{"id":1523388,"date":"2019-07-06T17:48:30","date_gmt":"2019-07-06T14:48:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1523388"},"modified":"2019-07-06T17:48:30","modified_gmt":"2019-07-06T14:48:30","slug":"filozofia-stiinta-religia-si-politica-4-stoicismul-grec-zenon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1523388","title":{"rendered":"Filozofia, \u0218tiin\u021ba, Religia \u0219i Politica (4): Stoicismul grec \u2013 Zenon"},"content":{"rendered":"
<\/p>\n
\n

\u201eFericirea const\u0103 \u00een curgerea frumoas\u0103 a vie\u021bii\u201d\u2013 <\/em>Zenon<\/p>\n

Filozofia antic\u0103 european\u0103 \u00ee\u0219i are leag\u0103nul \u00een Grecia antic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al VII-lea \u00ee. Hr., cu g\u00e2nditorii presocratici \u0219i are leg\u0103turi cu alte culturi ale antichit\u0103\u021bii, precum cea egiptean\u0103, mesopotamic\u0103, persan\u0103 \u0219i ebraic\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 victoriile grecilor \u00eempotriva per\u0219ilor, \u0219i men\u021bion\u0103m b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103 de la Maraton (490 \u00ee.Hr.), ora\u0219ul Athena a devenit centrul politic \u0219i cultural al Greciei. Legenda relateaz\u0103 c\u0103 un mesager atenian alergase distan\u021ba de 42 kilometri de la c\u00e2mpul de lupt\u0103 de la Maraton p\u00e2n\u0103 la Atena, pentru a anun\u021ba victoria asupra per\u0219ilor; \u00een momentul \u00een care ajuns a strigat: \u201eAm \u00eenvins!\u201d, dup\u0103 care a c\u0103zut mort. \u00cen amintirea lui, \u00een programul Jocurilor Olimpice moderne a fost inclus\u0103 proba de \u201eMaraton\u201d \u2013 alergarea pe o distan\u021b\u0103 de 42,195 km \u2013 , distan\u021ba exact\u0103 dintre Maraton \u0219i Acropola din Atena.<\/p>\n

Pe atunci au \u00eenceput dezbaterile filozofice cu privire la probleme esen\u021biale ale existen\u021bei, asupra ordinii cosmice, naturii omului \u0219i asupra modului ideal de comportare \u00een societate. Filozofia atenian\u0103, simbolizat\u0103 prin bufni\u021ba zei\u021bei Pallas Athena, frem\u0103ta \u00een acel centrul de \u00eent\u00e2lnire al sofi\u0219tilor care fusese \u0219i ora\u0219ul lui Socrate a c\u0103rui filozofie a d\u0103inuit prin intermediul operelor lui Platon de-a lungul istoriei p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. La r\u00e2ndul s\u0103u, Platon crease la Athena o \u0219coal\u0103 filozofic\u0103 \u00een cadrul \u201eAcademiei\u201d, iar Aristotel dezvoltase sistemul s\u0103u filozofic, politic \u0219i moral.\u00a0 Divinitatea o numea \u201eMi\u0219c\u0103tor al lumii\u201d<\/em>, fiind ordonatoarea lumii. Astfel Aristotel s-a ridicat deasupra opozi\u021biei dintre teism \u0219i panteism, caracteristica teist\u0103 fiind aceea c\u0103 Dumnezeu, ca activitate pur\u0103, se deosebe\u0219te cu totul de lume, prin aceea c\u0103 El este \u00eenaintea \u0219i \u00een afara acesteia. Vom vedea \u00een ce mod aceast\u0103 idee a avut continuitate.<\/p>\n

\u00cen mijlocul vie\u021bii politice \u0219i sociale fr\u0103m\u00e2ntate \u0219i nesigure, ap\u0103ruse, pentru oamenii de la sf\u00e2r\u0219itul veacului al IV-lea \u00ee.Hr., o mare nevoie de lini\u0219te sufleteasc\u0103. S-au perindat mai multe curente filozofice, cele mai importante fiind: epicurismul, stoicismul \u0219i scepticismul,<\/em> filozofii care s-au raportat \u0219i mai mult la Divinitate. Epicur \u2013 spunea c\u0103 trebuie c\u0103p\u0103tat\u0103 o independen\u021b\u0103 total\u0103 fa\u021b\u0103 de lume, c\u0103 trebuie eliminat\u0103 \u0219i frica de zei, \u0219i eliminate de asemenea amintirile trecutului, atunci c\u00e2nd ele sunt dureroase. Doctrina epicureic\u0103, cu atacul ei contra zeilor \u0219i cu egoismul unei satisfac\u021bii strict individuale, a fost \u00eens\u0103 condamnat\u0103 de cre\u0219tinism. Stoicii au sus\u021binut existen\u021ba unei ra\u021biuni divine care ar crea materia sau ar prelucra o materie coetern\u0103; scopul lor era Fericirea<\/em>, identificat\u0103 cu moralitatea. Scepticii au concluzionat c\u0103 nici o cuno\u0219tin\u021b\u0103, fie sensibil\u0103, fie ra\u021bional\u0103, nu prezint\u0103 certitudine, un adev\u0103r cert. Ei s-au \u00eendoit de existen\u021ba unui principiu al lumii, fie el corporal, fie incorporal.<\/p>\n

<\/a><\/em><\/p>\n

\u00cen plan filozofic, disperarea, indiferen\u021ba \u0219i nep\u0103sarea au preocupat pe to\u021bi g\u00e2nditorii, epicureici sau sceptici. Stoicii \u00eens\u0103 au c\u0103utat un remediu \u00een efortul eroic al voin\u021bei ra\u021bionale, libere. \u00a0\u00a0\u00a0Stoicismul a ap\u0103rut \u00eentr-una din perioadele cele mai agitate din istoria Greciei antice. Ideea de universal era p\u0103r\u0103sit\u0103, individul \u0219i fericirea lui fiind singurul lucru real \u0219i necesar. De ce era necesar? Deoarece nesiguran\u021ba \u0219i instabilitatea social\u0103 \u2013 ivite \u00een societ\u0103\u021bi de-a lungul istoriei \u2013 au generat \u00eentotdeauna sentimentul renun\u021b\u0103rii la lupt\u0103, au sl\u0103bit sentimentul demnit\u0103\u021bii na\u021bionale, al tr\u0103iniciei virtu\u021bilor civice.<\/p>\n

La Roma, \u00eemp\u0103ratul \u0219i filosoful Marc Aureliu, precum \u0219i Seneca, au fost influen\u021ba\u021bi profund de stoicism. Propagarea cre\u0219tinismului \u00een lumea roman\u0103 a marcat sf\u00e2r\u0219itul elenismului \u0219i a f\u0103cut trecerea c\u0103tre epoca medieval\u0103.<\/p>\n

Stoicismul a fost a treia mare \u0219coal\u0103 ce a reprezentat mi\u0219carea ideilor din perioada elenistic\u0103, care a avut o via\u021b\u0103 foarte lung\u0103, ca de altfel cea epicureic\u0103 \u0219i cea sceptic\u0103. A fost fondat\u0103 \u00een Atena de Zenon din Citium, \u00een jurul anului 300 \u00ee.Hr. Numele ei \u2013 Stoia<\/em> \u2013 deriv\u0103 de la un portic cu coloane, stoa poikile<\/em> (portic zugr\u0103vit), decorat de pictorul grec Polygnotos, cu aspecte de la distrugerea Troiei, luptele Atenienilor cu Amazoanele \u0219i b\u0103t\u0103lia de la Maraton. Acolo \u00ee\u0219i \u021binea lec\u021biile Zenon \u0219i aveau loc discu\u021biile cu discipolii s\u0103i, iar Stoicismul<\/em> devenise ideologia statului universal, cosmopolit, visat de Alexandru Macedon, elevul lui Aristotel.<\/p>\n

Stoia a fost cel mai influent curent \u00een filozofie din timpul imperiului roman, \u00eenainte ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103 s\u0103 devin\u0103 religie de stat. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura central\u0103 a stoicismului era morala derivat\u0103 din \u00eens\u0103\u0219i legile naturii, adic\u0103 promovarea ra\u021bional\u0103, existen\u021ba virtuoas\u0103 sau atitudinea b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u00een raport cu vicisitudinile vie\u021bii. Acceptarea acestei atitudini compensa durerea \u0219i nefericirea, \u00eemp\u0103ca binele cu r\u0103ul, via\u021ba cu moartea. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 consta \u00een recomandarea iubirii fa\u021b\u0103 de oricare alte fiin\u021be.<\/p>\n

Filosofia stoic\u0103 a influen\u021bat \u0219i pe unii din p\u0103rin\u021bii bisericii cre\u0219tine, ca Toma de Aquino \u0219i Sf\u00e2ntul Augustin. Mai t\u00e2rziu, \u00een timpul Rena\u0219terii t\u00e2rzii Stoia a influen\u021bat scriitorii \u0219i filozofi importan\u021bi ca Ren\u00e9 Descartes \u0219i Emmanuel Kant.<\/p>\n

