{"id":1507695,"date":"2019-09-15T17:32:34","date_gmt":"2019-09-15T14:32:34","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1507695"},"modified":"2019-09-15T17:32:34","modified_gmt":"2019-09-15T14:32:34","slug":"filozofia-religia-si-stiinta-7-plotin-neoplatonism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1507695","title":{"rendered":"FILOZOFIA, religia \u0219i \u0219tiin\u021ba (7). PLOTIN (Neoplatonism)"},"content":{"rendered":"
<\/p>\n
\n

\u201eLumea trebuie s\u0103 fie marcat\u0103 de legi \u0219i de ordine, pentru a fi scena vie\u021bii morale a omului, altfel ar fi haos, iar legea nu are o alt\u0103 putere \u00een afara celei de a duce la \u00eemplinire destinul; ea a fost dat\u0103 indivizilor, iar ei o poart\u0103 cu sine \u0219i o folosesc\u2026\u201d \u2013 Plotin<\/p>\n

Sunt la a 7-a expunere despre leg\u0103tura \u00eentre Filozofie \u0219i ideile, sentimentele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de oameni care transcend cunoscutul sau naturalul, precum \u0219i leg\u0103tura cu alt tip de cunoa\u0219tere \u2013 sigur\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103 \u2013 , cu privire la natura lucrurilor \u0219i a condi\u021biilor lor de existen\u021b\u0103. Este leg\u0103tura care poate asigura progresul.<\/p>\n

Pentru a face filozofie se cere a avea o mare sensibilitate, at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eencerci s\u0103 intri \u00een tine \u00eensu\u021bi, s\u0103 cau\u021bi un punct de sprijin \u00een g\u00e2ndirea ta care s\u0103 te echilibreze \u0219i s\u0103 ai puterea de a-i echilibra \u0219i pe ceilal\u021bi prin devoalarea contextului \u00een care ai g\u0103sit acest punct de echilibru, s\u0103-l po\u021bi explica celorlal\u021bi. Aceasta au f\u0103cut o serie de filozofi, pentru a ajuta cu g\u00e2ndirea lor la bunul mers al acestei lumi.<\/p>\n

Am scris p\u00e2n\u0103 acum despre filozofia antic\u0103, despre stoicismul grec \u0219i cel roman (5 capitole), capitolul 6 l-am considerat cel despre Marcus Aurelius \u0219i acum trec la neoplatonism, cu reprezentantul de seam\u0103 \u2013 Plotin.<\/p>\n

Despre Plotin, cu ani \u00een urm\u0103 s-a vorbit prea pu\u021bin \u0219i aceasta din cauz\u0103 c\u0103 tr\u0103itorii secolului trecut nu au fost interesa\u021bi de tema sa predominant\u0103, cea a transcenden\u021bei divine.<\/p>\n

Plotin (204-270) a fost un filosof grec, n\u0103scut \u00een Egipt, la Lykopolis. Via\u021ba sa ne este cunoscut\u0103 prin relatarea lui Porphyrus, elevul s\u0103u, care s-a \u00eengrijit \u0219i de punerea \u00een ordine a ideilor sale. Plotin a \u00eenceput s\u0103 studieze filozofia la 28 de ani. Decep\u021bionat la \u00eenceput, l-a cunoscut mai t\u00e2rziu pe Ammonios Saccas care profesa la Alexandria o doctrin\u0103 neoplatonic\u0103. Dup\u0103 ce a asistat la o prelegere a lui Ammonios, puternic impresionat, Plotin i-ar fi spus prietenului care \u00eel adusese acolo: \u201epe acest om l-am c\u0103utat!\u201d \u0219i a urmat \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul acestuia timp de 11 ani. La 40 de ani a plecat la Roma unde a fondat o \u0219coal\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 scrie dup\u0103 50 de ani. Avea o mare u\u0219urin\u021b\u0103 de a improviza, lucr\u0103rile sale erau condensate, cu accente de mare entuziasm poetic. Avea o fire bl\u00e2nd\u0103, d\u0103dea sfaturi \u0219i era privit cu prietenie de \u00eemp\u0103ratul Gallerius \u0219i de so\u021bia acestuia. Era un cunosc\u0103tor al \u00eentregii filozofii antice.<\/p>\n

Comenta deseori \u00een jurul unui text sau idei platonice, aristotelice sau stoice. Divinitatea pentru Plotin era Unul sau Binele, Unul fiind perfec\u021biunea suprem\u0103, despre care nu se poate spune dec\u00e2t c\u0103 exist\u0103. Din el ies Inteligen\u021ba \u0219i sufletul. Inteligen\u021ba este sediul ideilor, a\u0219a cum o concepuse Platon, ea admite pluralitatea esen\u021belor inteligibile. Sufletul este o emana\u021bie a inteligen\u021bei, este via\u021b\u0103 etern\u0103, este nemuritor. Lumea material\u0103 este existen\u021ba cea mai degradat\u0103 la care de abia mai ajunge lumina Unuia \u0219i a Binelui. Dar, imperfec\u021bi fiind, ajungem la cunoa\u0219terea Unuia numai cu ajutorul Extazului \u2013 un idealism religios care a putut face trecerea de la filozofia antic\u0103 la cea cre\u0219tin\u0103 \u2013 de\u0219i diferen\u021ba este mare, Dumnezeul cre\u0219tin nu produce prin emana\u021bie ci prin crea\u021bie liber\u0103, prin inteligen\u021b\u0103, voin\u021b\u0103 \u0219i bun\u0103tatea Lui. Existen\u021ba \u0219i spiritul se prezint\u0103 ca prima sciziune a unit\u0103\u021bii, iar sufletul este desf\u0103\u0219urarea tocmai a acestei mi\u0219c\u0103ri \u0219i a acestei diviziuni.<\/p>\n

Cei din Roma care \u00eei audiaser\u0103 cursurile i-au cerut ca problemele dezb\u0103tute s\u0103 fie scrise, dezvoltate, el \u00eens\u0103 a refuzat fiindc\u0103 nu avea nici timpul necesar, nici s\u0103n\u0103tatea ochilor. Aceast\u0103 condensare a ideilor l-au f\u0103cut obscur, \u00eenc\u0103 de pe atunci, \u00een special celor care nu i-au ascultat cursurile. \u00cen plus nu cuno\u0219tea foarte bine limba elen\u0103, citea, vorbea dar nu avea darul scrierii, al compunerii. A fost un filozof eclectic, care a luat la baz\u0103 metafizica lui Platon medit\u00e2nd asupra ei \u0219i \u00eentregind-o. Mul\u021bi filozofi moderni au fost influen\u021ba\u021bi de metafizica lui Plotin, metafizica \u00eensemn\u00e2nd nu numai o viziune de ansamblu asupra existen\u021bei, dar \u0219i valorificarea ei pentru echilibrarea omului cu cosmosul, cu lumea \u0219i cu sine.<\/p>\n

A murit dup\u0103 o boal\u0103 grea. \u00cenainte de a-\u0219i fi dat sufletul Plotin ar fi rostit: \u201eM\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 \u00eenal\u021b divinul din mine la divinul din Univers\u201d. Avea doar 66 de ani.<\/p>\n

Opera sa a fost compus\u0103 \u00een 16 ani de un spirit matur care, \u00een momentul c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 scrie, \u00ee\u0219i formulase deja pe deplin sistemul filosofic, put\u00e2nd \u00eentemeia un nou curent filosofic \u2013 neoplatonismul, care a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra contemporanilor s\u0103i \u0219i asupra filozofilor care au venit \u00een urma lui.<\/p>\n

Prelegerile \u0219i scrierile sale filozofice au fost prelucrate cu o remarcabil\u0103 acurate\u021be de principalul s\u0103u discipol, Porfir, \u0219i publicate \u00eentre anii 301-305 sub titlul de \u201eEnneade\u201d, tot el scriind \u0219i \u201eVita Plotini\u201d. Cele 54 de tratatele incluse \u00een Enneade sunt, de fapt, comentarii asupra unor teme clasice, din filozofia greac\u0103 anterioar\u0103 (inspirate nu numai din Platon, ci \u0219i din Aristotel, stoici, etc.) pe baza c\u0103rora, Plotin a construit doctrina sa original\u0103. A \u00eencercat s\u0103 concilieze \u00een scrierile sale exigen\u021bele ra\u021bionalit\u0103\u021bii, caracteristica filozofiei grece\u0219ti, cu aspira\u021biile mistice.<\/p>\n

At\u00e2t Plotin c\u00e2t \u015fi Porfir au tr\u0103it \u0219i au scris \u00eentr-o perioad\u0103 de criz\u0103 a culturii filosofice. Porfir a \u00eemp\u0103r\u021bit opera lui Plotin \u00een \u0219ase capitole, fiecare a c\u00e2te nou\u0103 tratate. De aici numele de Enneade (nou\u0103) acordate grupelor de c\u00e2te nou\u0103 tratate. \u00cen viziunea lui Porfir, prima Ennead\u0103 trateaz\u0103 chestiunile de etic\u0103, a doua \u0219i a treia pe cele de fizic\u0103, a patra Ennead\u0103 cuprinde tratatele care au ca tem\u0103 Sufletul, a cincea pe cele care au ca tem\u0103 Intelectul, iar a \u0219asea Ennead\u0103 pe cele care se refer\u0103 \u00een mod precump\u0103nitor la Unul. Neoplatonismul a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra cre\u0219tinismului fiind revalorificat, \u00een secolul XV, prin intermediul culturii arabe \u0219i reabilitat, \u00een Rena\u0219tere, odat\u0103 cu interesul pentru Platon. Giordano Bruno (1548-1600) s-a referit \u00een mod frecvent la Plotin \u0219i a dezvoltat unele teze plotiniene. \u00cen secolele urm\u0103toare, interesul a cunoscut un nou declin; \u00een secolul XVIII s-a tr\u0103it pe culmile ra\u021biunii \u0219i s-a renun\u021bat la ele, \u00een secolul XIX \u2013 pe culmile \u0219tiin\u021bei \u0219i s-a renun\u021bat la aceste culmi, pentru ca tot \u00een acel secol Plotin s\u0103 devin\u0103 un \u201eautor la mod\u0103\u201d. Goethe (1749- 1832) l-a citit cu entuziasm \u0219i a scris chiar versuri \u201eplotiniene\u201d.<\/p>\n

Plotin a fost citit \u0219i comentat de filozoful german Hegel (1770-1831), care a formulat \u0219i obiec\u021bii, \u00een timp ce contemporanul s\u0103u \u2013 filozoful german Schelling se simte foarte apropiat de Plotin \u00een cadrul teoriei sale despre Absolut. Mai trebuie men\u021bionat\u0103 \u0219i influen\u021ba lui Plotin asupra filozofului francez Henri Bergson (1859-1941). Toate acestea denot\u0103 \u201e\u00eencerc\u0103ri de lichidare a deficien\u021belor spiritului omenesc\u201d, dup\u0103 cum se exprima filozoful rom\u00e2n Nae Ionescu. A\u0219 spune c\u0103 mai \u00eent\u00e2i este analiza pe care o fac filozofii pentru a ajunge la depistarea neregulilor din societatea \u00een care tr\u0103iesc, cei mai mul\u021bi dintre ei lu\u00e2nd \u00een considerare cele descoperite p\u00e2n\u0103 la ei de c\u0103tre ceilal\u021bi filozofi \u0219i ad\u0103ug\u00e2nd ideile lor, c\u0103ci \u201etotul porne\u0219te de la necesitatea de echilibru al omului \u00een univers\u201d.<\/p>\n

