nu este o rug\u0103ciune lini\u0219titoare, ci este strig\u0103tul care \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te c\u00e2nd vezi lipsa de iubire din timpurile noastre, individualismul \u0219i indiferen\u021ba care profaneaz\u0103 numele T\u0103u, Tat\u0103! (\u2026) S\u0103 ne l\u0103s\u0103m trecutul \u00een urm\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219am \u00eempreun\u0103 prezentul\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 relatarea \u00een\u021belesului ascuns al Rug\u0103ciunii\u00a0 \u201eTat\u0103l nostru\u201d, a urmat impresionanta ei rostire.\u00a0\u00a0 Apoi, Papa Francisc a oficiat Sf\u00e2nta Liturghie \u00een catedrala \u201eSf. Iosif\u201d a arhidiecezei romano-catolice de Bucure\u0219ti.<\/p>\n

A doua zi,\u00a0 s\u00e2mb\u0103t\u0103, Papa Francisc a celebrat Sf\u00e2nta Liturghie la sanctuarul Fecioarei Maria de la \u0218umuleu-Ciuc, unul dintre principalele locuri de pelerinaj dedicate Maicii Domnului, din Estul Europei. Tot s\u00e2mb\u0103t\u0103, Suveranul Pontif a vizitat Catedrala \u201eSf\u00e2nta Maria Regin\u0103\u201d din Ia\u0219i, \u00eent\u00e2lnindu-se cu tineri \u0219i familii, \u00een fa\u021ba Palatului Culturii din Ia\u0219i, frumosul ora\u0219 fiind preg\u0103tit \u201etrupe\u0219te\u201d \u0219i suflete\u0219te pentru aceast\u0103 primire.<\/p>\n

\u00cen cea de a treia zi, Duminic\u0103, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte a ajuns la Blaj, unde a prezidat Sf\u00e2nta Liturghie Public\u0103 Solemn\u0103 de Beatificare a celor \u0219apte episcopi martiri greco-catolici, Beatificarea fiind o etap\u0103 \u00een procesul de canonizare, care presupune recunoa\u0219terea sfin\u021beniei. Dup\u0103 Beatificare, Suveranul Pontif a avut o \u00eent\u00e2lnire la Blaj, cu comunitatea rom\u0103 din ora\u0219. Dup\u0103 \u00eentrevederea cu romii, a ajuns la aeroportul din Sibiu, pentru ceremonia de bun r\u0103mas.<\/p>\n

\u00cen cele trei zile c\u00e2t a poposit \u00een \u021bara noastr\u0103, Papa Francisc a r\u0103sp\u00e2ndit din plin \u00eentreaga sa bog\u0103\u021bie spiritual\u0103 asupra rom\u00e2nilor. Peste tot Suveranul Pontif le-a vorbit neobosit despre unitate, pace, libertate, milostivire \u0219i fraternitate \u00eentre confesiuni.<\/p>\n