Stoia a avut o audien\u021b\u0103 larg\u0103 la g\u00e2nditorii greci \u0219i romani, cunosc\u00e2nd o evolu\u021bie de mai multe secole, \u00een trei perioade: Stoia veche<\/em> (300-200 \u00ee. Hr.) cu reprezentantul de seam\u0103 Zenon; Stoia mijlocie<\/em> (200-50 \u00ee.Hr.) \u00een care este \u00eencadrat \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul lui Cicero \u0219i chiar Cicero; Stoia t\u00e2rzie<\/em> sau \u201eroman\u0103\u201d reprezenta\u021bi de Seneca, Epictet, Marc Aureliu. Aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire \u00een perioade nu neglijeaz\u0103 unitatea fundamental\u0103 a doctrinei stoice, \u00een care diferen\u021bele doctrinare de la un autor la altul sunt insesizabile. Este aceea\u0219i \u0219i concep\u021bia despre legea etern\u0103, riguroas\u0103 a naturii \u0219i principiul etic de conformitate cu natura ra\u021bional\u0103 a omului, ca singur criteriu al ac\u021biunii noastre morale.<\/p>\n

Stoicismul se baza pe o ampl\u0103 viziune asupra universului \u0219i d\u0103dea importan\u021b\u0103 sufletului \u00eensetat de adev\u0103r, folosind logica, fizica \u0219i etica.<\/em> Etica ocupa locul preponderent, \u00een slujba c\u0103reia se afla logica \u0219i fizica (cu sensul general de \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii). Stoicii defineau \u00een\u021belepciunea ca o \u0219tiin\u021b\u0103 a lucrurilor divine \u0219i umane, iar filozofia ca un efort spre virtute.<\/p>\n

Unii consider\u0103 Fizica stoic\u0103 ca fiind o fizic\u0103 materialist\u0103, \u00eentruc\u00e2t totul pentru stoici avea o natur\u0103 material\u0103, chiar Dumnezeu, sufletul, virtutea, activit\u0103\u021bile noastre. Elemente ale tuturor doctrinelor fizice anterioare se reflectau \u00een aceast\u0103 doctrin\u0103. Teza esen\u021bial\u0103 a fizicii stoice era eviden\u021bierea determinismului strict dup\u0103 care se produce totul \u00een natur\u0103, totul fiind or\u00e2nduit \u0219i necesar. Stoicii vorbeau de o soart\u0103 a lumii, de fatalitatea \u00een devenirea lumii, de ordine ra\u021bional\u0103 fiind; \u00een ea se exprima providen\u021ba divin\u0103, ra\u021biunea care or\u00e2nduie\u0219te totul \u0219i care p\u0103trunde totul. Ra\u021biunea lumii era identic\u0103 cu Dumnezeu. Nimic din ceea ce este natural, de exemplu moartea, nu poate s\u0103 afecteze pe cel care a \u00een\u021beles aceast\u0103 ordine a naturii. Afectele, naturale omului trebuie st\u0103p\u00e2nite, fiindc\u0103 ele nu sunt judec\u0103\u021bi, ci numai dispozi\u021bii ira\u021bionale ale sufletului. Atitudinea stoic\u0103 este considerat\u0103 a fi dur\u0103 \u00eentruc\u00e2t nu se accept\u0103 dec\u00e2t ceea ce este ra\u021bional, conform cu ordinea fatal\u0103 a naturii care \u00eenchide \u00een ea ra\u021biunea \u00eens\u0103\u0219i a lumii. Natura omului \u2013 ra\u021bional\u0103 \u00een compara\u021bie cu cea a naturii \u2013 lipsit\u0103 de ra\u021biune. Ra\u021biunea \u00eel duce pe om pe calea virtu\u021bii. Etica stoic\u0103 nu admitea compromisuri; nu exist\u0103 mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 virtute, ea exist\u0103 sau nu exist\u0103 deloc.<\/p>\n

Grija pentru comportament, pentru a face mai tolerabil\u0103 via\u021ba, era tr\u0103s\u0103tura dominant\u0103 a g\u00e2ndirii grece\u0219ti \u00een epoca elenistic\u0103. Stoicii urm\u0103reau fericirea, pe care o identificau cu moralitatea, cu ra\u021biunea dreapt\u0103. Aceast\u0103 exigen\u021b\u0103 a umanit\u0103\u021bii \u00eenlocuia, pentru lumea roman\u0103 a imperiului, iubirea \u0219i mila cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Stoicii au vrut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 Natura deoarece ea este preponderent\u0103 \u0219i noi oamenii facem parte din ea. De aceea au studiat lucr\u0103rile \u0219tiin\u021bifice ale anatomi\u0219tilor, botanica, geologia, mai t\u00e2rziu astronomia, \u0219tiin\u021bele naturii.<\/p>\n

Zenon, fenician de origine, a fost o personalitate aparte. B\u0103rbat \u00eenalt \u0219i usc\u0103\u021biv, cu o fa\u021b\u0103 m\u0103slinie \u0219i crispat\u0103, ducea o via\u021b\u0103 cump\u0103tat\u0103, dispre\u021buind mai \u00eent\u00e2i de toate \u00eeng\u00e2mfarea \u0219i luxul. Se spune ca dojenea scurt \u0219i \u00eendep\u0103rta din jurul s\u0103u pe tinerii care nu aveau alte preocup\u0103ri dec\u00e2t goana dup\u0103 bog\u0103\u021bii \u0219i func\u021bii. Era cump\u0103tat \u00een vorbe \u0219i \u00een fapte, exigent cu cei din jur. \u00cei sunt atribuite multe cuvinte de spirit. Astfel, celui care vorbea prea mult obi\u0219nuia s\u0103-i spun\u0103: \u201eMotivul este ca s\u0103 ascult\u0103m mai mult \u0219i s\u0103 vorbim mai pu\u021bin\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cempins de soart\u0103 spre filozofie, a frecventat la \u00eenceput, la Atena, \u0218coala cinicilor. Asculta prelegerile cinicului filosof Crates, dar pudoarea sa \u00eenn\u0103scut\u0103, moralitatea lui, \u00eel f\u0103ceau s\u0103 se revolte \u00eempotriva vie\u021bii vulgare pe care o duceau ace\u0219tia. Nemul\u021bumit fiind de cinici, a trecut la alte \u0219coli \u00een peregrinare, a\u0219a vreme de dou\u0103zeci de ani, dup\u0103 care \u0219i-a deschis propria \u0219coal\u0103 filosofic\u0103. Influen\u021bele \u0219colilor frecventate s-au resim\u021bit \u00een filosofia stoicilor. Fiind \u0219i o fire meditativ\u0103, s-a sim\u021bit atras de filosofii vechi \u0219i mai cu seam\u0103 de Heraclit, a c\u0103rui doctrin\u0103 o integrat-o mai t\u00e2rziu \u00een stoicism.<\/p>\n

Dup\u0103 acea perioad\u0103 de studiu, a \u00eenceput s\u0103 predea el \u00eensu\u0219i lec\u021bii sau prelegeri de filozofie, formul\u00e2nd o doctrin\u0103 nou\u0103, ce-i purta la \u00eenceput numele. Inten\u021bia lui Zenon era s\u0103 formeze cet\u0103\u021beni s\u0103n\u0103to\u0219i spiritual, virtuo\u0219i, magistra\u021bi integri, b\u0103rba\u021bi capabili de a lupta \u00eempotriva viciului \u0219i a despotismului, o\u021beli\u021bi printr-o conduit\u0103 a vie\u021bii conform cu legile naturii. Timp de 40 de ani (dup\u0103 al\u021bii chiar mai mult), c\u00e2t a condus \u0219coala stoic\u0103, a \u00eendrumat tineretul la virtute \u0219i cump\u0103tare prin vorba \u0219i prin propria sa conduit\u0103.<\/p>\n

