{"id":1507535,"date":"2020-03-12T12:51:01","date_gmt":"2020-03-12T09:51:01","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1507535"},"modified":"2020-03-12T12:51:01","modified_gmt":"2020-03-12T09:51:01","slug":"despre-cumpatare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1507535","title":{"rendered":"Despre cump\u0103tare"},"content":{"rendered":"<div class=\"entry\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"650\" height=\"325\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/2f202eb4df6cbba8abd0f14bd06500325.jpg\" title=\"2f202eb4df6cbba8abd0f14bd06500325\"><\/p>\n<div class=\"entry_content\">\n<p>\u201eCump\u0103tarea omului este starea \u00eentre ner\u0103bdare \u0219i am\u00e2nare.<br \/> Este bobul de z\u0103bav\u0103 \u00eentre grab\u0103 \u0219i \u00eencetineal\u0103.\u201d<\/p>\n<p>Cump\u0103tarea este definit\u0103 \u00een dic\u021bionare drept atitudine pozitiv\u0103, de st\u0103p\u00e2nire de sine, m\u0103sur\u0103, modera\u021bie, sobrietate.Ea permite fiec\u0103rei persoane s\u0103 fie st\u0103p\u00e2n\u0103 pe sine \u00eens\u0103\u0219i, cultiv\u0103 ordinea \u00een sensibilitate \u015fi afectivitate, \u00een gusturi \u0219i pl\u0103ceri, \u00een tendin\u021bele cele mai intime ale eului: pe scurt, ne ofer\u0103 echilibrul vie\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen conformitate cu Biblia, cump\u0103tarea ar putea fi a\u015fezat\u0103 chiar la r\u0103d\u0103cina unei vie\u0163ii sensibile \u015fi spirituale. Nu este de mirare, ni se atrage aten\u021bia, dac\u0103 citim \u201eFericirile\u201d s\u0103 observ\u0103m c\u0103 \u00eentr-un mod sau altul, aproape toate sunt \u00een rela\u021bie cu aceast\u0103 virtute.<\/p>\n<p>Rolul cump\u0103t\u0103rii este cel de a proteja \u015fi a ghida ordinea intern\u0103 a persoanelor. Suntem sf\u0103tui\u021bi s\u0103 ne obi\u0219nuim s\u0103 spunem \u201enu!\u201d atunci c\u00e2nd suntem nevoi\u021bi a lupta cu r\u0103ul, \u201epentru a ob\u0163ine pacea pentru inimile noastre, pacea pe care o ducem \u00een casele noastre \u2013 fiecare, \u015fi pacea pe care o transmitem societ\u0103\u0163ii \u015fi lumii \u00eentregi\u201d . Deci, a spune \u201enu\u201d, \u00een multe cazuri duce la o victorie intern\u0103 care este o surs\u0103 de pace interioar\u0103. Este o negare a ceea ce ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Dumnezeu, a ambi\u0163iilor de sine, a pasiunilor dezordonate; este modalitatea esen\u0163ial\u0103 pentru a ne afirma propria libertatea; este o modalitate de a ne pozi\u0163iona \u00een lume \u015fi \u00een v\u00e2rful acestei lumi. Dar \u0219i a spune \u201eda!\u201d atunci c\u00e2nd ni se cere a fi uni\u021bi \u00eentr-o ac\u021biune de bine, de salvare de vie\u021bi.<\/p>\n<p>\u00cent\u00e2lnim persoane, incapabile de a spune ferm \u201enu\u201d sau \u201eda\u201d la impulsurile \u0219i la dorin\u0163ele celor din jurul lor. Ace\u015ftia sunt oamenii lipsi\u021bi de caracter sau chiar ipocri\u021bi, sunt oameni care refuz\u0103 s\u0103-\u0219i ajute semenii. \u00cent\u00e2lnim \u00eens\u0103 \u0219i oameni care spun \u201eda\u201d sau \u201enu\u201d \u00eentr-un glas, \u00een situa\u021bii grave, pentru salvarea fiin\u021belor.