Plotin lanseaz\u0103 premisele dezvolt\u0103rii fenomenologiei, dezvoltate \u00een secolul XX de c\u0103tre filozoful austriac Husserl (1859-1938), apreciind faptul c\u0103 mintea joac\u0103 un rol activ \u00een percep\u021bia obiectelor \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din jur, ner\u0103m\u00e2n\u00e2nd pasiv\u0103 la fluxul de informa\u021bii ce le prime\u0219te din diverse surse. \u00cen materie religioas\u0103, religia \u00eensemn\u00e2nd orientare spiritual\u0103, poten\u021bare a vie\u021bii spirituale pentru ea \u00eens\u0103\u0219i, dar \u0219i un interes pentru ceea ce este dincolo de realitatea pe care o tr\u0103im, Plotin dezvolt\u0103 \u00een acest sens o filozofie original\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 sufletul este format din dou\u0103 p\u0103r\u021bi diferite: partea superioar\u0103 este cea care re\u021bine caracteristicile divine \u0219i cea care este departe de lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, iar partea inferioar\u0103, cea care ad\u0103poste\u0219te tr\u0103s\u0103turile personalit\u0103\u021bii \u0219i cea care este susceptibil\u0103 de a fi corupt\u0103 de vicii \u0219i de pasiuni.<\/p>\n

Pornind de la aceast\u0103 doctrin\u0103 mistic\u0103, viziunea religioas\u0103 a lui Plotin poate fi rezumat\u0103 astfel:
Locul cosmic \u00een care existen\u021ba cap\u0103t\u0103 dimensiune fizic\u0103 este sufletul, care este at\u00e2t un agent contemplativ, c\u00e2t \u0219i un actor; partea contemplativ\u0103 este cea superioar\u0103 care men\u021bine permanent leg\u0103tura cu latura divin\u0103, \u00een timp ce partea inferioar\u0103, cea coruptibil\u0103, trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seasc\u0103 drumul c\u0103tre jum\u0103tatea sa; reg\u0103sirea acestui drum se realizeaz\u0103 prin parcurgerea a trei etape: cultivarea virtu\u021bii, prin care sufletul reg\u0103se\u0219te calea c\u0103tre Divinitate, practica dialecticii, care informeaz\u0103 sufletul despre natura existen\u021bei \u0219i contempla\u021bia, care este practic adev\u0103ratul mod de ac\u021biune al sufletului, aici realiz\u00e2ndu-se practic unirea celor dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi suflete\u0219ti; adev\u0103rata misiune a sufletului este de a ajunge la un nivel c\u00e2t mai apropiat de cel al lui Dumnezeu, motiv pentru care Plotin face diferen\u021ba \u00eentre virtutea de ordin divin \u0219i cea de ordin civic, prima fiind cea care este cea mai important\u0103 \u0219i care o cuprinde \u0219i pe cea de a doua. Odat\u0103 reunit, sufletul se poate concentra pe integrarea sa \u00een sistemul divin al \u201eunicului\/unul-ui\u201d, care este generatorul tuturor formelor de via\u021b\u0103. Plotin consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 denumire de \u201eunic\u201d nu este potrivit\u0103, \u00eentruc\u00e2t se face referire la un concept ce nu poate fi \u00een\u021beles de c\u0103tre oameni. Filosofia lui Plotin avea s\u0103 se propage ulterior \u00een lumea arab\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een India \u0219i \u00een lumea cre\u0219tin\u0103, \u00een perioada Evului Mediu.<\/p>\n

Pentru Plotin, Dumnezeu este transcendent lumii, c\u0103ci acesta se afl\u0103 \u00eentr-o sfer\u0103 supra-p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, deasupra lumii \u0219i ca atare El nu poate fi sesizat cu ajutorul conceptelor. El este Unul, care mai este numit \u0219i Binele, Principiul sau cel Dint\u00e2i.<\/p>\n

Binele era expresia cea mai \u00eenalt\u0103 a g\u00e2ndirii pure a ra\u021bionalit\u0103\u021bii spiritului con\u0219tient, a ra\u021bionalului care tinde s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 toat\u0103 lumea. Nostalgia dup\u0103 cunoa\u0219tere se lini\u0219te\u0219te ajuns\u0103 \u00een acest punct, c\u0103ci Binele este identic cu cunoa\u0219terea cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103.<\/p>\n

Platon considera Erosul ca fiind de ob\u00e2r\u0219ie divin\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie divin, el apar\u021bin\u00e2nd lumii demonicului, care se afl\u0103 \u00eentre ceea ce este nemuritor \u0219i muritor, \u00eentr-o nelini\u0219te etern\u0103 \u0219i mereu nedes\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, c\u0103ci Erosul este entuziasm \u0219i pasiune mi\u0219cat\u0103 de o nostalgie nem\u0103rginit\u0103 dup\u0103 Bine \u0219i Frumos, dup\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i eterna lini\u0219te. \u00cen timp ce Binele trebuie s\u0103 fie privit ca principiul al ra\u021biunii, ca Logos, iubirea (eros) are o not\u0103 de ira\u021bionalitate \u0219i de ne\u00een\u021beles, ca \u0219i lumea. Problema este de a reface leg\u0103tura dintre Logos \u0219i Eros, \u00eentre Bine \u0219i Iubire, \u00eentre ra\u021biune \u0219i via\u021b\u0103. Plotin solu\u021bioneaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 prin interpretarea pe care o d\u0103 vie\u021bii religioase. Problemele \u00een jurul c\u0103rora se rote\u0219te filozofia lui Plotin sunt: a) Cum s-a n\u0103scut lumea din \u201eUnul\u201d \u0219i b) Cum ajunge omul la unirea cu Dumnezeu pentru a-\u0219i g\u0103si fericirea.<\/p>\n

Pentru Plotin via\u021ba spiritual\u0103 este religioas\u0103, iar \u00eentre religie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, art\u0103 \u0219i erotic\u0103 nu este nici o contradic\u021bie; arta, iubirea \u0219i filozofia sunt drumul spre religie.<\/p>\n

Dumnezeu este, pentru Plotin, temeiul \u00eentregii existen\u021be \u0219i principiul tuturor valorilor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sfera existen\u021bei \u00ee\u0219i are originea \u00een Dumnezeu \u0219i se dezvolt\u0103 devenind lumea inteligibil\u0103 a ideilor. Unitatea absolut\u0103 men\u021bine lucrurile \u00een toate, p\u0103trunz\u00e2nd prin toate, adun\u00e2nd laolalt\u0103 \u0219i unind ceea ce, fiind separat \u00een opozi\u021bie, este \u00een pericol s\u0103 se dezbine. El este deasupra a toate; El nu are m\u0103rime, nu este infinit; este centrul universului lucrurilor, izvorul ve\u0219nic al virtu\u021bii \u0219i originea iubirii divine, \u00een jurul c\u0103ruia se mi\u0219c\u0103 totul, spre care se \u00eendreapt\u0103 totul, din care \u00ee\u0219i iau \u00eenceputul \u0219i ie\u0219irea, \u0219i con\u0219tiin\u021ba de sine; El produce totul, existen\u021ba \u0219i via\u021ba \u00een creaturi, le sus\u021bine \u0219i le poart\u0103, c\u0103ci de\u0219i El este transcendent, totu\u0219i \u00eentrep\u0103trunde totul, Dumnezeu este mai mult dec\u00e2t existen\u021ba; El este supra-ra\u021bionalul. Lumea spiritului este lumea realit\u0103\u021bii adev\u0103rate. Nu materia \u0219i lumea fizic\u0103 reprezint\u0103 realitatea, ci g\u00e2ndirea, ca via\u021b\u0103 spiritual\u0103 con\u0219tient\u0103: ea este identic\u0103 cu existen\u021ba. Ra\u021bionalul este existentul \u0219i existentul este ra\u021bional. Din lumea Ideilor urmeaz\u0103 via\u021ba acestei lumi senzoriale sau sfera sufletului lumii. \u00cen concluzie, pentru Plotin, Dumnezeu este iubire, c\u0103ci el scrie: \u201eDemn de iubire \u0219i iubire este El; El este iubirea Sa \u00eens\u0103\u0219i, fiindc\u0103 El nu este altcumva frumos dec\u00e2t prin Sine \u00eensu\u0219i \u0219i \u00een Sine \u00eensu\u0219i\u201d.<\/p>\n

Noi \u0219tim despre Dumnezeu numai at\u00e2t c\u00e2t ne-a descoperit El. Dumnezeu este, pentru Plotin, Marele Anonim, pe care nu-L poate numi nici un nume. Dumnezeu este prototipul etern al \u00eentregii frumuse\u021bi. Filozoful idealist italian Benedetto Croce (1866-1952) scria: \u201eNumai o dat\u0103 cu Plotin frumosul cu arta se contopesc \u00eentr-un concept unic \u0219i se ob\u021bine o concep\u021bie cu totul nou\u0103; frumosul \u0219i arta se contopesc acum \u00eentr-o pasiune \u0219i \u00een\u0103l\u021bare mistic\u0103 a spiritului\u201d. Frumosul, prin urmare, nu este altceva dec\u00e2t Spiritul \u00een starea lui de des\u0103v\u00e2r\u0219ire. De unde rezult\u0103 c\u0103 Binele este superior Frumosului, a\u0219a cum Spiritul este inferior Binelui.<\/p>\n

Formele vie\u021bii sunt produse din eternitate din Unul, formele inferioare au tendin\u021ba \u00eenspre cele mai \u00eenalte, cele superioare \u00eenspre cele inferioare. Dumnezeu activeaz\u0103, sau, mai corect, El trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00een lume. El trebuie s\u0103 se prefac\u0103 \u00een lume, El r\u0103m\u00e2ne ceea ce este; Dumnezeu este prezent \u00een lume prin for\u021bele spirituale. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 El se \u00eemparte, fiindc\u0103 ceea ce este spiritual nu poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit. La fel \u0219i omul particip\u0103 la Dumnezeu, dar numai \u00een m\u0103sura \u00een care acesta \u00ee\u0219i face loc liber \u00een sufletul s\u0103u pentru a-L primi pe Dumnezeu.<\/p>\n