Zenon obi\u0219nuia s\u0103 spun\u0103 c\u0103 lucrul cel mai nepotrivit este \u00eeng\u00e2mfarea, mai ales la tineri. Mai spunea c\u0103 nu trebuie s\u0103 memoram cuvintele \u0219i expresiile, ci trebuie s\u0103 ne exers\u0103m mintea ca s\u0103 apreciem folosul celor auzite, nu s\u0103 le primim de-a gata, ca un fel de m\u00e2ncare bine fiart\u0103 \u0219i g\u0103tit\u0103. Socotea c\u0103 un t\u00e2n\u0103r trebuie s\u0103 se poarte cuviincios, \u00een mers, \u00een \u021binut\u0103 \u0219i \u00een \u00eembr\u0103c\u0103minte. Numea frumuse\u021bea floarea cump\u0103t\u0103rii sau, dup\u0103 al\u021bii, cump\u0103tarea floarea frumuse\u021bii. Fiind \u00eentrebat cum se simte c\u00e2nd este b\u00e2rfit, replica: \u201eCeea ce simte un trimis (al regelui), c\u00e2nd pleac\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns\u201d.<\/em> C\u00e2nd Crates l-a apucat de haine pe Zenon \u0219i l-a tras de la Stilpon (filozof interesat \u00een logic\u0103 \u0219i dialectic\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 universul este fundamental separat de individ \u0219i de realitatea concret\u0103), Zenon i-a spus: \u201eFelul cel mai dibaci de a prinde pe un filosof este s\u0103-l atragi prin urechi; convinge-m\u0103 deci \u0219i du-m\u0103 a\u0219a, c\u0103ci dac\u0103 folose\u0219ti violen\u021ba, numai trupul meu va fi cu tine, iar sufletul meu va r\u0103m\u00e2ne cu Stilpon\u201d. <\/em>Dialecticianul Palemon, \u00eeng\u00e2mfat \u0219i el, dar \u0219i plin de invidie, i s-ar fi adresat lui Zenon astfel: \u201eTe-ai strecurat, Zenon, pe poarta din dos, nu-mi scapi neobservat, \u00eemi furi doctrinele \u0219i le dai \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are fenician\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Se spune c\u0103 Zenon evita contactul cu mult\u0103 lume, se a\u0219eza de obicei la cap\u0103tul unei b\u0103nci spre a fi scutit a intra \u00een contact cu multe persoane \u0219i nici nu se plimba cu mai mult de dou\u0103 sau trei persoane. M\u00e2nca p\u00e2ini mici cu miere \u0219i bea vin pu\u021bin, cu buchet fin \u2013 a\u0219a spunea Diogene La\u00ebrtius, biograful filozofilor greci \u2013 , hrana pe care o folosea nu era preg\u0103tit\u0103 la foc, iar haina pe care o purta era sub\u021bire. De\u0219i \u2013 sobru, \u00ee\u0219i d\u0103dea fr\u00e2u liber la petreceri, spun\u00e2nd: \u201e\u0218i bobul e amar, dar dac\u0103-l \u00eenmoi \u00een ap\u0103, devine dulce.[\u2026]. Fericirea se realizeaz\u0103 cu \u00eencetul \u0219i, totu\u0219i, nu-i pu\u021bin lucru \u00een sine\u201d.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd urma \u0219coala cinic\u0103, avea pe l\u00e2ng\u0103 el \u00eenso\u021bitori murdari \u0219i zdren\u021b\u0103ro\u0219i, fiindc\u0103 cei care frecventau aceast\u0103 \u0219coal\u0103 erau, de regul\u0103, cer\u0219etori \u0219i vagabonzi. Zenon \u00eensu\u0219i avea o fire posac\u0103 \u0219i acr\u0103 \u0219i o fa\u021b\u0103 crispat\u0103. Sub pretextul economiei, avea o meschin\u0103rie de barbar. Dac\u0103 dojenea pe cineva, o f\u0103cea pe scurt, f\u0103r\u0103 vorbe multe, \u021bin\u00e2ndu-se la distan\u021b\u0103. Era scurt la vorb\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceputul operei sale Republica <\/em>declara c\u0103 educa\u021bia obi\u0219nuit\u0103 nu este prielnic\u0103 omului, chiar le d\u0103 celor lipsi\u021bi de virtute epitetele de inamici, du\u0219mani, sclavi \u0219i str\u0103ini unii de al\u021bii, p\u0103rin\u021bii fa\u021b\u0103 de copii, fra\u021bii \u00eentre fra\u021bi, prietenii \u00eentre prieteni; numai omul \u00een\u021belept poate fi cu adev\u0103rat cet\u0103\u021bean, prieten, rud\u0103 sau om liber, \u00eenc\u00e2t, p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii, dac\u0103 nu-s \u00een\u021belep\u021bi, sunt du\u0219mani \u00eentre ei.<\/p>\n

Zenon este cel dint\u00e2i care a introdus cuv\u00e2ntul \u00eendatorire, care ar fi creat termenul de datorie \u0219i a scris un tratat despre acest subiect, modific\u00e2nd versurile poetului, \u021b\u0103ranului grec Hesiod, astfel: \u201eE de isprav\u0103 \u0219i-acela ce-ascult\u0103 de sfatul cuminte; iar\u0103\u0219i tot bun e \u0219i omul ce singur la toate g\u00e2nde\u0219te\u201d. <\/em>Explica acest lucru spun\u00e2nd c\u0103 omul \u00een stare s\u0103 asculte cum trebuie ceea ce i se spune \u0219i s\u0103 trag\u0103 folos, \u00eentrece pe acela care descoper\u0103 ceva singur, c\u0103ci unul are numai o bun\u0103 \u00een\u021belegere, pe c\u00e2nd cel\u0103lalt, d\u00e2nd ascultare sufletului bun, mai adaug\u0103 \u0219i fapta.<\/p>\n

Amuzant este c\u0103 Zenon avea obiceiul s\u0103 jure pe \u201ecapre\u201d, \u00eentocmai cum Socrate jura pe \u201ec\u00e2ine\u201d.<\/p>\n

S-a bucurat de o mare aten\u021bie din partea cet\u0103\u021benilor; poporul atenian \u00eel cinstea foarte mult, \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-i cheile por\u021bilor cet\u0103\u021bii \u0219i fiind onorat cu o cunun\u0103 de aur \u0219i o statuie de bronz. Aceast\u0103 din urm\u0103 cinstire i-au dat-o \u0219i cet\u0103\u021benii din ora\u0219ul lui natal, care au socotit c\u0103 statuia lui e o podoab\u0103 pentru cetatea lor.<\/p>\n

Faima lui Zenon s-a r\u0103sp\u00e2ndit repede \u00een toat\u0103 lumea greac\u0103 \u0219i din toate col\u021burile ei s-au str\u00e2ns mul\u021bi \u00een juru-i ca discipoli, dornici s\u0103-l urmeze. Antigonus Gonatas, regele Macedoniei, l-a invitat la curtea lui s\u0103 locuiasc\u0103 cu d\u00e2nsul, ca s\u0103-i \u00eenve\u021be supu\u0219ii a practica b\u0103rb\u0103\u021bia \u0219i probitatea (adic\u0103 cinstea, integritatea \u0219i onestitatea).<\/p>\n

Se pare c\u0103 nu prea avea darul vorbirii frumoase, de aceea a fost considerat de adversarii s\u0103i (c\u0103ci cine nu are \u00een via\u021b\u0103 \u0219i adversari?) ca un b\u0103d\u0103ran ce nu-\u0219i poate sus\u021bine tezele sale, impun\u00e2ndu-se mai mult cu exemplul vie\u021bii sale. Vorbea \u00eentr-un limbaj impur, amestecat cu cuvinte str\u0103ine. Cu toate acestea, a avut un succes enorm \u00een acea vreme. A avut un caracter ferm, un mare sim\u021b al demnit\u0103\u021bii, a dus o via\u021b\u0103 simpl\u0103 \u0219i moral\u0103 demn\u0103 de admira\u021bie. Din cauza acestui stil de via\u021b\u0103 s-a bucurat de foarte mult\u0103 considera\u021bie. Se mai \u0219tie c\u0103 regii Macedoniei \u0219i Egiptului rivalizau \u00een a-i arata o deosebit\u0103 stim\u0103 \u0219i pre\u021buire. Nici un g\u00e2nditor antic nu s-a bucurat de un a\u0219a mare prestigiu.<\/p>\n

A murit la nou\u0103zeci \u0219i opt de ani, s-a bucurat de o s\u0103n\u0103tate bun\u0103 \u0219i s-a sf\u00e2r\u0219it f\u0103r\u0103 a fi suferit de vreo boal\u0103. De\u0219i a fost slab din punct de vedere fizic, a avut o via\u021b\u0103 lung\u0103 tocmai pentru c\u0103 a tr\u0103it cump\u0103tat; din cei 98 de ani de via\u021b\u0103, peste 50 de ani i-a consacrat studiului \u0219i profes\u0103rii filozofiei.<\/p>\n

\u00cen afara carierei lui didactice Zenon a scris multe lucr\u0103ri \u00eencep\u00e2nd \u00eenc\u0103 din perioada studiilor la \u0219coala cinic\u0103. Opera lui ar cuprinde, dup\u0103 unii, 19 titluri de lucr\u0103ri. Din opera sa, azi se p\u0103streaz\u0103 numai fragmente \u0219i numeroase titluri, ca Republica, Despre via\u021b\u0103 \u00een conformitate cu natura omului, Despre pasiuni, Despre datorie, despre lege, Amintiri despre Crates, Despre ra\u021biune, Despre existen\u021b\u0103, Despre stil,<\/em> \u0219i altele.<\/p>\n

C\u00e2teva din importantele idei ale lui Zenon:<\/p>\n

\u201eFilozofia se \u00eemparte \u00een logic\u0103, fizic\u0103 \u0219i etic\u0103\u201d; <\/em>(Este introdus termenul de logic\u0103 care lipse\u0219te la Aristotel.)<\/p>\n

\u201eReprezentarea este o impresie \u00een suflet\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201ePercep\u021bia const\u0103 \u00een prinderea unui obiect prin sim\u021biri\u201d; <\/em><\/p>\n