<\/p>\n<p>Expresia des folosit\u0103 pentru ceva sau cineva \u2013 \u201eeste cump\u0103tat\u201d, produce un sentiment de soliditate, de plenitudine. Cump\u0103tarea este atins\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd cineva este con\u015ftient de faptul c\u0103 nu tot ceea ce experiment\u0103m \u00een corpul \u015fi sufletul nostru trebuie s\u0103 fie rezolvat cu orice pre\u0163; nu tot ce se poate face trebuie s\u0103 se \u0219i fac\u0103. Este mai u\u015for s\u0103 spui da f\u0103r\u0103 a avea convingerea c\u0103 ceva este \u00een neregul\u0103 cu r\u0103spunsul t\u0103u, dar \u00een cele din urm\u0103 vei ajunge s\u0103 fii trist \u0219i s\u0103 regre\u021be c\u0103 nu ai avut curajul s\u0103 te opui r\u0103ului, unei informa\u021bii false, de exemplu.<\/p>\n<p>Cel care nu este cump\u0103tat, nu-\u0219i poate g\u0103si pacea, fuge dintr-o parte \u00een alta, \u015fi \u00een cele din urm\u0103 se angajeaz\u0103 \u00eentr-o c\u0103utare f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, care devine o autentic\u0103 fug\u0103 de sine \u00eensu\u015fi. Este o persoan\u0103 ve\u015fnic nemul\u0163umit\u0103, care tr\u0103ie\u015fte ca \u015fi cum nu s-ar putea conforma cu propria situa\u0163ie, ca \u015fi cum ar fi necesar s\u0103 caute \u00een permanen\u0163\u0103 noi senza\u0163ii. Dar nu are curajul de a sc\u0103pa din capcana \u00een care singur a intrat.<\/p>\n<p>Cump\u0103tarea are printre fructele sale lini\u015ftea a\u0219teptat\u0103 \u0219i odihna, pacea necesar\u0103, \u00een cele din urm\u0103. Cump\u0103tarea nu face s\u0103 se sting\u0103 sau s\u0103 se nege dorin\u0163ele \u015fi pasiunile, dar \u00eel face pe om cu adev\u0103rat st\u0103p\u00e2n pe sine. Pacea este \u201elini\u015ftea ordinii\u201d \u0219i ea se g\u0103se\u015fte doar \u00eentr-o inim\u0103 \u00eencrez\u0103toare \u00een sine, \u015fi dispus\u0103 s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 celorlal\u021bi. \u0218i totul se face cu convingere \u0219i curaj.<\/p>\n<p>Cump\u0103tarea imprim\u0103 individului un comportament sobru. El descoper\u0103 c\u0103, cump\u0103tarea este un lucru pozitiv, nu este pur \u015fi simplu un model de comportament pe care cineva \u00eel \u201ealege\u201d \u015fi care nu poate fi impus nim\u0103nui, ci este o virtute necesar\u0103 pentru a pune o oarecare ordine \u00een haosul ivit. Este vorba de a te educa \u00een acela\u015fi timp \u00een cump\u0103tare \u015fi libertate, ele fiind inseparabile, pentru c\u0103 libertatea \u201etraverseaz\u0103\u201d \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 uman\u0103 \u015fi st\u0103 la baza educa\u0163iei \u00eens\u0103\u015fi. Educa\u0163ia are scopul de a permite tuturor s\u0103 fie liberi pentru a lua deciziile potrivite, care vor modela via\u0163a lor, \u00een conformitate cu legile sau m\u0103surile luate.<\/p>\n<p>Cea mai bun\u0103 defini\u0163ie \u015fi regul\u0103 a cump\u0103t\u0103rii este aceasta: s\u0103 fii m\u0103surat \u00een cele absolut necesare. Cump\u0103tarea este o virtute de mare valoare moral\u0103. Este un ghid al unui drum spre lini\u015ftirea min\u0163ii \u015fi a inimii. Ea \u00eel \u00eempodobe\u015fte pe cel ce o cultiv\u0103 cu toate bunurile decen\u0163ei \u0219i ale modestiei. Petre \u021au\u021bea, \u00een \u201eFilosofia nuan\u021belor\u201d vorbe\u0219te despre curaj, la\u0219itate, sinceritate, ipocrizie, puritate, r\u0103bdare, cump\u0103tare\u2026C\u00e2t prive\u0219te libertatea omului, de care am pomenit mai sus, \u021au\u021bea spune (tot \u00een \u201eFilosofia nuan\u021belor\u201d):\u201eOmul bine f\u0103cut face uz de libertate, iar cel neispr\u0103vit face abuz \u0219i o pierde\u201d.Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare spune: \u201e\u2026 Cump\u0103tarea este o putere mare \u015fi bogat\u0103 care ne conduce spre nestric\u0103ciune. Cump\u0103tarea este o caracteristic\u0103 bun\u0103 \u015fi frumoas\u0103 a oricui, care lucreaz\u0103 pentru dob\u00e2ndirea virtu\u0163ilor. Ea este temelia tuturor virtu\u0163ilor \u015fi este prima care preg\u0103te\u015fte sufletele spre lucrarea virtu\u0163ilor\u201d.<\/p>\n<p>Aristotel (384-322 \u00ee.Hr.), ilustrul filozof grec care a pus bazele g\u00e2ndirii critice de ast\u0103zi, a scris \u201eEtica nicomahic\u0103\u201d \u2013 un tratat de moral\u0103, de filozofie practic\u0103, scriere relevant\u0103 zilelor noastre, una dintre c\u0103r\u0163ile de c\u0103p\u0103t\u00e2i ale culturii europene. Nu e vorba doar de cultur\u0103 filozofic\u0103, ci de sensul cel mai larg (\u015fi, \u00een acela\u015fi timp, mai profund) al umanit\u0103\u0163ii din noi.<\/p>\n<p>Virtutea este, pentru Aristotel, un obicei al excelen\u0163ei \u0219i \u00eentruc\u00e2t tracasarea cotidian\u0103 nu las\u0103 loc desf\u0103\u015fur\u0103rii excelen\u0163ei, recomand\u0103rile lui Aristotel se transform\u0103 \u00eentr-o metod\u0103 de filozofie practic\u0103: \u201e\u00cen c\u0103utarea st\u0103ruitoare \u015fi lucid\u0103 a unei c\u0103i de mijloc, ea fiind determinat\u0103 de ra\u021biune, a\u0219a cum ar stabili-o un om \u00een\u021belept\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 ra\u021biune mai exist\u0103 \u0219i sentimentele \u2013 de fric\u0103 \u0219i \u00eencredere \u2013, mijlocia fiind curajul.<\/p>\n<p>Este normal ca \u00een fa\u021ba unei primejdii omul s\u0103 simt\u0103 teama, dar dac\u0103 ea este \u00een exces, nu mai reprezint\u0103 ceva normal. Sau lipsa de \u00eencredere \u2013 de asemenea. \u00cen aceste cazuri avem de a face cu la\u0219itatea. Buna m\u0103sur\u0103 a \u00een\u0163elepciunii practice va fi cea care va u\u015fura \u00een\u0163elegerea comportamentului potrivit pe care ar trebui s\u0103-l adopt\u0103m.<\/p>\n<p>Aristotel vorbe\u0219te despre patru virtu\u0163i cardinale: curajul, cump\u0103tarea, dreptatea \u015fi pruden\u0163a. Din definirea lor vor porni, spune el, firele ce vor \u0163ese echilibrul sufletului \u00een lume.<\/p>\n<p>Aristotel mai afirm\u0103 c\u0103 \u00een suflet exist\u0103 ceva \u00een afar\u0103 de ra\u021biune, care se opune uneori acesteia \u0219i se r\u0103zboie\u0219te cu ea. Se dovede\u0219te astfel c\u0103 noi oamenii avem \u0219i sentimente, iar via\u021ba are doar ra\u021biunea ei. \u00cen mare, Aristotel \u00eemparte virtu\u021bile \u00een virtu\u021bi ale ra\u021biunii \u0219i virtu\u021bi etice sau morale.<\/p>\n<p>Iat\u0103 c\u0103 virtutea moral\u0103 de care trebuie s\u0103 d\u0103m dovad\u0103 acum \u00een criza ivit\u0103, include m\u0103sura, adic\u0103 cump\u0103tarea. Ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u021bie nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103, grav\u0103 pentru omenire, dar nu trebuie s\u0103 ne panic\u0103m, ci trebuie s\u0103 ne p\u0103str\u0103m cump\u0103tul \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m to\u021bi \u00een acela\u0219i mod, f\u0103r\u0103 discordie. Situa\u021bia crizei prezente ne cere s\u0103 fim mai ra\u021bionali ca oric\u00e2nd, pentru a putea lupta pentru binele vie\u021bii.<\/p>\n<p>Va trece peste rom\u00e2ni \u0219i peste \u00eentreaga lume aceast\u0103 criz\u0103 c\u0103reia, este adev\u0103rat, \u00eenc\u0103 nu putem s\u0103-i evalu\u0103m consecin\u021bele, dar nu este momentul dezbin\u0103rii, al r\u0103ut\u0103\u021bilor, b\u0103t\u0103liilor politice, ci al \u00een\u021belegerii \u0219i cump\u0103t\u0103rii.<\/p>\n<p>Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<p><span class=\"hreview-aggregate\"><span class=\"item\"><span class=\"fn\">Despre cump\u0103tare<\/span><\/span>, <span class=\"rating\"><span class=\"average\">10.0<\/span> out of <span class=\"best\">10<\/span> based on <span class=\"votes\">1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n<div>\n<div>VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n<div class=\"ratingblock \">\n<div class=\"ratingstars \">\n<div id=\"article_loader_204190\" class=\"ratingloaderarticle\">\n<div class=\"loader arrows \">\n<div class=\"loaderinner\">se actualizeaz\u0103&#8230;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"ratingtext \">\n<div id=\"gdr_text_a204190\">Rating: 10.0\/<strong>10<\/strong> (1 vote cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry_content\">\n<p>\u201eCump\u0103tarea omului este starea \u00eentre ner\u0103bdare \u0219i am\u00e2nare.<br \/> Este bobul de z\u0103bav\u0103 \u00eentre grab\u0103 \u0219i \u00eencetineal\u0103.\u201d<\/p>\n<p>Cump\u0103tarea este definit\u0103 \u00een dic\u021bionare drept atitudine pozitiv\u0103, de st\u0103p\u00e2nire de sine, m\u0103sur\u0103, modera\u021bie, sobrietate.Ea permite fiec\u0103rei persoane s\u0103 fie st\u0103p\u00e2n\u0103 pe sine \u00eens\u0103\u0219i, cultiv\u0103 ordinea \u00een sensibilitate \u015fi afectivitate, \u00een gusturi \u0219i pl\u0103ceri, \u00een tendin\u021bele cele mai intime ale eului: pe scurt, ne ofer\u0103 echilibrul vie\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen conformitate cu Biblia, cump\u0103tarea ar putea fi a\u015fezat\u0103 chiar la r\u0103d\u0103cina unei vie\u0163ii sensibile \u015fi spirituale. Nu este de mirare, ni se atrage aten\u021bia, dac\u0103 citim \u201eFericirile\u201d s\u0103 observ\u0103m c\u0103 \u00eentr-un mod sau altul, aproape toate sunt \u00een rela\u021bie cu aceast\u0103 virtute.<\/p>\n<p>Rolul cump\u0103t\u0103rii este cel de a proteja \u015fi a ghida ordinea intern\u0103 a persoanelor. Suntem sf\u0103tui\u021bi s\u0103 ne obi\u0219nuim s\u0103 spunem \u201enu!\u201d atunci c\u00e2nd suntem nevoi\u021bi a lupta cu r\u0103ul, \u201epentru a ob\u0163ine pacea pentru inimile noastre, pacea pe care o ducem \u00een casele noastre \u2013 fiecare, \u015fi pacea pe care o transmitem societ\u0103\u0163ii \u015fi lumii \u00eentregi\u201d . Deci, a spune \u201enu\u201d, \u00een multe cazuri duce la o victorie intern\u0103 care este o surs\u0103 de pace interioar\u0103. Este o negare a ceea ce ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Dumnezeu, a ambi\u0163iilor de sine, a pasiunilor dezordonate; este modalitatea esen\u0163ial\u0103 pentru a ne afirma propria libertatea; este o modalitate de a ne pozi\u0163iona \u00een lume \u015fi \u00een v\u00e2rful acestei lumi. Dar \u0219i a spune \u201eda!