Sufletul poate de asemenea s\u0103 intre \u00eentr-un raport intim \u0219i cu lumea ideal\u0103, care eman\u0103 din divinitate. Omul este capabil s\u0103 fac\u0103 acest lucru datorit\u0103 \u201eEros\u201d-ului. C\u00e2nd sufletul este atras de c\u0103tre Eros spre lumea ideal\u0103, el \u00eencepe s\u0103 urce spre forme din ce \u00een ce mai frumoase. \u0218i aceasta numai printr-o stare extatic\u0103. Sufletul este chinuit de nostalgia Binelui, fiindc\u0103 sufletul este \u00een esen\u021ba sa bun. R\u0103ul \u00ee\u0219i are originea \u00een lumea extern\u0103, prin aceea c\u0103 sufletul, s\u0103l\u0103\u0219luind \u00een corp, este murd\u0103rit de materie. Posibilitatea m\u00e2ntuirii sufletului se bazeaz\u0103, dup\u0103 Plotin, pe faptul c\u0103 acesta este \u00eenrudit esen\u021bial cu Dumnezeu. \u201eOchiul n-ar fi v\u0103zut niciodat\u0103 soarele, dac\u0103 el n-ar fi \u00eenrudit cu acesta; tot asemenea sufletul n-ar putea vedea frumosul, dac\u0103 el \u00eensu\u0219i n-ar fi frumos. De aceea s\u0103 devin\u0103 fiecare mai \u00eent\u00e2i asemenea cu Dumnezeu \u0219i frumos, dac\u0103 vrea s\u0103 vad\u0103 Binele \u0219i Frumosul\u201d. Frumosul, prin urmare, nu este altceva dec\u00e2t Spiritul \u00een starea lui de des\u0103v\u00e2r\u0219ire.<\/p>\n

Problema care l-a chinuit pe Plotin a fost reunirea sufletului c\u0103zut cu prototipul lui originar divin. Este semnificativ ceea ce istorise\u0219te Porfir cu privire la ultimele cuvinte, pe care le-a spus Plotin c\u0103tre prietenul s\u0103u pe patul de moarte: \u201eTe-am a\u0219teptat, pentru a \u00eencerca s\u0103 conduc divinul din mine spre divinul din univers\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva citate din lucr\u0103rile lui Plotin:
\u201eLegea divin\u0103 este inevitabil\u0103, c\u0103ci ea are \u00een sine puterea de a f\u0103ptui ceea ce a fost decis. Cine o suport\u0103 este dus f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie spre cele pe care le va \u00eendura st\u00e2rnit de o mi\u0219care nesigur\u0103 pretutindeni \u00een r\u0103t\u0103cirile sale, \u0219i sleit dup\u0103 multe eforturi c\u0103rora li s-a opus, sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a ajunge la locul cuvenit lui, av\u00e2nd ca pedeaps\u0103 o suferin\u021b\u0103 nevoit\u0103 datorit\u0103 mi\u0219c\u0103rii sale. \u00cen lege se spune c\u00e2t \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trebuie s\u0103 dureze suferin\u021ba, \u0219i tocmai la \u00eencetarea pedepsei apare \u0219i puterea de a fugi din acele locuri, gra\u021bie armoniei care domne\u0219te peste toate.\u201d<\/p>\n

\u201eUniversul inteligibil este doar ra\u021biune \u0219i nu s-ar mai putea na\u0219te \u00eenc\u0103 un altul care s\u0103 fie doar ra\u021biune, ci dac\u0103 se n\u0103\u0219tea un altul trebuia s\u0103 fie inferior aceluia, nefiind ra\u021biune, dar nici materie c\u0103ci materia nu este ordonat\u0103, de aceea trebuia s\u0103 fie un amestec. Cele la care universul acesta se opre\u0219te sunt materia \u0219i ra\u021biunea, iar acolo de unde \u00eencepe se afl\u0103 sufletul, care guverneaz\u0103 amestecul. Partea din suflet raportat\u0103 la realitatea divin\u0103 superioar\u0103 r\u0103m\u00e2ne neamestecat\u0103 \u0219i nu are piedic\u0103 \u00een actul ei, dup\u0103 cum partea sufletului care d\u0103 via\u021b\u0103 corpului nu prime\u0219te nimic de la el.\u201d<\/p>\n

\u201ePartea ira\u021bional\u0103 a sufletului accept\u0103 r\u0103ul, adic\u0103 lipsa de m\u0103sur\u0103 \u0219i excesul \u0219i defectul, din care provin tic\u0103lo\u0219ia \u0219i la\u0219itatea \u0219i celelalte rele ale sufletului, afec\u021biunile involuntare care produc opiniile false, toate acestea determin\u0103 sufletul s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la cele pe care le evit\u0103 \u0219i pe care le caut\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eNatura rea este un fals, falsitatea primar\u0103 \u015fi absolut\u0103; \u00een schimb existen\u021ba naturii divine este adev\u0103rata existen\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t falsitatea este opusul adev\u0103rului \u0219i non-existen\u021ba naturii rele este opusul esen\u021bei naturii divine.\u201d<\/p>\n

\u201eM\u0103re\u021bia sufleteasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 dispre\u021buirea bunurilor lume\u0219ti.\u201d<\/p>\n

\u201eFrumosul din corpuri este ceva ce se face sim\u021bit chiar de la prima vedere, iar sufletul ca unul ce-l cunoa\u0219te, se pronun\u021b\u0103, \u0219i dup\u0103 ce l-a recunoscut \u00eel prime\u0219te la el (\u2026). Dar dac\u0103 se apropie de ceva ur\u00e2t, se retrage \u00een sine, \u00eel respinge \u0219i se disociaz\u0103 de el, deoarece nu este \u00een consonan\u021b\u0103 cu el \u0219i \u00eei este str\u0103in. \u201eEmo\u021biile iscate \u00een fa\u021ba a tot ceea ce este frumos trebuie s\u0103 fie: cutremurare, dulce ame\u021beal\u0103, dor, iubire \u0219i tulburare amestecat\u0103 cu pl\u0103cere.\u201d<\/p>\n

\u201eSufletul nu e frumos dec\u00e2t prin \u00een\u021belepciune.\u201d<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd materia devine st\u0103p\u00e2na formei \u00eentruchipate \u00een ea, o distruge \u0219i o corupe, aplic\u00e2ndu-i propria natur\u0103, opus\u0103 ei, nu duc\u00e2nd recele spre cald, ci pun\u00e2ndu-\u0219i propria lips\u0103 de m\u0103sur\u0103 peste forma caldului, \u0219i diformitatea peste form\u0103 \u0219i excesul \u0219i defectul peste ceea ce este m\u0103surat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va determina forma s\u0103 fie a ei \u0219i s\u0103 nu-\u0219i mai apar\u021bin\u0103\u2026\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cen\u021belepciunea este g\u00e2ndire care doboar\u0103 lucrurile inferioare pentru a \u00een\u0103l\u021ba sufletul c\u0103tre cele superioare.\u201d<\/p>\n

\u201eMateria nu este fiin\u021b\u0103, ci ea este un omonim al ei, deoarece adev\u0103rata expresie a materiei ar fi nefiin\u021b\u0103. R\u0103utatea din suflet \u0219i formele ei sunt determinate de materia cu care este \u00een leg\u0103tur\u0103 sufletul.\u201d<\/p>\n

\u201eMoartea \u00eenseamn\u0103 a-\u021bi schimba trupul, cum \u00ee\u0219i schimb\u0103 actorul haina.\u201d<\/p>\n

\u201eExperien\u021ba r\u0103ului este o cunoa\u0219tere mai clar\u0103 a binelui pentru cei a c\u0103ror putere de \u00een\u021belegere este prea slab\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 cunoa\u0219te r\u0103ul \u00eenainte de experien\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eOmul are via\u021b\u0103 complet\u0103 c\u00e2nd el posed\u0103 nu numai via\u021ba sim\u021burilor, dar \u0219i facultatea de a ra\u021biona, \u0219i inteligen\u021ba adev\u0103rat\u0103. (\u2026) Omul \u00een\u021belept nu are nevoie dec\u00e2t de el \u00eensu\u0219i pentru a fi fericit \u0219i a c\u0103p\u0103ta binele\u2026 \u201d.<\/p>\n

Filosof p\u0103g\u00e2n dar mistic, Plotin s-a dovedit preocupat de aflarea drumului spre Dumnezeu, ceea ce s-a dovedit o remarcabil\u0103 influen\u021b\u0103 asupra unora dintre p\u0103rin\u021bii Bisericii cre\u0219tine, ca de pild\u0103 asupra Sf\u00e2ntului Augustin. Lectura scrierilor lui Plotin i-a hot\u0103r\u00e2t convertirea la cre\u0219tinism.<\/p>\n

Influen\u021bele plotinismului se descoper\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een concep\u021biile g\u00e2nditorilor contemporani, deoarece \u2013 a\u015fa cum afirm\u0103 filozoful francez Pierre Hadot (1922-2010) \u2013 \u201epentru noi, via\u021ba \u0219i opera lui Plotin sunt o chemare \u00een sensul \u00een care Bergson vorbea despre o chemare a misticilor\u201d. Prin urmare, concluzioneaz\u0103 Hadot, cu toate c\u0103 \u201eomul modern este mai divizat \u00een l\u0103untrul s\u0103u dec\u00e2t omul plotinian\u201d, el poate auzi chemarea lui Plotin, fire\u0219te, nu pentru a prelua \u00eentocmai \u201eitinerarul spiritual descris de Enneade\u201d, ci pentru a accepta \u201ela fel de curajos ca \u0219i Plotin, toate dimensiunile experien\u021bei umane \u0219i tot ce este misterios, indicibil \u0219i transcendent \u00een ea\u201d.<\/p>\n

Prin comentariile \u0219i mai ales prin modul de via\u021b\u0103 al lui Plotin, \u201eplatonismul ra\u021bional se re\u00eempac\u0103 definitiv cu platonismul religios\u201d.<\/p>\n

Eminentul exeget francez, de pild\u0103, vine \u00een eseul dedicat lui Plotin cu alte preciz\u0103ri din via\u021ba filozofului: \u201eNu \u00eempotriva trupului lupta el, ci \u00eempotriva unui exces de vitalitate a trupului, care ar risca s\u0103 dezechilibreze sufletul \u00een pornirea lui spre contemplarea Binelui\u201d. Prin urmare, omul pornit pe calea des\u0103v\u00e2r\u0219irii trebuie s\u0103 devin\u0103 nep\u0103s\u0103tor la durere \u0219i la pl\u0103cere, sau \u2013 ca s\u0103 ne folosim de cuvintele lui Hadot \u2013 \u201etrebuie deci s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 s\u0103 doreasc\u0103 suferin\u021ba \u0219i durerea c\u00e2t este t\u00e2n\u0103r, ca s\u0103 nu fie luat prin surprindere la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, c\u00e2nd acestea vor veni \u00een mod natural\u201d. Acesta, ne spune Hadot, este prototipul unui exerci\u021biu spiritual, cunoscut de stoici sub numele de premeditare:\u201eFilosoful trebuie s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 treac\u0103 din vreme prin \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nepl\u0103cute, pentru a le suporta mai u\u0219or c\u00e2nd vor veni pe nea\u0219teptate\u201d, c\u0103ci numai astfel libertatea interioar\u0103 va putea birui eventualele constr\u00e2ngeri \u015fi va deveni atotst\u0103p\u00e2nitoare.<\/p>\n