\u201eMemoria este tezaurul reprezent\u0103rilor\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eOpinia este o aprobare slab\u0103 \u0219i \u00een\u0219el\u0103toare, \u00een schimb \u0218tiin\u021ba este \u00een\u021belegerea sigur\u0103, pe care te po\u021bi bizui, neschimb\u0103toare, \u0219i urm\u00e2nd o fundare ra\u021bional\u0103\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201e<\/em>Exist\u0103 dou\u0103 principii: unul activ \u0219i unul pasiv. Cel pasiv este substan\u021ba plin\u0103 de calit\u0103\u021bi, materia. Cel activ este ra\u021biunea divin\u0103, ve\u0219nic\u0103 \u0219i care formeaz\u0103 \u00een \u00eentreaga materie orice existen\u021b\u0103 individual\u0103\u201d; <\/em><\/p>\n

\u201eLegea natural\u0103 este for\u021ba care mi\u0219c\u0103 materia, care r\u0103m\u00e2ne mereu aceea\u0219i cu ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i care poate fi numit\u0103 Providen\u021b\u0103 sau Natur\u0103\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eSubstan\u021ba este materia prim\u0103 a tuturor lucrurilor care, \u00een totalitatea ei este ve\u0219nic\u0103, \u0219i nu se m\u0103re\u0219te \u0219i nici nu se mic\u0219oreaz\u0103. P\u0103r\u021bile ei nu r\u0103m\u00e2n totdeauna acelea\u0219i, ci ele se separ\u0103 \u0219i se \u00eempreun\u0103. Sunt p\u0103trunse de ra\u021biunea totului care este numit\u0103 lege a naturii, a\u0219a ca semin\u021bele \u00een cre\u0219tere\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201e\u00centreaga lume se rezolv\u0103, \u00een anumite perioade de timp, \u00een foc, ca apoi s\u0103 se constituie din nou\u2026\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eLegea universal\u0103 care const\u0103 \u00een ra\u021biunea dreapt\u0103 \u0219i care p\u0103trunde totul este tot una cu Zeus, c\u00e2rmuitorul ordinii lumii\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eBinele suprem este o via\u021b\u0103 conform\u0103 cu natura, adic\u0103 o via\u021b\u0103 virtuoas\u0103\u2026; Datoria este o activitate rezult\u00e2nd \u00een mod necesar din via\u021b\u0103\u2026\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eNatura este un foc creator, care progreseaz\u0103 pe drumul crea\u021biei\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eOamenii nedrep\u021bi sunt to\u021bi rivali \u0219i du\u0219mani unii fa\u021b\u0103 de al\u021bii\u2026Numai cei drep\u021bi sunt unul pentru altul concet\u0103\u021beni \u0219i prieteni, rude \u0219i liberi\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eAfectul este o excitare a sufletului nera\u021bional \u0219i opus\u0103 naturii, sau un instinct atotputernic;<\/em><\/p>\n

Caracterul este izvorul vie\u021bii din care izvor\u0103sc ac\u021biunile individuale\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eNu devo\u021biunea trebuie s\u0103 fac\u0103 podoaba cet\u0103\u021bilor, ci virtutea locuitorilor lor\u201d.<\/em><\/p>\n

Ca atare, Zenon \u00eempreun\u0103 cu stoicii mai vechi identific\u0103 divinitatea cu focul creator, acesta cu Zeus, Ra\u021biunea lumii, cu sufletul lumii, cu natura, cu destinul \u2013 Providen\u021ba con\u0219tient\u0103 de un scop, dar, neintuind calit\u0103\u021bile pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 Dumnezeu. Modul \u00een care divinitatea material\u0103 considerat\u0103 de stoici se raporteaz\u0103 la lume, este redat\u0103 \u00een mod sumar, naiv: \u201eDivinitatea interp\u0103trunde lumea la fel ca mierea fagurii\u201d<\/em>. \u0218i totu\u0219i, \u00een acest mod de a judeca, stoicii ajung de la concep\u021bia despre Divinitate la o concep\u021bie teleologic\u0103. Stoicii mai credeau \u00een semne \u0219i prevestiri. Zenon a scris o carte despre ele.<\/p>\n

Stoicismul este, \u00een fond, o filosofie a cunoa\u0219terii de sine, a \u00eemp\u0103c\u0103rii cu lumea rela\u021biilor, cu \u00eentreg universul.<\/strong> Potrivit acestei filozofii nu putem controla ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u021b\u0103, \u00eens\u0103 putem controla percep\u021bia pe care o avem asupra lucrurilor. Pentru a reac\u021biona corect \u00een anumite situa\u021bii din via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi \u0219i s\u0103 ne control\u0103m emo\u021biile, nu s\u0103 fim sau s\u0103 r\u0103m\u00e2nem sub controlul acestora, s\u0103 le gestion\u0103m \u00eentr-un mod productiv, nu distructiv.<\/p>\n

Stoicii vedeau \u00eentotdeauna jum\u0103tatea plin\u0103 a paharului, motiv pentru care lec\u021biile stoicilor au fost readuse \u00een aten\u021bie \u00een zilele noastre, cu scopul de a ne aminti c\u0103, g\u00e2ndirea pozitiv\u0103 st\u0103 \u00een puterea fiec\u0103ruia dintre noi:<\/p>\n

1. Acord\u0103-\u021bi timp s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti<\/strong><\/p>\n

Stoicii f\u0103ceau o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre g\u00e2nduri \u0219i comportament. O persoan\u0103 care nu g\u00e2nde\u0219te \u00eenainte de a ac\u021biona va lua decizii proaste, pe care le va regreta. Data viitoare c\u00e2nd te confrun\u021bi cu o problem\u0103, ia o pauz\u0103 \u0219i \u00eentreab\u0103-te care ar fi cea mai bun\u0103 manier\u0103 de a rezolva lucrurile.<\/p>\n

2. O nou\u0103 zi, un nou \u00eenceput<\/strong><\/p>\n

O zi proast\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 proast\u0103. \u00cen cazul \u00een care te sim\u021bi furios, nu l\u0103sa acest lucru s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 asupra zilei de m\u00e2ine. Opre\u0219te efectul de domino \u00eenainte ca micile dezam\u0103giri s\u0103 se transforme \u00eentr-o criz\u0103 major\u0103.<\/p>\n

3. Stabile\u0219te un scop<\/strong><\/p>\n

Stoicii \u0219tiau exact ce \u00ee\u0219i doresc, aveau destina\u021bii \u0219i scopuri precis determinate. F\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 o list\u0103 cu obiectivele pe care le ai \u00een ziua respectiv\u0103. Astfel, vei fi mult mai determinat s\u0103 le duci la bun sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

4. R\u0103bdarea e de aur<\/strong><\/p>\n

Oamenii ambi\u021bio\u0219i tr\u0103iesc \u00eenaintea vremurilor, iar r\u0103bdarea nu este cea mai bun\u0103 calitate a lor, \u00eens\u0103 dac\u0103 vei \u00eencerca \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103 g\u0103se\u0219ti scurt\u0103turi, te vei \u00eenv\u00e2rti \u00een cerc. Calitatea este sacrificat\u0103, uneori, din dorin\u021ba de dezvoltare rapid\u0103, iar entuziasmul ne poate face s\u0103 s\u0103rim peste etape importante.<\/p>\n

5. Raportul succes-fericire<\/strong><\/p>\n

Cu to\u021bii credem c\u0103 succesul \u0219i \u00eemplinirea aduc fericirea, dar poate func\u021biona \u0219i invers \u2013 \u0219i fericirea poate aduce succesul \u0219i \u00eemplinirea.<\/p>\n

6. Autenticitate<\/strong><\/p>\n

Stoicismul a eviden\u021biat armonia dintre schimbare \u0219i acceptare. Practic, acest lucru \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi accep\u021bi ciud\u0103\u021beniile \u0219i s\u0103 te folose\u0219ti de ceea ce te face unic. Afl\u0103 care \u00ee\u021bi sunt talentele \u015fi exploreaz\u0103-le.<\/p>\n

7. Fii \u00eemp\u0103cat cu moartea<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cenva\u021b\u0103 a muri!\u201d spunea Seneca. Stoicii priveau moartea \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i o acceptau ca pe o parte natural\u0103 a vie\u021bii.<\/p>\n

Mereu actual pentru \u00een\u021belegerea corect\u0103 a ceea ce poate \u00eensemna \u00een\u021belepciune practic\u0103, aplicabil\u0103, curaj, onoare, dreptate \u0219i cump\u0103tare<\/strong>, stoicismul ofer\u0103 avantajele simplit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de alte sisteme filozofice mai sofisticate \u0219i mai abstracte. Poate ar fi bine s\u0103 nu se fac\u0103 abstrac\u021bie de unele avantaje ale acestui sistem filozofic \u0219i a se \u021bine cont de ele \u00een conturarea unei noi filozofii a secolului XXI, pentru binele \u0219i fericirea omului \u0219i spre mul\u021bumirea Divinit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

Filozofia, \u0218tiin\u021ba, Religia \u0219i Politica (4): Stoicismul grec \u2013 Zenon<\/span><\/span>, 10.0<\/span> out of 10<\/span> based on 1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 10.0\/10<\/strong> (1 vote cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

\u201eFericirea const\u0103 \u00een curgerea frumoas\u0103 a vie\u021bii\u201d\u2013 <\/em>Zenon<\/p>\n