La \u0218umuleu Ciuc \u2013 loc de pelerinaj pentru catolici \u2013, Papa Francisc a rostit: \u201eCu bucurie \u0219i recunosc\u0103tor lui Dumnezeu m\u0103 aflu ast\u0103zi aici, \u00eempreun\u0103 cu voi, dragi fra\u021bi \u0219i surori, \u00een acest \u00eendr\u0103git sanctuar \u00eenchinat Maicii Domnului, bogat \u00een istorie \u0219i credin\u021b\u0103, unde, ca fii, venim s-o \u00eent\u00e2lnim pe Mama noastr\u0103 \u0219i s\u0103 ne recunoa\u0219tem ca fra\u021bi. Sanctuarele, locuri aproape \u201esacramentale\u201d ale unei Biserici, p\u0103streaz\u0103 memoria poporului credincios care, \u00een mijlocul necazurilor sale, nu obose\u0219te \u00een a c\u0103uta izvorul de ap\u0103 vie de unde s\u0103-\u0219i \u00eemprosp\u0103teze speran\u021ba. Sunt locuri de s\u0103rb\u0103toare \u0219i de celebrare, de lacrimi \u0219i de implorare. Venim la picioarele Mamei, f\u0103r\u0103 prea multe cuvinte, s\u0103 ne l\u0103s\u0103m privi\u021bi de ea \u0219i pentru ca ea, cu privirea ei, s\u0103 ne conduc\u0103 la Acela care este \u00ab Calea, Adev\u0103rul \u0219i Via\u021ba \u00bb. Nu am venit aici la \u00eent\u00e2mplare: suntem pelerini. Aici, \u00een fiecare an, \u00een s\u00e2mb\u0103ta Rusaliilor, voi veni\u021bi \u00een pelerinaj pentru a \u00eendeplini leg\u0103m\u00e2ntul \u00eenainta\u0219ilor vo\u0219tri \u0219i pentru a \u00eent\u0103ri credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i devo\u021biunea fa\u021b\u0103 de Preacurata Fecioar\u0103 Maria, reprezentat\u0103 de monumentala statuie \u00een lemn. Acest pelerinaj anual apar\u021bine mo\u0219tenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i ungure\u0219ti deopotriv\u0103; particip\u0103 la el \u0219i credincio\u0219i de alte confesiuni \u0219i este simbolul dialogului, al unit\u0103\u021bii \u0219i al fraternit\u0103\u021bii; un apel la a recupera m\u0103rturiile de credin\u021b\u0103 devenit\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103 devenit\u0103 speran\u021b\u0103\u201d. \u00cen continuare, Papa Francisc a explicat pe larg semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab a peregrina \u00bb, \u00eencheind cu cuvintele: \u201eA peregrina semnific\u0103 provocarea de a descoperi \u0219i de a transmite spiritul de a tr\u0103i \u00eempreun\u0103, de a nu ne fi team\u0103 s\u0103 ne amestec\u0103m, de a ne \u00eent\u00e2lni \u0219i de a ne ajuta. A peregrina \u00eenseamn\u0103 a participa la acea maree pu\u021bin haotic\u0103 ce se poate transforma \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 experien\u021b\u0103 de fraternitate, o caravan\u0103 mereu solidar\u0103 pentru a construi istoria. A peregrina este a privi nu at\u00e2t la ceea ce ar fi putut fi, \u0219i nu a fost, dar mai degrab\u0103 la tot ceea ce ne a\u0219teapt\u0103 \u0219i nu mai putem am\u00e2na. \u00censeamn\u0103 a crede \u00een Domnul care vine \u0219i care este \u00een mijlocul nostru, promov\u00e2nd \u0219i \u00eencuraj\u00e2nd solidaritatea, fraternitatea, dorin\u021ba de bine, de adev\u0103r \u0219i de dreptate. Este angajarea de a lupta pentru ca cei care ieri au r\u0103mas \u00een urm\u0103 s\u0103 devin\u0103 protagoni\u0219tii de m\u00e2ine, \u0219i protagoni\u0219tii de ast\u0103zi s\u0103 nu fie l\u0103sa\u021bi \u00een urm\u0103 m\u00e2ine. Pentru a face aceasta este nevoie de o munc\u0103 artizanal\u0103 de a \u021bese \u00eempreun\u0103 viitorul. Iat\u0103 de ce suntem aici pentru a spune \u00eempreun\u0103: Mam\u0103, \u00eenva\u021b\u0103-ne s\u0103 tras\u0103m \u00eempreun\u0103 viitorul (\u2026) Domnul nu-l dezam\u0103ge\u0219te pe cel care risc\u0103. S\u0103 mergem, \u0219i s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103, l\u0103s\u00e2nd ca Evanghelia s\u0103 fie fermentul capabil s\u0103 impregneze totul \u0219i s\u0103 dea popoarelor noastre bucuria m\u00e2ntuirii\u201d.<\/p>\n

Ar\u0103t\u00e2nd semnifica\u021bia acestor locuri \u0219i gradul mare de suferin\u021b\u0103 al oamenilor, Papa Francisc i-a amintit pe cei \u0219apte Episcopi greco-catolici pe care a avut bucuria s\u0103-i proclame \u00een acea zi \u2013 Ferici\u021bi, fiindc\u0103 \u00een aceast\u0103 zi de 2 iunie a acestui an s-a \u021binut Sf\u00e2nta Liturghie pentru beatificarea episcopilor martiri.<\/p>\n

Cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mire cuvintele auzite despre chinurile \u0219i sacrificiul acelor episcopi, deoarece \u0219i \u00een zilele noastre lumea se confrunt\u0103 cu situa\u021bii care o amenin\u021b\u0103, iar \u00eenal\u021bii prela\u021bi nu pot r\u0103m\u00e2ne \u00een afara politicii, a\u0219a cum ne imaginam c\u00e2ndva unii dintre noi, c\u0103 ar fi normal, \u00eentruc\u00e2t cele \u00eent\u00e2mplate nu le putem da uit\u0103rii, iar cele ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe planet\u0103, \u00een diferite \u021b\u0103ri, afecteaz\u0103 vie\u021bile a milioane de oameni. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 un Pap\u0103 nu poate r\u0103m\u00e2ne doar un om religios, ci el trebuie s\u0103 fie \u0219i un om politic. Extrapol\u00e2nd, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 Pre\u0219edintele \u021b\u0103rii nu poate s\u0103 nu fac\u0103 politic\u0103, a\u0219a cum ar dori membri unor partide, pentru a nu fi incomoda\u021bi \u00een nelegiuiri.<\/p>\n

\u0218i Papa Francisc a continuat: \u201e\u00cen fa\u021ba persecu\u021biei aprige din partea regimului ei au dat dovad\u0103 de o credin\u021b\u0103 \u0219i de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj \u0219i t\u0103rie interioar\u0103, au acceptat s\u0103 fie supu\u0219i la o dur\u0103 deten\u021bie \u0219i la tot felul de cruzimi, dec\u00e2t s\u0103 renege apartenen\u021ba la iubita lor Biseric\u0103. Ace\u0219ti P\u0103stori, martiri ai credin\u021bei, au rec\u00e2\u0219tigat \u0219i au l\u0103sat poporului rom\u00e2n o pre\u021bioas\u0103 mo\u0219tenire pe care o putem sintetiza \u00een dou\u0103 cuvinte: libertate \u0219i milostivire.<\/p>\n

G\u00e2ndindu-m\u0103 la libertate, nu pot s\u0103 nu remarc faptul c\u0103 celebr\u0103m aceast\u0103 Dumnezeiasc\u0103 Liturghie pe \u201eC\u00e2mpia libert\u0103\u021bii\u201d. Acest loc semnificativ evoc\u0103 unirea Poporului dumneavoastr\u0103 care s-a realizat \u00een diversitatea exprim\u0103rilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care \u00eembog\u0103\u021be\u0219te \u0219i caracterizeaz\u0103 cultura \u0219i identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103. Noii Ferici\u021bi au suferit \u0219i \u0219i-au sacrificat via\u021ba, opun\u00e2ndu-se unui sistem ideologic tiran \u0219i coercitiv \u00een ceea ce prive\u0219te drepturile fundamentale ale persoanei umane. \u00cen acea perioad\u0103 de trist\u0103 amintire, via\u021ba comunit\u0103\u021bii catolice era pus\u0103 la grea \u00eencercare de regimul dictatorial \u0219i ateu: to\u021bi Episcopii \u0219i mul\u021bi credincio\u0219i ai Bisericii Greco-Catolice \u0219i ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoni\u021bi \u0219i condamna\u021bi la \u00eenchisoare.<\/p>\n

Un alt aspect la mo\u0219tenirii spirituale a noilor Ferici\u021bi este milostivirea. Tenacitatea \u00een a profesa fidelitatea la Cristos era \u00eenso\u021bit\u0103 \u00een ei de o dispozi\u021bie la martiriu f\u0103r\u0103 cuvinte de ur\u0103 pentru prigonitori, fa\u021b\u0103 de care au demonstrat o bl\u00e2nde\u021be considerabil\u0103. Este gr\u0103itor ceea ce a declarat \u00een timpul \u00eenchisorii Episcopul Iuliu Hossu: \u201eDumnezeu ne-a trimis \u00een acest \u00eentuneric al suferin\u021bei pentru ca s\u0103 d\u0103ruim iertarea \u0219i a ne ruga pentru convertirea tuturor\u201d. Aceste cuvinte sunt simbolul \u0219i sinteza atitudinii cu care ace\u0219ti Ferici\u021bi \u00een perioada de \u00eencercare au sprijinit poporul lor \u00een a continua s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 credin\u021ba, f\u0103r\u0103 s\u0103 cedeze \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune. Aceast\u0103 atitudine de milostivire fa\u021b\u0103 de tor\u021bionari este un mesaj profetic, deoarece se prezint\u0103 ast\u0103zi ca o invita\u021bie f\u0103cut\u0103 tuturor s\u0103 \u00eenvingem ranchiuna prin caritate \u0219i iertare, tr\u0103ind \u00een mod coerent \u0219i curajos credin\u021ba cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Dragi fra\u021bi \u0219i surori, chiar \u0219i ast\u0103zi reapar noi ideologii care, \u00eentr-un mod subtil, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se impun\u0103 \u0219i s\u0103-i dezr\u0103d\u0103cineze pe oameni din cele mai bogate tradi\u021bii ale lor culturale \u0219i religioase. Coloniz\u0103rile ideologice dispre\u021buiesc valoarea persoanei, a vie\u021bii, a c\u0103s\u0103toriei \u0219i a familiei \u0219i d\u0103uneaz\u0103, prin propuneri distrug\u0103toare, atee ca \u0219i cele din trecut, \u00een mod deosebit tinerilor no\u0219tri \u0219i copiilor, l\u0103s\u00e2ndu-i f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini din care s\u0103 poat\u0103 cre\u0219te. (\u2026.) A\u0219 dori s\u0103 v\u0103 \u00eencurajez s\u0103 duce\u021bi lumina Evangheliei la contemporanii no\u0219tri \u0219i s\u0103 continua\u021bi s\u0103 lupta\u021bi, ca ace\u0219ti Ferici\u021bi, \u00eempotriva acestor noi ideologii care apar. S\u0103 fi\u021bi m\u0103rturisitori ai libert\u0103\u021bii \u0219i ai milostivirii, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 prevaleze fraternitatea \u0219i dialogul asupra diviziunilor, increment\u00e2nd fraternitatea de s\u00e2nge, care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te originea \u00een perioada de suferin\u021b\u0103 \u00een care cre\u0219tinii, diviza\u021bi \u00een decursul istoriei, s-au descoperit a fi mai apropia\u021bi \u0219i mai solidari. S\u0103 v\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 pe drumul vostru ocrotirea matern\u0103 a Preacuratei Fecioare Maria \u0219i mijlocirea noilor Ferici\u021bi.\u201d<\/p>\n