Rezultat al experien\u021bei mistice, \u00een care ochiul interior al sufletului nu vede dec\u00e2t lumin\u0103, convingerea lui Plotin a fost c\u0103 putem ajunge la Dumnezeu numai prin transformarea l\u0103untric\u0103 a fiin\u021bei noastre cu ajutorul virtu\u021bii. Rolul atribuit virtu\u021bii este at\u00e2t de cov\u00e2r\u0219itor, \u00eenc\u00e2t filosoful nu ezit\u0103 s\u0103 sublinieze: \u201eF\u0103r\u0103 virtute, Dumnezeu nu este dec\u00e2t un cuv\u00e2nt!\u201d \u00cen concep\u021bia plotinian\u0103 virtutea care ne conduce la Dumnezeu nu se poate ivi \u00een suflet dec\u00e2t prin unirea cu Dumnezeu, ceea ce \u2013 sugereaz\u0103 Hadot \u2013 ne duce cu g\u00e2ndul la subtilul paradox al prezen\u021bei divine: \u201eNu m-ai c\u0103uta dac\u0103 nu m-ai fi g\u0103sit! \u201d, adic\u0103 \u201eNu M-ai c\u0103uta dac\u0103 Eu n-a\u0219 fi \u00een tine\u201d.<\/p>\n

Concluzia la care ajunge Plotin este c\u00e2t se poate de \u00eencurajatoare pentru cineva angajat pe calea des\u0103v\u00e2r\u0219irii: Lumea spiritual\u0103 nu este altceva dec\u00e2t eul cel mai profund, iar omul poate ajunge la ea prin retragerea \u00een sine!<\/p>\n

Dup\u0103 Bergson, a \u0219ti s\u0103 prive\u0219ti lumea sensibil\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ea prelungi viziunea ochiului cu viziunea spiritului\u201d, cale cu ajutorul c\u0103reia putem s\u0103 trecem dincolo de aparen\u021bele materiale.<\/p>\n

\u00censu\u0219i Pierre Hadot recunoa\u0219te \u00een Postfa\u021ba la Plotin c\u0103 i-a trebuit ceva timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a \u00een\u021beles \u201erolul de intermediar pe care-l joac\u0103 Spiritul \u00een raportul dintre suflet \u0219i principiul suprem \u2013 Binele sau Unul\u201d.
Dac\u0103 teoria platonician\u0103 a Ideilor intuie\u0219te misterul Vie\u021bii, se poate spune c\u0103 lui Plotin \u00eei revine meritul de-a fi elaborat no\u021biunile f\u0103r\u0103 de care era cu neputin\u021b\u0103 apari\u021bia unei filosofii a Vie\u021bii. Cu renumitul s\u0103u stil \u201eenigmatic \u0219i \u00eenc\u00e2lcit\u201d, Plotin ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Via\u021ba este Forma ce se formeaz\u0103 singur\u0103 \u0219i c\u0103 la Via\u021b\u0103 se ajunge prin contemplare, nu prin reflec\u021bie.<\/p>\n

Gra\u021biei Plotin \u00eei atribuie un rol important. Cu ajutorul gra\u021biei este p\u0103truns fondul Vie\u021bii, prin urmare \u201eVia\u021ba este gra\u021bie deoarece Dumnezeu este gra\u021bie\u201d, sau cum se exprim\u0103 \u00eensu\u0219i filosoful: \u201eDumnezeu se face sim\u021bit de inim\u0103 \u00een gra\u021bie\u201d. Gra\u021bia mai poate fi considerat\u0103 o mi\u0219care care face bine, \u00eentruc\u00e2t \u201edincolo de frumuse\u021be se cite\u0219te gra\u021bia, iar dincolo de gra\u021bie se \u00eentrez\u0103re\u0219te bun\u0103tatea\u201d. Iar mai presus de Bine nu exist\u0103 nimic, de \u00eendat\u0103 ce Binele este totuna cu Dumnezeu, adic\u0103 este Absolutul, este numai \u015fi numai lumin\u0103, este centrul \u0219i izvorul vie\u021bii\u2026<\/p>\n

Dar ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem prin iubire? Ea este elanul infinit (efluviul) ce vine dinspre Bine \u0219i \u00een iubire persist\u0103 intui\u021bia infinitului. Iar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest loc am descoperit at\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea interferen\u021be \u00eentre filozofia platonician\u0103 \u0219i cea plotinian\u0103, modul cum concep iubirea \u00eei desparte iremediabil pe cei doi mari g\u00e2nditori. O diferen\u021b\u0103 rezult\u0103 din modul cum cei doi g\u00e2nditori concep iubirea trupeasc\u0103. Dac\u0103 pentru Plotin iubirea trupeasc\u0103 nu este dec\u00e2t una dintre c\u0103ile de ascensiune, c\u0103ci iubirea omeneasc\u0103 este d\u0103ruit\u0103 de Bine \u0219i deci iubirea plotinian\u0103 este iubirea nemijlocit\u0103 a Binelui, pentru Platon iubirea fa\u021b\u0103 de frumuse\u021bea trupului reprezint\u0103 mijlocul principal \u0219i totodat\u0103 indispensabil al experien\u021bei filozofice.<\/p>\n

\u00cen fine, afl\u0103m de la Hadot c\u0103 o alt\u0103 deosebire decurge din faptul c\u0103 iubirea platonician\u0103 are o tonalitate masculin\u0103: este posesiv\u0103, ner\u0103bd\u0103toare \u0219i nelini\u0219tit\u0103, \u00een timp ce iubirea plotinian\u0103 \u2013 o iubire esen\u021bial mistic\u0103, are o tonalitate feminin\u0103: sufletul este fiin\u021ba \u00eendr\u0103gostit\u0103, care fie caut\u0103, alearg\u0103 \u0219i tresalt\u0103, fie se comport\u0103 aidoma unei fecioare ce vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een casa Tat\u0103lui.<\/p>\n

Plotin a sus\u021binut c\u0103 \u201e\u00een privin\u021ba mor\u021bii, \u00een\u021beleptul trebuie s\u0103 se c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 dup\u0103 principiul c\u0103 moartea este mai bun\u0103 dec\u00e2t via\u021ba cu trupul\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een\u021beleptul are capacitatea s\u0103 se deta\u0219eze de tot ce este pieritor, pentru a putea privi lucrurile din perspectiva eternit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem prin r\u0103u? R\u0103ul, ne r\u0103spunde filosoful \u00eenc\u0103rcat de senin\u0103tate \u0219i deta\u0219are trupeasc\u0103, nu este str\u0103in de ordinea universului, at\u00e2ta timp c\u00e2t el este produsul acestei ordini. C\u0103ci r\u0103ul nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t lipsirea de Bine! Prin urmare, ne spune el, Binele \u0219i r\u0103ul, respectiv pedeapsa \u0219i r\u0103splata sunt \u00een firea lucrurilor, adic\u0103 \u00een ordinea divin\u0103: \u201eProviden\u021ba divin\u0103 nu trebuie s\u0103 fac\u0103 a\u0219a \u00eenc\u00e2t noi s\u0103 nu mai \u00eensemn\u0103m nimic. Dac\u0103 Providen\u021ba ar fi totul, dac\u0103 ar fi singur\u0103, n-ar mai fi nimic de f\u0103cut, \u0219i-atunci la ce ar mai fi ea Providen\u021b\u0103?\u201d<\/p>\n

Ca o parantez\u0103 introduc cuvintele g\u00e2nditorului rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea: \u201eEu cred c\u0103 omul este f\u0103cut de Dumnezeu, \u0219i Dumnezeu nu a instalat nici un drac \u00een el. (\u2026) Binele \u0219i R\u0103ul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de oameni\u201d.<\/p>\n

Plotin f\u0103cea distinc\u021bie \u00eentre r\u0103ul particular (s\u0103r\u0103cia sau boala) \u0219i caracterul universal al r\u0103ului moral, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 omul trebuie s\u0103 \u00eencerce at\u00e2t binele c\u00e2t \u0219i r\u0103ul pentru a le putea deosebi cu folos: \u201eAnumite rele, bun\u0103oar\u0103 s\u0103r\u0103cia \u0219i boala, nu le slujesc dec\u00e2t celor ce trec prin ele. R\u0103ul moral este \u00eens\u0103 de folos \u00eentregului univers: el ilustreaz\u0103 dreptatea divin\u0103 \u0219i, prin el \u00eensu\u0219i, aduce multe alte foloase\u201d.<\/p>\n

Astfel st\u00e2nd lucrurile cu acest mare g\u00e2nditor, temeinic preg\u0103tit suflete\u0219te s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 f\u0103r\u0103 regrete trupul ruinat, nu trebuie s\u0103 ne mire c\u0103 \u0219i-a \u00eensu\u0219it ideea platonician\u0103 potrivit c\u0103reia oamenii sunt ni\u0219te biete juc\u0103rii ale zeilor, idee pe care \u00eens\u0103 o completeaz\u0103 cu adaosul esen\u021bial c\u0103, \u00een abordarea sa, jocul nu se mai practic\u0103 dec\u00e2t \u00een umbra exterioar\u0103 a omului. \u00cen rest, conchide filosoful nostru cu o bl\u00e2nd\u0103 ironie, nimic nou sub soare: Da, omul nu este dec\u00e2t o juc\u0103rie, drept urmare \u201emarile probleme ale oamenilor nu sunt dec\u00e2t ni\u0219te jocuri\u201d, iar oamenii, aidoma unor actori, \u00ee\u0219i interpreteaz\u0103 rolul ce le-a fost \u00eencredin\u021bat de destin \u201epe nenum\u0103ratele scene ale marelui teatru care este p\u0103m\u00e2ntul \u00eentreg\u201d.<\/p>\n

Plotin respingea cu t\u0103rie concep\u021bia stoic\u0103 ce sus\u021binea c\u0103 ar exista suflete rele din fire (Nu, afirm\u0103 el cu convingere, sufletul este fundamental bun!) \u0219i atunci ne punem \u00eentrebarea: Relele care ne fac via\u021ba at\u00e2t de amar\u0103, de unde provin? \u0218i Plotin reia cu ultimele puteri ale crea\u021biei doctrina nivelurilor eului, afirm\u00e2nd cu putere c\u0103 \u201erelele acestea se afl\u0103 \u00een \u00abanimal\u00bb, \u00een \u00abcompus\u00bb, adic\u0103 \u00een acea parte din noi \u00een care nivelurile inferioare ale sufletului \u0219i trupului se amestec\u0103 \u00eentre ele\u201d. \u00centruc\u00e2t cel care tr\u0103ie\u0219te \u00een partea superioar\u0103 a eului reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i domine soarta, sfatul prietenesc al filosofului nu putea fi dec\u00e2t urm\u0103torul: \u201eOmul nu trebuie s\u0103 fie \u00abcompusul\u00bb: un trup \u00eensufle\u021bit \u00een care firea trupului domin\u0103\u2026Ci ridicarea spre \u00eenalt, spre frumos, spre divin, c\u0103rora nimeni nu le este st\u0103p\u00e2n, apar\u021bin\u00e2nd celuilalt suflet, celui str\u0103in de via\u021ba trupului\u201d.<\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 omul este legat de Divinitate prin con\u0219tiin\u021ba sa rupt\u0103 din cea a Divinit\u0103\u021bii, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 evolu\u021bia precum \u0219i degradarea sa, sunt consecin\u021be ale str\u00e2nsei sau sl\u0103bitei leg\u0103turi cu Divinitatea, pe care omul singur \u0219i-o cauzeaz\u0103.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