Filozofia antic\u0103 european\u0103 \u00ee\u0219i are leag\u0103nul \u00een Grecia antic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al VII-lea \u00ee. Hr., cu g\u00e2nditorii presocratici \u0219i are leg\u0103turi cu alte culturi ale antichit\u0103\u021bii, precum cea egiptean\u0103, mesopotamic\u0103, persan\u0103 \u0219i ebraic\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 victoriile grecilor \u00eempotriva per\u0219ilor, \u0219i men\u021bion\u0103m b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103 de la Maraton (490 \u00ee.Hr.), ora\u0219ul Athena a devenit centrul politic \u0219i cultural al Greciei. Legenda relateaz\u0103 c\u0103 un mesager atenian alergase distan\u021ba de 42 kilometri de la c\u00e2mpul de lupt\u0103 de la Maraton p\u00e2n\u0103 la Atena, pentru a anun\u021ba victoria asupra per\u0219ilor; \u00een momentul \u00een care ajuns a strigat: \u201eAm \u00eenvins!\u201d, dup\u0103 care a c\u0103zut mort. \u00cen amintirea lui, \u00een programul Jocurilor Olimpice moderne a fost inclus\u0103 proba de \u201eMaraton\u201d \u2013 alergarea pe o distan\u021b\u0103 de 42,195 km \u2013 , distan\u021ba exact\u0103 dintre Maraton \u0219i Acropola din Atena.<\/p>\n

Pe atunci au \u00eenceput dezbaterile filozofice cu privire la probleme esen\u021biale ale existen\u021bei, asupra ordinii cosmice, naturii omului \u0219i asupra modului ideal de comportare \u00een societate. Filozofia atenian\u0103, simbolizat\u0103 prin bufni\u021ba zei\u021bei Pallas Athena, frem\u0103ta \u00een acel centrul de \u00eent\u00e2lnire al sofi\u0219tilor care fusese \u0219i ora\u0219ul lui Socrate a c\u0103rui filozofie a d\u0103inuit prin intermediul operelor lui Platon de-a lungul istoriei p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. La r\u00e2ndul s\u0103u, Platon crease la Athena o \u0219coal\u0103 filozofic\u0103 \u00een cadrul \u201eAcademiei\u201d, iar Aristotel dezvoltase sistemul s\u0103u filozofic, politic \u0219i moral.\u00a0 Divinitatea o numea \u201eMi\u0219c\u0103tor al lumii\u201d<\/em>, fiind ordonatoarea lumii. Astfel Aristotel s-a ridicat deasupra opozi\u021biei dintre teism \u0219i panteism, caracteristica teist\u0103 fiind aceea c\u0103 Dumnezeu, ca activitate pur\u0103, se deosebe\u0219te cu totul de lume, prin aceea c\u0103 El este \u00eenaintea \u0219i \u00een afara acesteia. Vom vedea \u00een ce mod aceast\u0103 idee a avut continuitate.<\/p>\n

\u00cen mijlocul vie\u021bii politice \u0219i sociale fr\u0103m\u00e2ntate \u0219i nesigure, ap\u0103ruse, pentru oamenii de la sf\u00e2r\u0219itul veacului al IV-lea \u00ee.Hr., o mare nevoie de lini\u0219te sufleteasc\u0103. S-au perindat mai multe curente filozofice, cele mai importante fiind: epicurismul, stoicismul \u0219i scepticismul,<\/em> filozofii care s-au raportat \u0219i mai mult la Divinitate. Epicur \u2013 spunea c\u0103 trebuie c\u0103p\u0103tat\u0103 o independen\u021b\u0103 total\u0103 fa\u021b\u0103 de lume, c\u0103 trebuie eliminat\u0103 \u0219i frica de zei, \u0219i eliminate de asemenea amintirile trecutului, atunci c\u00e2nd ele sunt dureroase. Doctrina epicureic\u0103, cu atacul ei contra zeilor \u0219i cu egoismul unei satisfac\u021bii strict individuale, a fost \u00eens\u0103 condamnat\u0103 de cre\u0219tinism. Stoicii au sus\u021binut existen\u021ba unei ra\u021biuni divine care ar crea materia sau ar prelucra o materie coetern\u0103; scopul lor era Fericirea<\/em>, identificat\u0103 cu moralitatea. Scepticii au concluzionat c\u0103 nici o cuno\u0219tin\u021b\u0103, fie sensibil\u0103, fie ra\u021bional\u0103, nu prezint\u0103 certitudine, un adev\u0103r cert. Ei s-au \u00eendoit de existen\u021ba unui principiu al lumii, fie el corporal, fie incorporal.<\/p>\n

<\/a><\/em><\/p>\n

\u00cen plan filozofic, disperarea, indiferen\u021ba \u0219i nep\u0103sarea au preocupat pe to\u021bi g\u00e2nditorii, epicureici sau sceptici. Stoicii \u00eens\u0103 au c\u0103utat un remediu \u00een efortul eroic al voin\u021bei ra\u021bionale, libere. \u00a0\u00a0\u00a0Stoicismul a ap\u0103rut \u00eentr-una din perioadele cele mai agitate din istoria Greciei antice. Ideea de universal era p\u0103r\u0103sit\u0103, individul \u0219i fericirea lui fiind singurul lucru real \u0219i necesar. De ce era necesar? Deoarece nesiguran\u021ba \u0219i instabilitatea social\u0103 \u2013 ivite \u00een societ\u0103\u021bi de-a lungul istoriei \u2013 au generat \u00eentotdeauna sentimentul renun\u021b\u0103rii la lupt\u0103, au sl\u0103bit sentimentul demnit\u0103\u021bii na\u021bionale, al tr\u0103iniciei virtu\u021bilor civice.<\/p>\n

La Roma, \u00eemp\u0103ratul \u0219i filosoful Marc Aureliu, precum \u0219i Seneca, au fost influen\u021ba\u021bi profund de stoicism. Propagarea cre\u0219tinismului \u00een lumea roman\u0103 a marcat sf\u00e2r\u0219itul elenismului \u0219i a f\u0103cut trecerea c\u0103tre epoca medieval\u0103.<\/p>\n

Stoicismul a fost a treia mare \u0219coal\u0103 ce a reprezentat mi\u0219carea ideilor din perioada elenistic\u0103, care a avut o via\u021b\u0103 foarte lung\u0103, ca de altfel cea epicureic\u0103 \u0219i cea sceptic\u0103. A fost fondat\u0103 \u00een Atena de Zenon din Citium, \u00een jurul anului 300 \u00ee.Hr. Numele ei \u2013 Stoia<\/em> \u2013 deriv\u0103 de la un portic cu coloane, stoa poikile<\/em> (portic zugr\u0103vit), decorat de pictorul grec Polygnotos, cu aspecte de la distrugerea Troiei, luptele Atenienilor cu Amazoanele \u0219i b\u0103t\u0103lia de la Maraton. Acolo \u00ee\u0219i \u021binea lec\u021biile Zenon \u0219i aveau loc discu\u021biile cu discipolii s\u0103i, iar Stoicismul<\/em> devenise ideologia statului universal, cosmopolit, visat de Alexandru Macedon, elevul lui Aristotel.<\/p>\n

Stoia a fost cel mai influent curent \u00een filozofie din timpul imperiului roman, \u00eenainte ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103 s\u0103 devin\u0103 religie de stat. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura central\u0103 a stoicismului era morala derivat\u0103 din \u00eens\u0103\u0219i legile naturii, adic\u0103 promovarea ra\u021bional\u0103, existen\u021ba virtuoas\u0103 sau atitudinea b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u00een raport cu vicisitudinile vie\u021bii. Acceptarea acestei atitudini compensa durerea \u0219i nefericirea, \u00eemp\u0103ca binele cu r\u0103ul, via\u021ba cu moartea. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 consta \u00een recomandarea iubirii fa\u021b\u0103 de oricare alte fiin\u021be.<\/p>\n

Filosofia stoic\u0103 a influen\u021bat \u0219i pe unii din p\u0103rin\u021bii bisericii cre\u0219tine, ca Toma de Aquino \u0219i Sf\u00e2ntul Augustin. Mai t\u00e2rziu, \u00een timpul Rena\u0219terii t\u00e2rzii Stoia a influen\u021bat scriitorii \u0219i filozofi importan\u021bi ca Ren\u00e9 Descartes \u0219i Emmanuel Kant.<\/p>\n

Stoia a avut o audien\u021b\u0103 larg\u0103 la g\u00e2nditorii greci \u0219i romani, cunosc\u00e2nd o evolu\u021bie de mai multe secole, \u00een trei perioade: Stoia veche<\/em> (300-200 \u00ee. Hr.) cu reprezentantul de seam\u0103 Zenon; Stoia mijlocie<\/em> (200-50 \u00ee.Hr.) \u00een care este \u00eencadrat \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul lui Cicero \u0219i chiar Cicero; Stoia t\u00e2rzie<\/em> sau \u201eroman\u0103\u201d reprezenta\u021bi de Seneca, Epictet, Marc Aureliu. Aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire \u00een perioade nu neglijeaz\u0103 unitatea fundamental\u0103 a doctrinei stoice, \u00een care diferen\u021bele doctrinare de la un autor la altul sunt insesizabile. Este aceea\u0219i \u0219i concep\u021bia despre legea etern\u0103, riguroas\u0103 a naturii \u0219i principiul etic de conformitate cu natura ra\u021bional\u0103 a omului, ca singur criteriu al ac\u021biunii noastre morale.<\/p>\n