\u0218i ploaia \u0219i furtuna au \u00eencetat \u00een timpul discursului Sf\u00e2ntului P\u0103rinte, pentru ca oamenii s\u0103-i poat\u0103 auzi cuvintele, despre trecutul, prezentul \u0219i viitorul pe care trebuie s\u0103-l construim cu credin\u021b\u0103. Cred c\u0103 oamenii aveau nevoie de aceste clipe de lini\u0219te sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

\u0218i dup\u0103 plecarea oamenilor, firele ierbii din C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii s-au ridicat m\u00e2ndre \u0219i curate, ca \u0219i cum de nimeni n-ar fi fost c\u0103lcate; ca \u0219i cum speran\u021ba ar fi p\u0103truns p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een lujerii firelor de iarb\u0103\u2026<\/p>\n

Putem spune de asemeni c\u0103 vizita pontifical\u0103 a constituit o onoare pentru Rom\u00e2nia, ea s\u0103v\u00e2r\u0219indu-se la final de mandat al pre\u0219eden\u021biei rotative a Consiliului UE. Iar oamenii, \u00een orice punct de pe harta \u021b\u0103rii \u00een care a poposit Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, de diferite credin\u021be, de diferite opinii politice, s-au comportat blajin, \u00een\u021beleg\u0103tor \u0219i meditativ, \u00een ciuda urii \u0219i intoleran\u021bei cultivate de politicieni.<\/p>\n

Afl\u00e2ndu-m\u0103 \u00een America \u0219i \u00een anul 2015, scriam la acea vreme despre vizita de cinci zile a Papei Francisc \u00een Statele Unite \u0219i foloseam ca moto cuvintele Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eCredin\u021ba face ceea ce omul \u0219i legea nu pot face.\u201d Ast\u0103zi, impresionat\u0103 profund de cuvintele Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Francisc, cred cu aceea\u0219i putere \u00een vorbele Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m s\u0103 ne rug\u0103m pentru Papa Francisc! Pentru cel care ne-a adus, \u00een aceste trei zile \u2013 bucurie, credin\u021b\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/vizita-papei-francisc-in-romania\/179439\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eS\u0103 construi\u021bi o patrie mai dreapt\u0103 \u0219i mai fratern\u0103\u201c \u2013 Papa Francisc La dou\u0103 decenii distan\u021b\u0103 de vizita istoric\u0103 a Papei Ioan Paul II, iat\u0103 alte trei zile din via\u021ba noastr\u0103 \u2013 vineri, s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103, respectiv 31 mai, 1 \u0219i 2 iunie 2019 \u2013 \u00een care poporul rom\u00e2n a primit vizita\u00a0 unui alt lider […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1523453,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1523445","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1523445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1523445"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1523445\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1523453"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1523445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1523445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1523445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}