\u201eLumea trebuie s\u0103 fie marcat\u0103 de legi \u0219i de ordine, pentru a fi scena vie\u021bii morale a omului, altfel ar fi haos, iar legea nu are o alt\u0103 putere \u00een afara celei de a duce la \u00eemplinire destinul; ea a fost dat\u0103 indivizilor, iar ei o poart\u0103 cu sine \u0219i o folosesc\u2026\u201d \u2013 Plotin<\/p>\n

Sunt la a 7-a expunere despre leg\u0103tura \u00eentre Filozofie \u0219i ideile, sentimentele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de oameni care transcend cunoscutul sau naturalul, precum \u0219i leg\u0103tura cu alt tip de cunoa\u0219tere \u2013 sigur\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103 \u2013 , cu privire la natura lucrurilor \u0219i a condi\u021biilor lor de existen\u021b\u0103. Este leg\u0103tura care poate asigura progresul.<\/p>\n

Pentru a face filozofie se cere a avea o mare sensibilitate, at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eencerci s\u0103 intri \u00een tine \u00eensu\u021bi, s\u0103 cau\u021bi un punct de sprijin \u00een g\u00e2ndirea ta care s\u0103 te echilibreze \u0219i s\u0103 ai puterea de a-i echilibra \u0219i pe ceilal\u021bi prin devoalarea contextului \u00een care ai g\u0103sit acest punct de echilibru, s\u0103-l po\u021bi explica celorlal\u021bi. Aceasta au f\u0103cut o serie de filozofi, pentru a ajuta cu g\u00e2ndirea lor la bunul mers al acestei lumi.<\/p>\n

Am scris p\u00e2n\u0103 acum despre filozofia antic\u0103, despre stoicismul grec \u0219i cel roman (5 capitole), capitolul 6 l-am considerat cel despre Marcus Aurelius \u0219i acum trec la neoplatonism, cu reprezentantul de seam\u0103 \u2013 Plotin.<\/p>\n

Despre Plotin, cu ani \u00een urm\u0103 s-a vorbit prea pu\u021bin \u0219i aceasta din cauz\u0103 c\u0103 tr\u0103itorii secolului trecut nu au fost interesa\u021bi de tema sa predominant\u0103, cea a transcenden\u021bei divine.<\/p>\n

Plotin (204-270) a fost un filosof grec, n\u0103scut \u00een Egipt, la Lykopolis. Via\u021ba sa ne este cunoscut\u0103 prin relatarea lui Porphyrus, elevul s\u0103u, care s-a \u00eengrijit \u0219i de punerea \u00een ordine a ideilor sale. Plotin a \u00eenceput s\u0103 studieze filozofia la 28 de ani. Decep\u021bionat la \u00eenceput, l-a cunoscut mai t\u00e2rziu pe Ammonios Saccas care profesa la Alexandria o doctrin\u0103 neoplatonic\u0103. Dup\u0103 ce a asistat la o prelegere a lui Ammonios, puternic impresionat, Plotin i-ar fi spus prietenului care \u00eel adusese acolo: \u201epe acest om l-am c\u0103utat!\u201d \u0219i a urmat \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul acestuia timp de 11 ani. La 40 de ani a plecat la Roma unde a fondat o \u0219coal\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 scrie dup\u0103 50 de ani. Avea o mare u\u0219urin\u021b\u0103 de a improviza, lucr\u0103rile sale erau condensate, cu accente de mare entuziasm poetic. Avea o fire bl\u00e2nd\u0103, d\u0103dea sfaturi \u0219i era privit cu prietenie de \u00eemp\u0103ratul Gallerius \u0219i de so\u021bia acestuia. Era un cunosc\u0103tor al \u00eentregii filozofii antice.<\/p>\n

Comenta deseori \u00een jurul unui text sau idei platonice, aristotelice sau stoice. Divinitatea pentru Plotin era Unul sau Binele, Unul fiind perfec\u021biunea suprem\u0103, despre care nu se poate spune dec\u00e2t c\u0103 exist\u0103. Din el ies Inteligen\u021ba \u0219i sufletul. Inteligen\u021ba este sediul ideilor, a\u0219a cum o concepuse Platon, ea admite pluralitatea esen\u021belor inteligibile. Sufletul este o emana\u021bie a inteligen\u021bei, este via\u021b\u0103 etern\u0103, este nemuritor. Lumea material\u0103 este existen\u021ba cea mai degradat\u0103 la care de abia mai ajunge lumina Unuia \u0219i a Binelui. Dar, imperfec\u021bi fiind, ajungem la cunoa\u0219terea Unuia numai cu ajutorul Extazului \u2013 un idealism religios care a putut face trecerea de la filozofia antic\u0103 la cea cre\u0219tin\u0103 \u2013 de\u0219i diferen\u021ba este mare, Dumnezeul cre\u0219tin nu produce prin emana\u021bie ci prin crea\u021bie liber\u0103, prin inteligen\u021b\u0103, voin\u021b\u0103 \u0219i bun\u0103tatea Lui. Existen\u021ba \u0219i spiritul se prezint\u0103 ca prima sciziune a unit\u0103\u021bii, iar sufletul este desf\u0103\u0219urarea tocmai a acestei mi\u0219c\u0103ri \u0219i a acestei diviziuni.<\/p>\n

Cei din Roma care \u00eei audiaser\u0103 cursurile i-au cerut ca problemele dezb\u0103tute s\u0103 fie scrise, dezvoltate, el \u00eens\u0103 a refuzat fiindc\u0103 nu avea nici timpul necesar, nici s\u0103n\u0103tatea ochilor. Aceast\u0103 condensare a ideilor l-au f\u0103cut obscur, \u00eenc\u0103 de pe atunci, \u00een special celor care nu i-au ascultat cursurile. \u00cen plus nu cuno\u0219tea foarte bine limba elen\u0103, citea, vorbea dar nu avea darul scrierii, al compunerii. A fost un filozof eclectic, care a luat la baz\u0103 metafizica lui Platon medit\u00e2nd asupra ei \u0219i \u00eentregind-o. Mul\u021bi filozofi moderni au fost influen\u021ba\u021bi de metafizica lui Plotin, metafizica \u00eensemn\u00e2nd nu numai o viziune de ansamblu asupra existen\u021bei, dar \u0219i valorificarea ei pentru echilibrarea omului cu cosmosul, cu lumea \u0219i cu sine.<\/p>\n

A murit dup\u0103 o boal\u0103 grea. \u00cenainte de a-\u0219i fi dat sufletul Plotin ar fi rostit: \u201eM\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 \u00eenal\u021b divinul din mine la divinul din Univers\u201d. Avea doar 66 de ani.<\/p>\n

Opera sa a fost compus\u0103 \u00een 16 ani de un spirit matur care, \u00een momentul c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 scrie, \u00ee\u0219i formulase deja pe deplin sistemul filosofic, put\u00e2nd \u00eentemeia un nou curent filosofic \u2013 neoplatonismul, care a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra contemporanilor s\u0103i \u0219i asupra filozofilor care au venit \u00een urma lui.<\/p>\n

Prelegerile \u0219i scrierile sale filozofice au fost prelucrate cu o remarcabil\u0103 acurate\u021be de principalul s\u0103u discipol, Porfir, \u0219i publicate \u00eentre anii 301-305 sub titlul de \u201eEnneade\u201d, tot el scriind \u0219i \u201eVita Plotini\u201d. Cele 54 de tratatele incluse \u00een Enneade sunt, de fapt, comentarii asupra unor teme clasice, din filozofia greac\u0103 anterioar\u0103 (inspirate nu numai din Platon, ci \u0219i din Aristotel, stoici, etc.) pe baza c\u0103rora, Plotin a construit doctrina sa original\u0103. A \u00eencercat s\u0103 concilieze \u00een scrierile sale exigen\u021bele ra\u021bionalit\u0103\u021bii, caracteristica filozofiei grece\u0219ti, cu aspira\u021biile mistice.<\/p>\n

At\u00e2t Plotin c\u00e2t \u015fi Porfir au tr\u0103it \u0219i au scris \u00eentr-o perioad\u0103 de criz\u0103 a culturii filosofice. Porfir a \u00eemp\u0103r\u021bit opera lui Plotin \u00een \u0219ase capitole, fiecare a c\u00e2te nou\u0103 tratate. De aici numele de Enneade (nou\u0103) acordate grupelor de c\u00e2te nou\u0103 tratate. \u00cen viziunea lui Porfir, prima Ennead\u0103 trateaz\u0103 chestiunile de etic\u0103, a doua \u0219i a treia pe cele de fizic\u0103, a patra Ennead\u0103 cuprinde tratatele care au ca tem\u0103 Sufletul, a cincea pe cele care au ca tem\u0103 Intelectul, iar a \u0219asea Ennead\u0103 pe cele care se refer\u0103 \u00een mod precump\u0103nitor la Unul. Neoplatonismul a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra cre\u0219tinismului fiind revalorificat, \u00een secolul XV, prin intermediul culturii arabe \u0219i reabilitat, \u00een Rena\u0219tere, odat\u0103 cu interesul pentru Platon. Giordano Bruno (1548-1600) s-a referit \u00een mod frecvent la Plotin \u0219i a dezvoltat unele teze plotiniene. \u00cen secolele urm\u0103toare, interesul a cunoscut un nou declin; \u00een secolul XVIII s-a tr\u0103it pe culmile ra\u021biunii \u0219i s-a renun\u021bat la ele, \u00een secolul XIX \u2013 pe culmile \u0219tiin\u021bei \u0219i s-a renun\u021bat la aceste culmi, pentru ca tot \u00een acel secol Plotin s\u0103 devin\u0103 un \u201eautor la mod\u0103\u201d. Goethe (1749- 1832) l-a citit cu entuziasm \u0219i a scris chiar versuri \u201eplotiniene\u201d.<\/p>\n

Plotin a fost citit \u0219i comentat de filozoful german Hegel (1770-1831), care a formulat \u0219i obiec\u021bii, \u00een timp ce contemporanul s\u0103u \u2013 filozoful german Schelling se simte foarte apropiat de Plotin \u00een cadrul teoriei sale despre Absolut. Mai trebuie men\u021bionat\u0103 \u0219i influen\u021ba lui Plotin asupra filozofului francez Henri Bergson (1859-1941). Toate acestea denot\u0103 \u201e\u00eencerc\u0103ri de lichidare a deficien\u021belor spiritului omenesc\u201d, dup\u0103 cum se exprima filozoful rom\u00e2n Nae Ionescu. A\u0219 spune c\u0103 mai \u00eent\u00e2i este analiza pe care o fac filozofii pentru a ajunge la depistarea neregulilor din societatea \u00een care tr\u0103iesc, cei mai mul\u021bi dintre ei lu\u00e2nd \u00een considerare cele descoperite p\u00e2n\u0103 la ei de c\u0103tre ceilal\u021bi filozofi \u0219i ad\u0103ug\u00e2nd ideile lor, c\u0103ci \u201etotul porne\u0219te de la necesitatea de echilibru al omului \u00een univers\u201d.<\/p>\n