Stoicismul se baza pe o ampl\u0103 viziune asupra universului \u0219i d\u0103dea importan\u021b\u0103 sufletului \u00eensetat de adev\u0103r, folosind logica, fizica \u0219i etica.<\/em> Etica ocupa locul preponderent, \u00een slujba c\u0103reia se afla logica \u0219i fizica (cu sensul general de \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii). Stoicii defineau \u00een\u021belepciunea ca o \u0219tiin\u021b\u0103 a lucrurilor divine \u0219i umane, iar filozofia ca un efort spre virtute.<\/p>\n

Unii consider\u0103 Fizica stoic\u0103 ca fiind o fizic\u0103 materialist\u0103, \u00eentruc\u00e2t totul pentru stoici avea o natur\u0103 material\u0103, chiar Dumnezeu, sufletul, virtutea, activit\u0103\u021bile noastre. Elemente ale tuturor doctrinelor fizice anterioare se reflectau \u00een aceast\u0103 doctrin\u0103. Teza esen\u021bial\u0103 a fizicii stoice era eviden\u021bierea determinismului strict dup\u0103 care se produce totul \u00een natur\u0103, totul fiind or\u00e2nduit \u0219i necesar. Stoicii vorbeau de o soart\u0103 a lumii, de fatalitatea \u00een devenirea lumii, de ordine ra\u021bional\u0103 fiind; \u00een ea se exprima providen\u021ba divin\u0103, ra\u021biunea care or\u00e2nduie\u0219te totul \u0219i care p\u0103trunde totul. Ra\u021biunea lumii era identic\u0103 cu Dumnezeu. Nimic din ceea ce este natural, de exemplu moartea, nu poate s\u0103 afecteze pe cel care a \u00een\u021beles aceast\u0103 ordine a naturii. Afectele, naturale omului trebuie st\u0103p\u00e2nite, fiindc\u0103 ele nu sunt judec\u0103\u021bi, ci numai dispozi\u021bii ira\u021bionale ale sufletului. Atitudinea stoic\u0103 este considerat\u0103 a fi dur\u0103 \u00eentruc\u00e2t nu se accept\u0103 dec\u00e2t ceea ce este ra\u021bional, conform cu ordinea fatal\u0103 a naturii care \u00eenchide \u00een ea ra\u021biunea \u00eens\u0103\u0219i a lumii. Natura omului \u2013 ra\u021bional\u0103 \u00een compara\u021bie cu cea a naturii \u2013 lipsit\u0103 de ra\u021biune. Ra\u021biunea \u00eel duce pe om pe calea virtu\u021bii. Etica stoic\u0103 nu admitea compromisuri; nu exist\u0103 mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 virtute, ea exist\u0103 sau nu exist\u0103 deloc.<\/p>\n

Grija pentru comportament, pentru a face mai tolerabil\u0103 via\u021ba, era tr\u0103s\u0103tura dominant\u0103 a g\u00e2ndirii grece\u0219ti \u00een epoca elenistic\u0103. Stoicii urm\u0103reau fericirea, pe care o identificau cu moralitatea, cu ra\u021biunea dreapt\u0103. Aceast\u0103 exigen\u021b\u0103 a umanit\u0103\u021bii \u00eenlocuia, pentru lumea roman\u0103 a imperiului, iubirea \u0219i mila cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Stoicii au vrut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 Natura deoarece ea este preponderent\u0103 \u0219i noi oamenii facem parte din ea. De aceea au studiat lucr\u0103rile \u0219tiin\u021bifice ale anatomi\u0219tilor, botanica, geologia, mai t\u00e2rziu astronomia, \u0219tiin\u021bele naturii.<\/p>\n

Zenon, fenician de origine, a fost o personalitate aparte. B\u0103rbat \u00eenalt \u0219i usc\u0103\u021biv, cu o fa\u021b\u0103 m\u0103slinie \u0219i crispat\u0103, ducea o via\u021b\u0103 cump\u0103tat\u0103, dispre\u021buind mai \u00eent\u00e2i de toate \u00eeng\u00e2mfarea \u0219i luxul. Se spune ca dojenea scurt \u0219i \u00eendep\u0103rta din jurul s\u0103u pe tinerii care nu aveau alte preocup\u0103ri dec\u00e2t goana dup\u0103 bog\u0103\u021bii \u0219i func\u021bii. Era cump\u0103tat \u00een vorbe \u0219i \u00een fapte, exigent cu cei din jur. \u00cei sunt atribuite multe cuvinte de spirit. Astfel, celui care vorbea prea mult obi\u0219nuia s\u0103-i spun\u0103: \u201eMotivul este ca s\u0103 ascult\u0103m mai mult \u0219i s\u0103 vorbim mai pu\u021bin\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cempins de soart\u0103 spre filozofie, a frecventat la \u00eenceput, la Atena, \u0218coala cinicilor. Asculta prelegerile cinicului filosof Crates, dar pudoarea sa \u00eenn\u0103scut\u0103, moralitatea lui, \u00eel f\u0103ceau s\u0103 se revolte \u00eempotriva vie\u021bii vulgare pe care o duceau ace\u0219tia. Nemul\u021bumit fiind de cinici, a trecut la alte \u0219coli \u00een peregrinare, a\u0219a vreme de dou\u0103zeci de ani, dup\u0103 care \u0219i-a deschis propria \u0219coal\u0103 filosofic\u0103. Influen\u021bele \u0219colilor frecventate s-au resim\u021bit \u00een filosofia stoicilor. Fiind \u0219i o fire meditativ\u0103, s-a sim\u021bit atras de filosofii vechi \u0219i mai cu seam\u0103 de Heraclit, a c\u0103rui doctrin\u0103 o integrat-o mai t\u00e2rziu \u00een stoicism.<\/p>\n

Dup\u0103 acea perioad\u0103 de studiu, a \u00eenceput s\u0103 predea el \u00eensu\u0219i lec\u021bii sau prelegeri de filozofie, formul\u00e2nd o doctrin\u0103 nou\u0103, ce-i purta la \u00eenceput numele. Inten\u021bia lui Zenon era s\u0103 formeze cet\u0103\u021beni s\u0103n\u0103to\u0219i spiritual, virtuo\u0219i, magistra\u021bi integri, b\u0103rba\u021bi capabili de a lupta \u00eempotriva viciului \u0219i a despotismului, o\u021beli\u021bi printr-o conduit\u0103 a vie\u021bii conform cu legile naturii. Timp de 40 de ani (dup\u0103 al\u021bii chiar mai mult), c\u00e2t a condus \u0219coala stoic\u0103, a \u00eendrumat tineretul la virtute \u0219i cump\u0103tare prin vorba \u0219i prin propria sa conduit\u0103.<\/p>\n