\u201d atunci c\u00e2nd ni se cere a fi uni\u021bi \u00eentr-o ac\u021biune de bine, de salvare de vie\u021bi.<\/p>\n<p>\u00cent\u00e2lnim persoane, incapabile de a spune ferm \u201enu\u201d sau \u201eda\u201d la impulsurile \u0219i la dorin\u0163ele celor din jurul lor. Ace\u015ftia sunt oamenii lipsi\u021bi de caracter sau chiar ipocri\u021bi, sunt oameni care refuz\u0103 s\u0103-\u0219i ajute semenii. \u00cent\u00e2lnim \u00eens\u0103 \u0219i oameni care spun \u201eda\u201d sau \u201enu\u201d \u00eentr-un glas, \u00een situa\u021bii grave, pentru salvarea fiin\u021belor.<\/p>\n<p>Expresia des folosit\u0103 pentru ceva sau cineva \u2013 \u201eeste cump\u0103tat\u201d, produce un sentiment de soliditate, de plenitudine. Cump\u0103tarea este atins\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd cineva este con\u015ftient de faptul c\u0103 nu tot ceea ce experiment\u0103m \u00een corpul \u015fi sufletul nostru trebuie s\u0103 fie rezolvat cu orice pre\u0163; nu tot ce se poate face trebuie s\u0103 se \u0219i fac\u0103. Este mai u\u015for s\u0103 spui da f\u0103r\u0103 a avea convingerea c\u0103 ceva este \u00een neregul\u0103 cu r\u0103spunsul t\u0103u, dar \u00een cele din urm\u0103 vei ajunge s\u0103 fii trist \u0219i s\u0103 regre\u021be c\u0103 nu ai avut curajul s\u0103 te opui r\u0103ului, unei informa\u021bii false, de exemplu.<\/p>\n<p>Cel care nu este cump\u0103tat, nu-\u0219i poate g\u0103si pacea, fuge dintr-o parte \u00een alta, \u015fi \u00een cele din urm\u0103 se angajeaz\u0103 \u00eentr-o c\u0103utare f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, care devine o autentic\u0103 fug\u0103 de sine \u00eensu\u015fi. Este o persoan\u0103 ve\u015fnic nemul\u0163umit\u0103, care tr\u0103ie\u015fte ca \u015fi cum nu s-ar putea conforma cu propria situa\u0163ie, ca \u015fi cum ar fi necesar s\u0103 caute \u00een permanen\u0163\u0103 noi senza\u0163ii. Dar nu are curajul de a sc\u0103pa din capcana \u00een care singur a intrat.<\/p>\n<p>Cump\u0103tarea are printre fructele sale lini\u015ftea a\u0219teptat\u0103 \u0219i odihna, pacea necesar\u0103, \u00een cele din urm\u0103. Cump\u0103tarea nu face s\u0103 se sting\u0103 sau s\u0103 se nege dorin\u0163ele \u015fi pasiunile, dar \u00eel face pe om cu adev\u0103rat st\u0103p\u00e2n pe sine. Pacea este \u201elini\u015ftea ordinii\u201d \u0219i ea se g\u0103se\u015fte doar \u00eentr-o inim\u0103 \u00eencrez\u0103toare \u00een sine, \u015fi dispus\u0103 s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 celorlal\u021bi. \u0218i totul se face cu convingere \u0219i curaj.<\/p>\n<p>Cump\u0103tarea imprim\u0103 individului un comportament sobru. El descoper\u0103 c\u0103, cump\u0103tarea este un lucru pozitiv, nu este pur \u015fi simplu un model de comportament pe care cineva \u00eel \u201ealege\u201d \u015fi care nu poate fi impus nim\u0103nui, ci este o virtute necesar\u0103 pentru a pune o oarecare ordine \u00een haosul ivit. Este vorba de a te educa \u00een acela\u015fi timp \u00een cump\u0103tare \u015fi libertate, ele fiind inseparabile, pentru c\u0103 libertatea \u201etraverseaz\u0103\u201d \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 uman\u0103 \u015fi st\u0103 la baza educa\u0163iei \u00eens\u0103\u015fi. Educa\u0163ia are scopul de a permite tuturor s\u0103 fie liberi pentru a lua deciziile potrivite, care vor modela via\u0163a lor, \u00een conformitate cu legile sau m\u0103surile luate.