Plotin lanseaz\u0103 premisele dezvolt\u0103rii fenomenologiei, dezvoltate \u00een secolul XX de c\u0103tre filozoful austriac Husserl (1859-1938), apreciind faptul c\u0103 mintea joac\u0103 un rol activ \u00een percep\u021bia obiectelor \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din jur, ner\u0103m\u00e2n\u00e2nd pasiv\u0103 la fluxul de informa\u021bii ce le prime\u0219te din diverse surse. \u00cen materie religioas\u0103, religia \u00eensemn\u00e2nd orientare spiritual\u0103, poten\u021bare a vie\u021bii spirituale pentru ea \u00eens\u0103\u0219i, dar \u0219i un interes pentru ceea ce este dincolo de realitatea pe care o tr\u0103im, Plotin dezvolt\u0103 \u00een acest sens o filozofie original\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 sufletul este format din dou\u0103 p\u0103r\u021bi diferite: partea superioar\u0103 este cea care re\u021bine caracteristicile divine \u0219i cea care este departe de lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, iar partea inferioar\u0103, cea care ad\u0103poste\u0219te tr\u0103s\u0103turile personalit\u0103\u021bii \u0219i cea care este susceptibil\u0103 de a fi corupt\u0103 de vicii \u0219i de pasiuni.<\/p>\n

Pornind de la aceast\u0103 doctrin\u0103 mistic\u0103, viziunea religioas\u0103 a lui Plotin poate fi rezumat\u0103 astfel:
Locul cosmic \u00een care existen\u021ba cap\u0103t\u0103 dimensiune fizic\u0103 este sufletul, care este at\u00e2t un agent contemplativ, c\u00e2t \u0219i un actor; partea contemplativ\u0103 este cea superioar\u0103 care men\u021bine permanent leg\u0103tura cu latura divin\u0103, \u00een timp ce partea inferioar\u0103, cea coruptibil\u0103, trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seasc\u0103 drumul c\u0103tre jum\u0103tatea sa; reg\u0103sirea acestui drum se realizeaz\u0103 prin parcurgerea a trei etape: cultivarea virtu\u021bii, prin care sufletul reg\u0103se\u0219te calea c\u0103tre Divinitate, practica dialecticii, care informeaz\u0103 sufletul despre natura existen\u021bei \u0219i contempla\u021bia, care este practic adev\u0103ratul mod de ac\u021biune al sufletului, aici realiz\u00e2ndu-se practic unirea celor dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi suflete\u0219ti; adev\u0103rata misiune a sufletului este de a ajunge la un nivel c\u00e2t mai apropiat de cel al lui Dumnezeu, motiv pentru care Plotin face diferen\u021ba \u00eentre virtutea de ordin divin \u0219i cea de ordin civic, prima fiind cea care este cea mai important\u0103 \u0219i care o cuprinde \u0219i pe cea de a doua. Odat\u0103 reunit, sufletul se poate concentra pe integrarea sa \u00een sistemul divin al \u201eunicului\/unul-ui\u201d, care este generatorul tuturor formelor de via\u021b\u0103. Plotin consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 denumire de \u201eunic\u201d nu este potrivit\u0103, \u00eentruc\u00e2t se face referire la un concept ce nu poate fi \u00een\u021beles de c\u0103tre oameni. Filosofia lui Plotin avea s\u0103 se propage ulterior \u00een lumea arab\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een India \u0219i \u00een lumea cre\u0219tin\u0103, \u00een perioada Evului Mediu.<\/p>\n

Pentru Plotin, Dumnezeu este transcendent lumii, c\u0103ci acesta se afl\u0103 \u00eentr-o sfer\u0103 supra-p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, deasupra lumii \u0219i ca atare El nu poate fi sesizat cu ajutorul conceptelor. El este Unul, care mai este numit \u0219i Binele, Principiul sau cel Dint\u00e2i.<\/p>\n

Binele era expresia cea mai \u00eenalt\u0103 a g\u00e2ndirii pure a ra\u021bionalit\u0103\u021bii spiritului con\u0219tient, a ra\u021bionalului care tinde s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 toat\u0103 lumea. Nostalgia dup\u0103 cunoa\u0219tere se lini\u0219te\u0219te ajuns\u0103 \u00een acest punct, c\u0103ci Binele este identic cu cunoa\u0219terea cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103.<\/p>\n

Platon considera Erosul ca fiind de ob\u00e2r\u0219ie divin\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie divin, el apar\u021bin\u00e2nd lumii demonicului, care se afl\u0103 \u00eentre ceea ce este nemuritor \u0219i muritor, \u00eentr-o nelini\u0219te etern\u0103 \u0219i mereu nedes\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, c\u0103ci Erosul este entuziasm \u0219i pasiune mi\u0219cat\u0103 de o nostalgie nem\u0103rginit\u0103 dup\u0103 Bine \u0219i Frumos, dup\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i eterna lini\u0219te. \u00cen timp ce Binele trebuie s\u0103 fie privit ca principiul al ra\u021biunii, ca Logos, iubirea (eros) are o not\u0103 de ira\u021bionalitate \u0219i de ne\u00een\u021beles, ca \u0219i lumea. Problema este de a reface leg\u0103tura dintre Logos \u0219i Eros, \u00eentre Bine \u0219i Iubire, \u00eentre ra\u021biune \u0219i via\u021b\u0103. Plotin solu\u021bioneaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 prin interpretarea pe care o d\u0103 vie\u021bii religioase. Problemele \u00een jurul c\u0103rora se rote\u0219te filozofia lui Plotin sunt: a) Cum s-a n\u0103scut lumea din \u201eUnul\u201d \u0219i b) Cum ajunge omul la unirea cu Dumnezeu pentru a-\u0219i g\u0103si fericirea.<\/p>\n

Pentru Plotin via\u021ba spiritual\u0103 este religioas\u0103, iar \u00eentre religie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, art\u0103 \u0219i erotic\u0103 nu este nici o contradic\u021bie; arta, iubirea \u0219i filozofia sunt drumul spre religie.<\/p>\n

Dumnezeu este, pentru Plotin, temeiul \u00eentregii existen\u021be \u0219i principiul tuturor valorilor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sfera existen\u021bei \u00ee\u0219i are originea \u00een Dumnezeu \u0219i se dezvolt\u0103 devenind lumea inteligibil\u0103 a ideilor. Unitatea absolut\u0103 men\u021bine lucrurile \u00een toate, p\u0103trunz\u00e2nd prin toate, adun\u00e2nd laolalt\u0103 \u0219i unind ceea ce, fiind separat \u00een opozi\u021bie, este \u00een pericol s\u0103 se dezbine. El este deasupra a toate; El nu are m\u0103rime, nu este infinit; este centrul universului lucrurilor, izvorul ve\u0219nic al virtu\u021bii \u0219i originea iubirii divine, \u00een jurul c\u0103ruia se mi\u0219c\u0103 totul, spre care se \u00eendreapt\u0103 totul, din care \u00ee\u0219i iau \u00eenceputul \u0219i ie\u0219irea, \u0219i con\u0219tiin\u021ba de sine; El produce totul, existen\u021ba \u0219i via\u021ba \u00een creaturi, le sus\u021bine \u0219i le poart\u0103, c\u0103ci de\u0219i El este transcendent, totu\u0219i \u00eentrep\u0103trunde totul, Dumnezeu este mai mult dec\u00e2t existen\u021ba; El este supra-ra\u021bionalul. Lumea spiritului este lumea realit\u0103\u021bii adev\u0103rate. Nu materia \u0219i lumea fizic\u0103 reprezint\u0103 realitatea, ci g\u00e2ndirea, ca via\u021b\u0103 spiritual\u0103 con\u0219tient\u0103: ea este identic\u0103 cu existen\u021ba. Ra\u021bionalul este existentul \u0219i existentul este ra\u021bional. Din lumea Ideilor urmeaz\u0103 via\u021ba acestei lumi senzoriale sau sfera sufletului lumii. \u00cen concluzie, pentru Plotin, Dumnezeu este iubire, c\u0103ci el scrie: \u201eDemn de iubire \u0219i iubire este El; El este iubirea Sa \u00eens\u0103\u0219i, fiindc\u0103 El nu este altcumva frumos dec\u00e2t prin Sine \u00eensu\u0219i \u0219i \u00een Sine \u00eensu\u0219i\u201d.<\/p>\n

Noi \u0219tim despre Dumnezeu numai at\u00e2t c\u00e2t ne-a descoperit El. Dumnezeu este, pentru Plotin, Marele Anonim, pe care nu-L poate numi nici un nume. Dumnezeu este prototipul etern al \u00eentregii frumuse\u021bi. Filozoful idealist italian Benedetto Croce (1866-1952) scria: \u201eNumai o dat\u0103 cu Plotin frumosul cu arta se contopesc \u00eentr-un concept unic \u0219i se ob\u021bine o concep\u021bie cu totul nou\u0103; frumosul \u0219i arta se contopesc acum \u00eentr-o pasiune \u0219i \u00een\u0103l\u021bare mistic\u0103 a spiritului\u201d. Frumosul, prin urmare, nu este altceva dec\u00e2t Spiritul \u00een starea lui de des\u0103v\u00e2r\u0219ire. De unde rezult\u0103 c\u0103 Binele este superior Frumosului, a\u0219a cum Spiritul este inferior Binelui.<\/p>\n

Formele vie\u021bii sunt produse din eternitate din Unul, formele inferioare au tendin\u021ba \u00eenspre cele mai \u00eenalte, cele superioare \u00eenspre cele inferioare. Dumnezeu activeaz\u0103, sau, mai corect, El trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00een lume. El trebuie s\u0103 se prefac\u0103 \u00een lume, El r\u0103m\u00e2ne ceea ce este; Dumnezeu este prezent \u00een lume prin for\u021bele spirituale. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 El se \u00eemparte, fiindc\u0103 ceea ce este spiritual nu poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit. La fel \u0219i omul particip\u0103 la Dumnezeu, dar numai \u00een m\u0103sura \u00een care acesta \u00ee\u0219i face loc liber \u00een sufletul s\u0103u pentru a-L primi pe Dumnezeu.<\/p>\n

Sufletul poate de asemenea s\u0103 intre \u00eentr-un raport intim \u0219i cu lumea ideal\u0103, care eman\u0103 din divinitate. Omul este capabil s\u0103 fac\u0103 acest lucru datorit\u0103 \u201eEros\u201d-ului. C\u00e2nd sufletul este atras de c\u0103tre Eros spre lumea ideal\u0103, el \u00eencepe s\u0103 urce spre forme din ce \u00een ce mai frumoase. \u0218i aceasta numai printr-o stare extatic\u0103. Sufletul este chinuit de nostalgia Binelui, fiindc\u0103 sufletul este \u00een esen\u021ba sa bun. R\u0103ul \u00ee\u0219i are originea \u00een lumea extern\u0103, prin aceea c\u0103 sufletul, s\u0103l\u0103\u0219luind \u00een corp, este murd\u0103rit de materie. Posibilitatea m\u00e2ntuirii sufletului se bazeaz\u0103, dup\u0103 Plotin, pe faptul c\u0103 acesta este \u00eenrudit esen\u021bial cu Dumnezeu. \u201eOchiul n-ar fi v\u0103zut niciodat\u0103 soarele, dac\u0103 el n-ar fi \u00eenrudit cu acesta; tot asemenea sufletul n-ar putea vedea frumosul, dac\u0103 el \u00eensu\u0219i n-ar fi frumos. De aceea s\u0103 devin\u0103 fiecare mai \u00eent\u00e2i asemenea cu Dumnezeu \u0219i frumos, dac\u0103 vrea s\u0103 vad\u0103 Binele \u0219i Frumosul\u201d. Frumosul, prin urmare, nu este altceva dec\u00e2t Spiritul \u00een starea lui de des\u0103v\u00e2r\u0219ire.<\/p>\n