Zenon obi\u0219nuia s\u0103 spun\u0103 c\u0103 lucrul cel mai nepotrivit este \u00eeng\u00e2mfarea, mai ales la tineri. Mai spunea c\u0103 nu trebuie s\u0103 memoram cuvintele \u0219i expresiile, ci trebuie s\u0103 ne exers\u0103m mintea ca s\u0103 apreciem folosul celor auzite, nu s\u0103 le primim de-a gata, ca un fel de m\u00e2ncare bine fiart\u0103 \u0219i g\u0103tit\u0103. Socotea c\u0103 un t\u00e2n\u0103r trebuie s\u0103 se poarte cuviincios, \u00een mers, \u00een \u021binut\u0103 \u0219i \u00een \u00eembr\u0103c\u0103minte. Numea frumuse\u021bea floarea cump\u0103t\u0103rii sau, dup\u0103 al\u021bii, cump\u0103tarea floarea frumuse\u021bii. Fiind \u00eentrebat cum se simte c\u00e2nd este b\u00e2rfit, replica: \u201eCeea ce simte un trimis (al regelui), c\u00e2nd pleac\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns\u201d.<\/em> C\u00e2nd Crates l-a apucat de haine pe Zenon \u0219i l-a tras de la Stilpon (filozof interesat \u00een logic\u0103 \u0219i dialectic\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 universul este fundamental separat de individ \u0219i de realitatea concret\u0103), Zenon i-a spus: \u201eFelul cel mai dibaci de a prinde pe un filosof este s\u0103-l atragi prin urechi; convinge-m\u0103 deci \u0219i du-m\u0103 a\u0219a, c\u0103ci dac\u0103 folose\u0219ti violen\u021ba, numai trupul meu va fi cu tine, iar sufletul meu va r\u0103m\u00e2ne cu Stilpon\u201d. <\/em>Dialecticianul Palemon, \u00eeng\u00e2mfat \u0219i el, dar \u0219i plin de invidie, i s-ar fi adresat lui Zenon astfel: \u201eTe-ai strecurat, Zenon, pe poarta din dos, nu-mi scapi neobservat, \u00eemi furi doctrinele \u0219i le dai \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are fenician\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Se spune c\u0103 Zenon evita contactul cu mult\u0103 lume, se a\u0219eza de obicei la cap\u0103tul unei b\u0103nci spre a fi scutit a intra \u00een contact cu multe persoane \u0219i nici nu se plimba cu mai mult de dou\u0103 sau trei persoane. M\u00e2nca p\u00e2ini mici cu miere \u0219i bea vin pu\u021bin, cu buchet fin \u2013 a\u0219a spunea Diogene La\u00ebrtius, biograful filozofilor greci \u2013 , hrana pe care o folosea nu era preg\u0103tit\u0103 la foc, iar haina pe care o purta era sub\u021bire. De\u0219i \u2013 sobru, \u00ee\u0219i d\u0103dea fr\u00e2u liber la petreceri, spun\u00e2nd: \u201e\u0218i bobul e amar, dar dac\u0103-l \u00eenmoi \u00een ap\u0103, devine dulce.[\u2026]. Fericirea se realizeaz\u0103 cu \u00eencetul \u0219i, totu\u0219i, nu-i pu\u021bin lucru \u00een sine\u201d.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd urma \u0219coala cinic\u0103, avea pe l\u00e2ng\u0103 el \u00eenso\u021bitori murdari \u0219i zdren\u021b\u0103ro\u0219i, fiindc\u0103 cei care frecventau aceast\u0103 \u0219coal\u0103 erau, de regul\u0103, cer\u0219etori \u0219i vagabonzi. Zenon \u00eensu\u0219i avea o fire posac\u0103 \u0219i acr\u0103 \u0219i o fa\u021b\u0103 crispat\u0103. Sub pretextul economiei, avea o meschin\u0103rie de barbar. Dac\u0103 dojenea pe cineva, o f\u0103cea pe scurt, f\u0103r\u0103 vorbe multe, \u021bin\u00e2ndu-se la distan\u021b\u0103. Era scurt la vorb\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceputul operei sale Republica <\/em>declara c\u0103 educa\u021bia obi\u0219nuit\u0103 nu este prielnic\u0103 omului, chiar le d\u0103 celor lipsi\u021bi de virtute epitetele de inamici, du\u0219mani, sclavi \u0219i str\u0103ini unii de al\u021bii, p\u0103rin\u021bii fa\u021b\u0103 de copii, fra\u021bii \u00eentre fra\u021bi, prietenii \u00eentre prieteni; numai omul \u00een\u021belept poate fi cu adev\u0103rat cet\u0103\u021bean, prieten, rud\u0103 sau om liber, \u00eenc\u00e2t, p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii, dac\u0103 nu-s \u00een\u021belep\u021bi, sunt du\u0219mani \u00eentre ei.<\/p>\n

Zenon este cel dint\u00e2i care a introdus cuv\u00e2ntul \u00eendatorire, care ar fi creat termenul de datorie \u0219i a scris un tratat despre acest subiect, modific\u00e2nd versurile poetului, \u021b\u0103ranului grec Hesiod, astfel: \u201eE de isprav\u0103 \u0219i-acela ce-ascult\u0103 de sfatul cuminte; iar\u0103\u0219i tot bun e \u0219i omul ce singur la toate g\u00e2nde\u0219te\u201d. <\/em>Explica acest lucru spun\u00e2nd c\u0103 omul \u00een stare s\u0103 asculte cum trebuie ceea ce i se spune \u0219i s\u0103 trag\u0103 folos, \u00eentrece pe acela care descoper\u0103 ceva singur, c\u0103ci unul are numai o bun\u0103 \u00een\u021belegere, pe c\u00e2nd cel\u0103lalt, d\u00e2nd ascultare sufletului bun, mai adaug\u0103 \u0219i fapta.<\/p>\n

Amuzant este c\u0103 Zenon avea obiceiul s\u0103 jure pe \u201ecapre\u201d, \u00eentocmai cum Socrate jura pe \u201ec\u00e2ine\u201d.<\/p>\n

S-a bucurat de o mare aten\u021bie din partea cet\u0103\u021benilor; poporul atenian \u00eel cinstea foarte mult, \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-i cheile por\u021bilor cet\u0103\u021bii \u0219i fiind onorat cu o cunun\u0103 de aur \u0219i o statuie de bronz. Aceast\u0103 din urm\u0103 cinstire i-au dat-o \u0219i cet\u0103\u021benii din ora\u0219ul lui natal, care au socotit c\u0103 statuia lui e o podoab\u0103 pentru cetatea lor.<\/p>\n

Faima lui Zenon s-a r\u0103sp\u00e2ndit repede \u00een toat\u0103 lumea greac\u0103 \u0219i din toate col\u021burile ei s-au str\u00e2ns mul\u021bi \u00een juru-i ca discipoli, dornici s\u0103-l urmeze. Antigonus Gonatas, regele Macedoniei, l-a invitat la curtea lui s\u0103 locuiasc\u0103 cu d\u00e2nsul, ca s\u0103-i \u00eenve\u021be supu\u0219ii a practica b\u0103rb\u0103\u021bia \u0219i probitatea (adic\u0103 cinstea, integritatea \u0219i onestitatea).<\/p>\n

Se pare c\u0103 nu prea avea darul vorbirii frumoase, de aceea a fost considerat de adversarii s\u0103i (c\u0103ci cine nu are \u00een via\u021b\u0103 \u0219i adversari?) ca un b\u0103d\u0103ran ce nu-\u0219i poate sus\u021bine tezele sale, impun\u00e2ndu-se mai mult cu exemplul vie\u021bii sale. Vorbea \u00eentr-un limbaj impur, amestecat cu cuvinte str\u0103ine. Cu toate acestea, a avut un succes enorm \u00een acea vreme. A avut un caracter ferm, un mare sim\u021b al demnit\u0103\u021bii, a dus o via\u021b\u0103 simpl\u0103 \u0219i moral\u0103 demn\u0103 de admira\u021bie. Din cauza acestui stil de via\u021b\u0103 s-a bucurat de foarte mult\u0103 considera\u021bie. Se mai \u0219tie c\u0103 regii Macedoniei \u0219i Egiptului rivalizau \u00een a-i arata o deosebit\u0103 stim\u0103 \u0219i pre\u021buire. Nici un g\u00e2nditor antic nu s-a bucurat de un a\u0219a mare prestigiu.<\/p>\n

A murit la nou\u0103zeci \u0219i opt de ani, s-a bucurat de o s\u0103n\u0103tate bun\u0103 \u0219i s-a sf\u00e2r\u0219it f\u0103r\u0103 a fi suferit de vreo boal\u0103. De\u0219i a fost slab din punct de vedere fizic, a avut o via\u021b\u0103 lung\u0103 tocmai pentru c\u0103 a tr\u0103it cump\u0103tat; din cei 98 de ani de via\u021b\u0103, peste 50 de ani i-a consacrat studiului \u0219i profes\u0103rii filozofiei.<\/p>\n

\u00cen afara carierei lui didactice Zenon a scris multe lucr\u0103ri \u00eencep\u00e2nd \u00eenc\u0103 din perioada studiilor la \u0219coala cinic\u0103. Opera lui ar cuprinde, dup\u0103 unii, 19 titluri de lucr\u0103ri. Din opera sa, azi se p\u0103streaz\u0103 numai fragmente \u0219i numeroase titluri, ca Republica, Despre via\u021b\u0103 \u00een conformitate cu natura omului, Despre pasiuni, Despre datorie, despre lege, Amintiri despre Crates, Despre ra\u021biune, Despre existen\u021b\u0103, Despre stil,<\/em> \u0219i altele.<\/p>\n

C\u00e2teva din importantele idei ale lui Zenon:<\/p>\n

\u201eFilozofia se \u00eemparte \u00een logic\u0103, fizic\u0103 \u0219i etic\u0103\u201d; <\/em>(Este introdus termenul de logic\u0103 care lipse\u0219te la Aristotel.)<\/p>\n

\u201eReprezentarea este o impresie \u00een suflet\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201ePercep\u021bia const\u0103 \u00een prinderea unui obiect prin sim\u021biri\u201d; <\/em><\/p>\n

\u201eMemoria este tezaurul reprezent\u0103rilor\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eOpinia este o aprobare slab\u0103 \u0219i \u00een\u0219el\u0103toare, \u00een schimb \u0218tiin\u021ba este \u00een\u021belegerea sigur\u0103, pe care te po\u021bi bizui, neschimb\u0103toare, \u0219i urm\u00e2nd o fundare ra\u021bional\u0103\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201e<\/em>Exist\u0103 dou\u0103 principii: unul activ \u0219i unul pasiv. Cel pasiv este substan\u021ba plin\u0103 de calit\u0103\u021bi, materia. Cel activ este ra\u021biunea divin\u0103, ve\u0219nic\u0103 \u0219i care formeaz\u0103 \u00een \u00eentreaga materie orice existen\u021b\u0103 individual\u0103\u201d; <\/em><\/p>\n