<\/p>\n<p>Cea mai bun\u0103 defini\u0163ie \u015fi regul\u0103 a cump\u0103t\u0103rii este aceasta: s\u0103 fii m\u0103surat \u00een cele absolut necesare. Cump\u0103tarea este o virtute de mare valoare moral\u0103. Este un ghid al unui drum spre lini\u015ftirea min\u0163ii \u015fi a inimii. Ea \u00eel \u00eempodobe\u015fte pe cel ce o cultiv\u0103 cu toate bunurile decen\u0163ei \u0219i ale modestiei. Petre \u021au\u021bea, \u00een \u201eFilosofia nuan\u021belor\u201d vorbe\u0219te despre curaj, la\u0219itate, sinceritate, ipocrizie, puritate, r\u0103bdare, cump\u0103tare\u2026C\u00e2t prive\u0219te libertatea omului, de care am pomenit mai sus, \u021au\u021bea spune (tot \u00een \u201eFilosofia nuan\u021belor\u201d):\u201eOmul bine f\u0103cut face uz de libertate, iar cel neispr\u0103vit face abuz \u0219i o pierde\u201d.Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare spune: \u201e\u2026 Cump\u0103tarea este o putere mare \u015fi bogat\u0103 care ne conduce spre nestric\u0103ciune. Cump\u0103tarea este o caracteristic\u0103 bun\u0103 \u015fi frumoas\u0103 a oricui, care lucreaz\u0103 pentru dob\u00e2ndirea virtu\u0163ilor. Ea este temelia tuturor virtu\u0163ilor \u015fi este prima care preg\u0103te\u015fte sufletele spre lucrarea virtu\u0163ilor\u201d.<\/p>\n<p>Aristotel (384-322 \u00ee.Hr.), ilustrul filozof grec care a pus bazele g\u00e2ndirii critice de ast\u0103zi, a scris \u201eEtica nicomahic\u0103\u201d \u2013 un tratat de moral\u0103, de filozofie practic\u0103, scriere relevant\u0103 zilelor noastre, una dintre c\u0103r\u0163ile de c\u0103p\u0103t\u00e2i ale culturii europene. Nu e vorba doar de cultur\u0103 filozofic\u0103, ci de sensul cel mai larg (\u015fi, \u00een acela\u015fi timp, mai profund) al umanit\u0103\u0163ii din noi.<\/p>\n<p>Virtutea este, pentru Aristotel, un obicei al excelen\u0163ei \u0219i \u00eentruc\u00e2t tracasarea cotidian\u0103 nu las\u0103 loc desf\u0103\u015fur\u0103rii excelen\u0163ei, recomand\u0103rile lui Aristotel se transform\u0103 \u00eentr-o metod\u0103 de filozofie practic\u0103: \u201e\u00cen c\u0103utarea st\u0103ruitoare \u015fi lucid\u0103 a unei c\u0103i de mijloc, ea fiind determinat\u0103 de ra\u021biune, a\u0219a cum ar stabili-o un om \u00een\u021belept\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 ra\u021biune mai exist\u0103 \u0219i sentimentele \u2013 de fric\u0103 \u0219i \u00eencredere \u2013, mijlocia fiind curajul.<\/p>\n<p>Este normal ca \u00een fa\u021ba unei primejdii omul s\u0103 simt\u0103 teama, dar dac\u0103 ea este \u00een exces, nu mai reprezint\u0103 ceva normal. Sau lipsa de \u00eencredere \u2013 de asemenea. \u00cen aceste cazuri avem de a face cu la\u0219itatea. Buna m\u0103sur\u0103 a \u00een\u0163elepciunii practice va fi cea care va u\u015fura \u00een\u0163elegerea comportamentului potrivit pe care ar trebui s\u0103-l adopt\u0103m.