Problema care l-a chinuit pe Plotin a fost reunirea sufletului c\u0103zut cu prototipul lui originar divin. Este semnificativ ceea ce istorise\u0219te Porfir cu privire la ultimele cuvinte, pe care le-a spus Plotin c\u0103tre prietenul s\u0103u pe patul de moarte: \u201eTe-am a\u0219teptat, pentru a \u00eencerca s\u0103 conduc divinul din mine spre divinul din univers\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva citate din lucr\u0103rile lui Plotin:
\u201eLegea divin\u0103 este inevitabil\u0103, c\u0103ci ea are \u00een sine puterea de a f\u0103ptui ceea ce a fost decis. Cine o suport\u0103 este dus f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie spre cele pe care le va \u00eendura st\u00e2rnit de o mi\u0219care nesigur\u0103 pretutindeni \u00een r\u0103t\u0103cirile sale, \u0219i sleit dup\u0103 multe eforturi c\u0103rora li s-a opus, sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a ajunge la locul cuvenit lui, av\u00e2nd ca pedeaps\u0103 o suferin\u021b\u0103 nevoit\u0103 datorit\u0103 mi\u0219c\u0103rii sale. \u00cen lege se spune c\u00e2t \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trebuie s\u0103 dureze suferin\u021ba, \u0219i tocmai la \u00eencetarea pedepsei apare \u0219i puterea de a fugi din acele locuri, gra\u021bie armoniei care domne\u0219te peste toate.\u201d<\/p>\n

\u201eUniversul inteligibil este doar ra\u021biune \u0219i nu s-ar mai putea na\u0219te \u00eenc\u0103 un altul care s\u0103 fie doar ra\u021biune, ci dac\u0103 se n\u0103\u0219tea un altul trebuia s\u0103 fie inferior aceluia, nefiind ra\u021biune, dar nici materie c\u0103ci materia nu este ordonat\u0103, de aceea trebuia s\u0103 fie un amestec. Cele la care universul acesta se opre\u0219te sunt materia \u0219i ra\u021biunea, iar acolo de unde \u00eencepe se afl\u0103 sufletul, care guverneaz\u0103 amestecul. Partea din suflet raportat\u0103 la realitatea divin\u0103 superioar\u0103 r\u0103m\u00e2ne neamestecat\u0103 \u0219i nu are piedic\u0103 \u00een actul ei, dup\u0103 cum partea sufletului care d\u0103 via\u021b\u0103 corpului nu prime\u0219te nimic de la el.\u201d<\/p>\n

\u201ePartea ira\u021bional\u0103 a sufletului accept\u0103 r\u0103ul, adic\u0103 lipsa de m\u0103sur\u0103 \u0219i excesul \u0219i defectul, din care provin tic\u0103lo\u0219ia \u0219i la\u0219itatea \u0219i celelalte rele ale sufletului, afec\u021biunile involuntare care produc opiniile false, toate acestea determin\u0103 sufletul s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la cele pe care le evit\u0103 \u0219i pe care le caut\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eNatura rea este un fals, falsitatea primar\u0103 \u015fi absolut\u0103; \u00een schimb existen\u021ba naturii divine este adev\u0103rata existen\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t falsitatea este opusul adev\u0103rului \u0219i non-existen\u021ba naturii rele este opusul esen\u021bei naturii divine.\u201d<\/p>\n

\u201eM\u0103re\u021bia sufleteasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 dispre\u021buirea bunurilor lume\u0219ti.\u201d<\/p>\n

\u201eFrumosul din corpuri este ceva ce se face sim\u021bit chiar de la prima vedere, iar sufletul ca unul ce-l cunoa\u0219te, se pronun\u021b\u0103, \u0219i dup\u0103 ce l-a recunoscut \u00eel prime\u0219te la el (\u2026). Dar dac\u0103 se apropie de ceva ur\u00e2t, se retrage \u00een sine, \u00eel respinge \u0219i se disociaz\u0103 de el, deoarece nu este \u00een consonan\u021b\u0103 cu el \u0219i \u00eei este str\u0103in. \u201eEmo\u021biile iscate \u00een fa\u021ba a tot ceea ce este frumos trebuie s\u0103 fie: cutremurare, dulce ame\u021beal\u0103, dor, iubire \u0219i tulburare amestecat\u0103 cu pl\u0103cere.\u201d<\/p>\n

\u201eSufletul nu e frumos dec\u00e2t prin \u00een\u021belepciune.\u201d<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd materia devine st\u0103p\u00e2na formei \u00eentruchipate \u00een ea, o distruge \u0219i o corupe, aplic\u00e2ndu-i propria natur\u0103, opus\u0103 ei, nu duc\u00e2nd recele spre cald, ci pun\u00e2ndu-\u0219i propria lips\u0103 de m\u0103sur\u0103 peste forma caldului, \u0219i diformitatea peste form\u0103 \u0219i excesul \u0219i defectul peste ceea ce este m\u0103surat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va determina forma s\u0103 fie a ei \u0219i s\u0103 nu-\u0219i mai apar\u021bin\u0103\u2026\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cen\u021belepciunea este g\u00e2ndire care doboar\u0103 lucrurile inferioare pentru a \u00een\u0103l\u021ba sufletul c\u0103tre cele superioare.\u201d<\/p>\n

\u201eMateria nu este fiin\u021b\u0103, ci ea este un omonim al ei, deoarece adev\u0103rata expresie a materiei ar fi nefiin\u021b\u0103. R\u0103utatea din suflet \u0219i formele ei sunt determinate de materia cu care este \u00een leg\u0103tur\u0103 sufletul.\u201d<\/p>\n

\u201eMoartea \u00eenseamn\u0103 a-\u021bi schimba trupul, cum \u00ee\u0219i schimb\u0103 actorul haina.\u201d<\/p>\n

\u201eExperien\u021ba r\u0103ului este o cunoa\u0219tere mai clar\u0103 a binelui pentru cei a c\u0103ror putere de \u00een\u021belegere este prea slab\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 cunoa\u0219te r\u0103ul \u00eenainte de experien\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eOmul are via\u021b\u0103 complet\u0103 c\u00e2nd el posed\u0103 nu numai via\u021ba sim\u021burilor, dar \u0219i facultatea de a ra\u021biona, \u0219i inteligen\u021ba adev\u0103rat\u0103. (\u2026) Omul \u00een\u021belept nu are nevoie dec\u00e2t de el \u00eensu\u0219i pentru a fi fericit \u0219i a c\u0103p\u0103ta binele\u2026 \u201d.<\/p>\n

Filosof p\u0103g\u00e2n dar mistic, Plotin s-a dovedit preocupat de aflarea drumului spre Dumnezeu, ceea ce s-a dovedit o remarcabil\u0103 influen\u021b\u0103 asupra unora dintre p\u0103rin\u021bii Bisericii cre\u0219tine, ca de pild\u0103 asupra Sf\u00e2ntului Augustin. Lectura scrierilor lui Plotin i-a hot\u0103r\u00e2t convertirea la cre\u0219tinism.<\/p>\n

Influen\u021bele plotinismului se descoper\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een concep\u021biile g\u00e2nditorilor contemporani, deoarece \u2013 a\u015fa cum afirm\u0103 filozoful francez Pierre Hadot (1922-2010) \u2013 \u201epentru noi, via\u021ba \u0219i opera lui Plotin sunt o chemare \u00een sensul \u00een care Bergson vorbea despre o chemare a misticilor\u201d. Prin urmare, concluzioneaz\u0103 Hadot, cu toate c\u0103 \u201eomul modern este mai divizat \u00een l\u0103untrul s\u0103u dec\u00e2t omul plotinian\u201d, el poate auzi chemarea lui Plotin, fire\u0219te, nu pentru a prelua \u00eentocmai \u201eitinerarul spiritual descris de Enneade\u201d, ci pentru a accepta \u201ela fel de curajos ca \u0219i Plotin, toate dimensiunile experien\u021bei umane \u0219i tot ce este misterios, indicibil \u0219i transcendent \u00een ea\u201d.<\/p>\n

Prin comentariile \u0219i mai ales prin modul de via\u021b\u0103 al lui Plotin, \u201eplatonismul ra\u021bional se re\u00eempac\u0103 definitiv cu platonismul religios\u201d.<\/p>\n

Eminentul exeget francez, de pild\u0103, vine \u00een eseul dedicat lui Plotin cu alte preciz\u0103ri din via\u021ba filozofului: \u201eNu \u00eempotriva trupului lupta el, ci \u00eempotriva unui exces de vitalitate a trupului, care ar risca s\u0103 dezechilibreze sufletul \u00een pornirea lui spre contemplarea Binelui\u201d. Prin urmare, omul pornit pe calea des\u0103v\u00e2r\u0219irii trebuie s\u0103 devin\u0103 nep\u0103s\u0103tor la durere \u0219i la pl\u0103cere, sau \u2013 ca s\u0103 ne folosim de cuvintele lui Hadot \u2013 \u201etrebuie deci s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 s\u0103 doreasc\u0103 suferin\u021ba \u0219i durerea c\u00e2t este t\u00e2n\u0103r, ca s\u0103 nu fie luat prin surprindere la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, c\u00e2nd acestea vor veni \u00een mod natural\u201d. Acesta, ne spune Hadot, este prototipul unui exerci\u021biu spiritual, cunoscut de stoici sub numele de premeditare:\u201eFilosoful trebuie s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 treac\u0103 din vreme prin \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nepl\u0103cute, pentru a le suporta mai u\u0219or c\u00e2nd vor veni pe nea\u0219teptate\u201d, c\u0103ci numai astfel libertatea interioar\u0103 va putea birui eventualele constr\u00e2ngeri \u015fi va deveni atotst\u0103p\u00e2nitoare.<\/p>\n

Rezultat al experien\u021bei mistice, \u00een care ochiul interior al sufletului nu vede dec\u00e2t lumin\u0103, convingerea lui Plotin a fost c\u0103 putem ajunge la Dumnezeu numai prin transformarea l\u0103untric\u0103 a fiin\u021bei noastre cu ajutorul virtu\u021bii. Rolul atribuit virtu\u021bii este at\u00e2t de cov\u00e2r\u0219itor, \u00eenc\u00e2t filosoful nu ezit\u0103 s\u0103 sublinieze: \u201eF\u0103r\u0103 virtute, Dumnezeu nu este dec\u00e2t un cuv\u00e2nt!\u201d \u00cen concep\u021bia plotinian\u0103 virtutea care ne conduce la Dumnezeu nu se poate ivi \u00een suflet dec\u00e2t prin unirea cu Dumnezeu, ceea ce \u2013 sugereaz\u0103 Hadot \u2013 ne duce cu g\u00e2ndul la subtilul paradox al prezen\u021bei divine: \u201eNu m-ai c\u0103uta dac\u0103 nu m-ai fi g\u0103sit! \u201d, adic\u0103 \u201eNu M-ai c\u0103uta dac\u0103 Eu n-a\u0219 fi \u00een tine\u201d.<\/p>\n