\u201eLegea natural\u0103 este for\u021ba care mi\u0219c\u0103 materia, care r\u0103m\u00e2ne mereu aceea\u0219i cu ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i care poate fi numit\u0103 Providen\u021b\u0103 sau Natur\u0103\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eSubstan\u021ba este materia prim\u0103 a tuturor lucrurilor care, \u00een totalitatea ei este ve\u0219nic\u0103, \u0219i nu se m\u0103re\u0219te \u0219i nici nu se mic\u0219oreaz\u0103. P\u0103r\u021bile ei nu r\u0103m\u00e2n totdeauna acelea\u0219i, ci ele se separ\u0103 \u0219i se \u00eempreun\u0103. Sunt p\u0103trunse de ra\u021biunea totului care este numit\u0103 lege a naturii, a\u0219a ca semin\u021bele \u00een cre\u0219tere\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201e\u00centreaga lume se rezolv\u0103, \u00een anumite perioade de timp, \u00een foc, ca apoi s\u0103 se constituie din nou\u2026\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eLegea universal\u0103 care const\u0103 \u00een ra\u021biunea dreapt\u0103 \u0219i care p\u0103trunde totul este tot una cu Zeus, c\u00e2rmuitorul ordinii lumii\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eBinele suprem este o via\u021b\u0103 conform\u0103 cu natura, adic\u0103 o via\u021b\u0103 virtuoas\u0103\u2026; Datoria este o activitate rezult\u00e2nd \u00een mod necesar din via\u021b\u0103\u2026\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eNatura este un foc creator, care progreseaz\u0103 pe drumul crea\u021biei\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eOamenii nedrep\u021bi sunt to\u021bi rivali \u0219i du\u0219mani unii fa\u021b\u0103 de al\u021bii\u2026Numai cei drep\u021bi sunt unul pentru altul concet\u0103\u021beni \u0219i prieteni, rude \u0219i liberi\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eAfectul este o excitare a sufletului nera\u021bional \u0219i opus\u0103 naturii, sau un instinct atotputernic;<\/em><\/p>\n

Caracterul este izvorul vie\u021bii din care izvor\u0103sc ac\u021biunile individuale\u201d;<\/em><\/p>\n

\u201eNu devo\u021biunea trebuie s\u0103 fac\u0103 podoaba cet\u0103\u021bilor, ci virtutea locuitorilor lor\u201d.<\/em><\/p>\n

Ca atare, Zenon \u00eempreun\u0103 cu stoicii mai vechi identific\u0103 divinitatea cu focul creator, acesta cu Zeus, Ra\u021biunea lumii, cu sufletul lumii, cu natura, cu destinul \u2013 Providen\u021ba con\u0219tient\u0103 de un scop, dar, neintuind calit\u0103\u021bile pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 Dumnezeu. Modul \u00een care divinitatea material\u0103 considerat\u0103 de stoici se raporteaz\u0103 la lume, este redat\u0103 \u00een mod sumar, naiv: \u201eDivinitatea interp\u0103trunde lumea la fel ca mierea fagurii\u201d<\/em>. \u0218i totu\u0219i, \u00een acest mod de a judeca, stoicii ajung de la concep\u021bia despre Divinitate la o concep\u021bie teleologic\u0103. Stoicii mai credeau \u00een semne \u0219i prevestiri. Zenon a scris o carte despre ele.<\/p>\n

Stoicismul este, \u00een fond, o filosofie a cunoa\u0219terii de sine, a \u00eemp\u0103c\u0103rii cu lumea rela\u021biilor, cu \u00eentreg universul.<\/strong> Potrivit acestei filozofii nu putem controla ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u021b\u0103, \u00eens\u0103 putem controla percep\u021bia pe care o avem asupra lucrurilor. Pentru a reac\u021biona corect \u00een anumite situa\u021bii din via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi \u0219i s\u0103 ne control\u0103m emo\u021biile, nu s\u0103 fim sau s\u0103 r\u0103m\u00e2nem sub controlul acestora, s\u0103 le gestion\u0103m \u00eentr-un mod productiv, nu distructiv.<\/p>\n

Stoicii vedeau \u00eentotdeauna jum\u0103tatea plin\u0103 a paharului, motiv pentru care lec\u021biile stoicilor au fost readuse \u00een aten\u021bie \u00een zilele noastre, cu scopul de a ne aminti c\u0103, g\u00e2ndirea pozitiv\u0103 st\u0103 \u00een puterea fiec\u0103ruia dintre noi:<\/p>\n

1. Acord\u0103-\u021bi timp s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti<\/strong><\/p>\n

Stoicii f\u0103ceau o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre g\u00e2nduri \u0219i comportament. O persoan\u0103 care nu g\u00e2nde\u0219te \u00eenainte de a ac\u021biona va lua decizii proaste, pe care le va regreta. Data viitoare c\u00e2nd te confrun\u021bi cu o problem\u0103, ia o pauz\u0103 \u0219i \u00eentreab\u0103-te care ar fi cea mai bun\u0103 manier\u0103 de a rezolva lucrurile.<\/p>\n

2. O nou\u0103 zi, un nou \u00eenceput<\/strong><\/p>\n

O zi proast\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 proast\u0103. \u00cen cazul \u00een care te sim\u021bi furios, nu l\u0103sa acest lucru s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 asupra zilei de m\u00e2ine. Opre\u0219te efectul de domino \u00eenainte ca micile dezam\u0103giri s\u0103 se transforme \u00eentr-o criz\u0103 major\u0103.<\/p>\n

3. Stabile\u0219te un scop<\/strong><\/p>\n

Stoicii \u0219tiau exact ce \u00ee\u0219i doresc, aveau destina\u021bii \u0219i scopuri precis determinate. F\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 o list\u0103 cu obiectivele pe care le ai \u00een ziua respectiv\u0103. Astfel, vei fi mult mai determinat s\u0103 le duci la bun sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

4. R\u0103bdarea e de aur<\/strong><\/p>\n

Oamenii ambi\u021bio\u0219i tr\u0103iesc \u00eenaintea vremurilor, iar r\u0103bdarea nu este cea mai bun\u0103 calitate a lor, \u00eens\u0103 dac\u0103 vei \u00eencerca \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103 g\u0103se\u0219ti scurt\u0103turi, te vei \u00eenv\u00e2rti \u00een cerc. Calitatea este sacrificat\u0103, uneori, din dorin\u021ba de dezvoltare rapid\u0103, iar entuziasmul ne poate face s\u0103 s\u0103rim peste etape importante.<\/p>\n

5. Raportul succes-fericire<\/strong><\/p>\n

Cu to\u021bii credem c\u0103 succesul \u0219i \u00eemplinirea aduc fericirea, dar poate func\u021biona \u0219i invers \u2013 \u0219i fericirea poate aduce succesul \u0219i \u00eemplinirea.<\/p>\n

6. Autenticitate<\/strong><\/p>\n

Stoicismul a eviden\u021biat armonia dintre schimbare \u0219i acceptare. Practic, acest lucru \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi accep\u021bi ciud\u0103\u021beniile \u0219i s\u0103 te folose\u0219ti de ceea ce te face unic. Afl\u0103 care \u00ee\u021bi sunt talentele \u015fi exploreaz\u0103-le.<\/p>\n

7. Fii \u00eemp\u0103cat cu moartea<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cenva\u021b\u0103 a muri!\u201d spunea Seneca. Stoicii priveau moartea \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i o acceptau ca pe o parte natural\u0103 a vie\u021bii.<\/p>\n

Mereu actual pentru \u00een\u021belegerea corect\u0103 a ceea ce poate \u00eensemna \u00een\u021belepciune practic\u0103, aplicabil\u0103, curaj, onoare, dreptate \u0219i cump\u0103tare<\/strong>, stoicismul ofer\u0103 avantajele simplit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de alte sisteme filozofice mai sofisticate \u0219i mai abstracte. Poate ar fi bine s\u0103 nu se fac\u0103 abstrac\u021bie de unele avantaje ale acestui sistem filozofic \u0219i a se \u021bine cont de ele \u00een conturarea unei noi filozofii a secolului XXI, pentru binele \u0219i fericirea omului \u0219i spre mul\u021bumirea Divinit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

Filozofia, \u0218tiin\u021ba, Religia \u0219i Politica (4): Stoicismul grec \u2013 Zenon<\/span><\/span>, 10.0<\/span> out of 10<\/span> based on 1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-stiinta-religia-si-politica-4-stoicismul-grec-zenon\/182076\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eFericirea const\u0103 \u00een curgerea frumoas\u0103 a vie\u021bii\u201d\u2013 Zenon Filozofia antic\u0103 european\u0103 \u00ee\u0219i are leag\u0103nul \u00een Grecia antic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al VII-lea \u00ee. Hr., cu g\u00e2nditorii presocratici \u0219i are leg\u0103turi cu alte culturi ale antichit\u0103\u021bii, precum cea egiptean\u0103, mesopotamic\u0103, persan\u0103 \u0219i ebraic\u0103. Dup\u0103 victoriile grecilor \u00eempotriva per\u0219ilor, \u0219i men\u021bion\u0103m b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103 de la Maraton (490 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1523393,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1523388","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1523388","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1523388"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1523388\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1523393"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1523388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1523388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1523388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}