<\/p>\n<p>Aristotel vorbe\u0219te despre patru virtu\u0163i cardinale: curajul, cump\u0103tarea, dreptatea \u015fi pruden\u0163a. Din definirea lor vor porni, spune el, firele ce vor \u0163ese echilibrul sufletului \u00een lume.<\/p>\n<p>Aristotel mai afirm\u0103 c\u0103 \u00een suflet exist\u0103 ceva \u00een afar\u0103 de ra\u021biune, care se opune uneori acesteia \u0219i se r\u0103zboie\u0219te cu ea. Se dovede\u0219te astfel c\u0103 noi oamenii avem \u0219i sentimente, iar via\u021ba are doar ra\u021biunea ei. \u00cen mare, Aristotel \u00eemparte virtu\u021bile \u00een virtu\u021bi ale ra\u021biunii \u0219i virtu\u021bi etice sau morale.<\/p>\n<p>Iat\u0103 c\u0103 virtutea moral\u0103 de care trebuie s\u0103 d\u0103m dovad\u0103 acum \u00een criza ivit\u0103, include m\u0103sura, adic\u0103 cump\u0103tarea. Ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u021bie nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103, grav\u0103 pentru omenire, dar nu trebuie s\u0103 ne panic\u0103m, ci trebuie s\u0103 ne p\u0103str\u0103m cump\u0103tul \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m to\u021bi \u00een acela\u0219i mod, f\u0103r\u0103 discordie. Situa\u021bia crizei prezente ne cere s\u0103 fim mai ra\u021bionali ca oric\u00e2nd, pentru a putea lupta pentru binele vie\u021bii.<\/p>\n<p>Va trece peste rom\u00e2ni \u0219i peste \u00eentreaga lume aceast\u0103 criz\u0103 c\u0103reia, este adev\u0103rat, \u00eenc\u0103 nu putem s\u0103-i evalu\u0103m consecin\u021bele, dar nu este momentul dezbin\u0103rii, al r\u0103ut\u0103\u021bilor, b\u0103t\u0103liilor politice, ci al \u00een\u021belegerii \u0219i cump\u0103t\u0103rii.<\/p>\n<p>Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<p><span class=\"hreview-aggregate\"><span class=\"item\"><span class=\"fn\">Despre cump\u0103tare<\/span><\/span>, <span class=\"rating\"><span class=\"average\">10.0<\/span> out of <span class=\"best\">10<\/span> based on <span class=\"votes\">1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/despre-cumpatare\/204190\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eCump\u0103tarea omului este starea \u00eentre ner\u0103bdare \u0219i am\u00e2nare. Este bobul de z\u0103bav\u0103 \u00eentre grab\u0103 \u0219i \u00eencetineal\u0103.\u201d Cump\u0103tarea este definit\u0103 \u00een dic\u021bionare drept atitudine pozitiv\u0103, de st\u0103p\u00e2nire de sine, m\u0103sur\u0103, modera\u021bie, sobrietate.Ea permite fiec\u0103rei persoane s\u0103 fie st\u0103p\u00e2n\u0103 pe sine \u00eens\u0103\u0219i, cultiv\u0103 ordinea \u00een sensibilitate \u015fi afectivitate, \u00een gusturi \u0219i pl\u0103ceri, \u00een tendin\u021bele cele mai intime [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1507540,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1507535","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1507535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1507535"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1507535\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1507540"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1507535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1507535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1507535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}