Concluzia la care ajunge Plotin este c\u00e2t se poate de \u00eencurajatoare pentru cineva angajat pe calea des\u0103v\u00e2r\u0219irii: Lumea spiritual\u0103 nu este altceva dec\u00e2t eul cel mai profund, iar omul poate ajunge la ea prin retragerea \u00een sine!<\/p>\n

Dup\u0103 Bergson, a \u0219ti s\u0103 prive\u0219ti lumea sensibil\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ea prelungi viziunea ochiului cu viziunea spiritului\u201d, cale cu ajutorul c\u0103reia putem s\u0103 trecem dincolo de aparen\u021bele materiale.<\/p>\n

\u00censu\u0219i Pierre Hadot recunoa\u0219te \u00een Postfa\u021ba la Plotin c\u0103 i-a trebuit ceva timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a \u00een\u021beles \u201erolul de intermediar pe care-l joac\u0103 Spiritul \u00een raportul dintre suflet \u0219i principiul suprem \u2013 Binele sau Unul\u201d.
Dac\u0103 teoria platonician\u0103 a Ideilor intuie\u0219te misterul Vie\u021bii, se poate spune c\u0103 lui Plotin \u00eei revine meritul de-a fi elaborat no\u021biunile f\u0103r\u0103 de care era cu neputin\u021b\u0103 apari\u021bia unei filosofii a Vie\u021bii. Cu renumitul s\u0103u stil \u201eenigmatic \u0219i \u00eenc\u00e2lcit\u201d, Plotin ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Via\u021ba este Forma ce se formeaz\u0103 singur\u0103 \u0219i c\u0103 la Via\u021b\u0103 se ajunge prin contemplare, nu prin reflec\u021bie.<\/p>\n

Gra\u021biei Plotin \u00eei atribuie un rol important. Cu ajutorul gra\u021biei este p\u0103truns fondul Vie\u021bii, prin urmare \u201eVia\u021ba este gra\u021bie deoarece Dumnezeu este gra\u021bie\u201d, sau cum se exprim\u0103 \u00eensu\u0219i filosoful: \u201eDumnezeu se face sim\u021bit de inim\u0103 \u00een gra\u021bie\u201d. Gra\u021bia mai poate fi considerat\u0103 o mi\u0219care care face bine, \u00eentruc\u00e2t \u201edincolo de frumuse\u021be se cite\u0219te gra\u021bia, iar dincolo de gra\u021bie se \u00eentrez\u0103re\u0219te bun\u0103tatea\u201d. Iar mai presus de Bine nu exist\u0103 nimic, de \u00eendat\u0103 ce Binele este totuna cu Dumnezeu, adic\u0103 este Absolutul, este numai \u015fi numai lumin\u0103, este centrul \u0219i izvorul vie\u021bii\u2026<\/p>\n

Dar ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem prin iubire? Ea este elanul infinit (efluviul) ce vine dinspre Bine \u0219i \u00een iubire persist\u0103 intui\u021bia infinitului. Iar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest loc am descoperit at\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea interferen\u021be \u00eentre filozofia platonician\u0103 \u0219i cea plotinian\u0103, modul cum concep iubirea \u00eei desparte iremediabil pe cei doi mari g\u00e2nditori. O diferen\u021b\u0103 rezult\u0103 din modul cum cei doi g\u00e2nditori concep iubirea trupeasc\u0103. Dac\u0103 pentru Plotin iubirea trupeasc\u0103 nu este dec\u00e2t una dintre c\u0103ile de ascensiune, c\u0103ci iubirea omeneasc\u0103 este d\u0103ruit\u0103 de Bine \u0219i deci iubirea plotinian\u0103 este iubirea nemijlocit\u0103 a Binelui, pentru Platon iubirea fa\u021b\u0103 de frumuse\u021bea trupului reprezint\u0103 mijlocul principal \u0219i totodat\u0103 indispensabil al experien\u021bei filozofice.<\/p>\n

\u00cen fine, afl\u0103m de la Hadot c\u0103 o alt\u0103 deosebire decurge din faptul c\u0103 iubirea platonician\u0103 are o tonalitate masculin\u0103: este posesiv\u0103, ner\u0103bd\u0103toare \u0219i nelini\u0219tit\u0103, \u00een timp ce iubirea plotinian\u0103 \u2013 o iubire esen\u021bial mistic\u0103, are o tonalitate feminin\u0103: sufletul este fiin\u021ba \u00eendr\u0103gostit\u0103, care fie caut\u0103, alearg\u0103 \u0219i tresalt\u0103, fie se comport\u0103 aidoma unei fecioare ce vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een casa Tat\u0103lui.<\/p>\n

Plotin a sus\u021binut c\u0103 \u201e\u00een privin\u021ba mor\u021bii, \u00een\u021beleptul trebuie s\u0103 se c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 dup\u0103 principiul c\u0103 moartea este mai bun\u0103 dec\u00e2t via\u021ba cu trupul\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een\u021beleptul are capacitatea s\u0103 se deta\u0219eze de tot ce este pieritor, pentru a putea privi lucrurile din perspectiva eternit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem prin r\u0103u? R\u0103ul, ne r\u0103spunde filosoful \u00eenc\u0103rcat de senin\u0103tate \u0219i deta\u0219are trupeasc\u0103, nu este str\u0103in de ordinea universului, at\u00e2ta timp c\u00e2t el este produsul acestei ordini. C\u0103ci r\u0103ul nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t lipsirea de Bine! Prin urmare, ne spune el, Binele \u0219i r\u0103ul, respectiv pedeapsa \u0219i r\u0103splata sunt \u00een firea lucrurilor, adic\u0103 \u00een ordinea divin\u0103: \u201eProviden\u021ba divin\u0103 nu trebuie s\u0103 fac\u0103 a\u0219a \u00eenc\u00e2t noi s\u0103 nu mai \u00eensemn\u0103m nimic. Dac\u0103 Providen\u021ba ar fi totul, dac\u0103 ar fi singur\u0103, n-ar mai fi nimic de f\u0103cut, \u0219i-atunci la ce ar mai fi ea Providen\u021b\u0103?\u201d<\/p>\n

Ca o parantez\u0103 introduc cuvintele g\u00e2nditorului rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea: \u201eEu cred c\u0103 omul este f\u0103cut de Dumnezeu, \u0219i Dumnezeu nu a instalat nici un drac \u00een el. (\u2026) Binele \u0219i R\u0103ul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de oameni\u201d.<\/p>\n

Plotin f\u0103cea distinc\u021bie \u00eentre r\u0103ul particular (s\u0103r\u0103cia sau boala) \u0219i caracterul universal al r\u0103ului moral, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 omul trebuie s\u0103 \u00eencerce at\u00e2t binele c\u00e2t \u0219i r\u0103ul pentru a le putea deosebi cu folos: \u201eAnumite rele, bun\u0103oar\u0103 s\u0103r\u0103cia \u0219i boala, nu le slujesc dec\u00e2t celor ce trec prin ele. R\u0103ul moral este \u00eens\u0103 de folos \u00eentregului univers: el ilustreaz\u0103 dreptatea divin\u0103 \u0219i, prin el \u00eensu\u0219i, aduce multe alte foloase\u201d.<\/p>\n

Astfel st\u00e2nd lucrurile cu acest mare g\u00e2nditor, temeinic preg\u0103tit suflete\u0219te s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 f\u0103r\u0103 regrete trupul ruinat, nu trebuie s\u0103 ne mire c\u0103 \u0219i-a \u00eensu\u0219it ideea platonician\u0103 potrivit c\u0103reia oamenii sunt ni\u0219te biete juc\u0103rii ale zeilor, idee pe care \u00eens\u0103 o completeaz\u0103 cu adaosul esen\u021bial c\u0103, \u00een abordarea sa, jocul nu se mai practic\u0103 dec\u00e2t \u00een umbra exterioar\u0103 a omului. \u00cen rest, conchide filosoful nostru cu o bl\u00e2nd\u0103 ironie, nimic nou sub soare: Da, omul nu este dec\u00e2t o juc\u0103rie, drept urmare \u201emarile probleme ale oamenilor nu sunt dec\u00e2t ni\u0219te jocuri\u201d, iar oamenii, aidoma unor actori, \u00ee\u0219i interpreteaz\u0103 rolul ce le-a fost \u00eencredin\u021bat de destin \u201epe nenum\u0103ratele scene ale marelui teatru care este p\u0103m\u00e2ntul \u00eentreg\u201d.<\/p>\n

Plotin respingea cu t\u0103rie concep\u021bia stoic\u0103 ce sus\u021binea c\u0103 ar exista suflete rele din fire (Nu, afirm\u0103 el cu convingere, sufletul este fundamental bun!) \u0219i atunci ne punem \u00eentrebarea: Relele care ne fac via\u021ba at\u00e2t de amar\u0103, de unde provin? \u0218i Plotin reia cu ultimele puteri ale crea\u021biei doctrina nivelurilor eului, afirm\u00e2nd cu putere c\u0103 \u201erelele acestea se afl\u0103 \u00een \u00abanimal\u00bb, \u00een \u00abcompus\u00bb, adic\u0103 \u00een acea parte din noi \u00een care nivelurile inferioare ale sufletului \u0219i trupului se amestec\u0103 \u00eentre ele\u201d. \u00centruc\u00e2t cel care tr\u0103ie\u0219te \u00een partea superioar\u0103 a eului reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i domine soarta, sfatul prietenesc al filosofului nu putea fi dec\u00e2t urm\u0103torul: \u201eOmul nu trebuie s\u0103 fie \u00abcompusul\u00bb: un trup \u00eensufle\u021bit \u00een care firea trupului domin\u0103\u2026Ci ridicarea spre \u00eenalt, spre frumos, spre divin, c\u0103rora nimeni nu le este st\u0103p\u00e2n, apar\u021bin\u00e2nd celuilalt suflet, celui str\u0103in de via\u021ba trupului\u201d.<\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 omul este legat de Divinitate prin con\u0219tiin\u021ba sa rupt\u0103 din cea a Divinit\u0103\u021bii, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 evolu\u021bia precum \u0219i degradarea sa, sunt consecin\u021be ale str\u00e2nsei sau sl\u0103bitei leg\u0103turi cu Divinitatea, pe care omul singur \u0219i-o cauzeaz\u0103.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-religia-si-stiinta-7-plotin-neoplatonism\/188212\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eLumea trebuie s\u0103 fie marcat\u0103 de legi \u0219i de ordine, pentru a fi scena vie\u021bii morale a omului, altfel ar fi haos, iar legea nu are o alt\u0103 putere \u00een afara celei de a duce la \u00eemplinire destinul; ea a fost dat\u0103 indivizilor, iar ei o poart\u0103 cu sine \u0219i o folosesc\u2026\u201d \u2013 Plotin Sunt […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1507702,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1507695","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1507695","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1507695"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1507695\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1507702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1507695"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1507695"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1507695"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}