{"id":1507468,"date":"2020-04-12T16:39:22","date_gmt":"2020-04-12T13:39:22","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1507468"},"modified":"2020-04-12T16:39:22","modified_gmt":"2020-04-12T13:39:22","slug":"egoism-teribilism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1507468","title":{"rendered":"Egoism, teribilism"},"content":{"rendered":"
<\/p>\n
\n

\u201eEgoistul \u00eemparte cu ceilal\u021bi doar grijile \u0219i sup\u0103r\u0103rile.\u201d \u2013 Honor\u00e9 de Balzac<\/p>\n

Dic\u021bionarele definesc Egoismul ca fiind aten\u021bia exagerat\u0103 fa\u021b\u0103 de sine \u00eensu\u0219i, manifestat\u0103 prin c\u0103utarea satisfacerii exclusive a intereselor \u0219i a pl\u0103cerilor personale (\u00een detrimentul celorlal\u021bi); egocentrism, egotism, individualism. Egoismul este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 moral\u0103 care provine din dorin\u021ba unora de a avea din ce \u00een ce mai multe lucruri materiale; persoana se concentreaz\u0103 asupra propriei persoane, f\u0103r\u0103 a \u021bine cont \u0219i de dorin\u021bele celor din jur. Egoistul este obsedat de g\u00e2ndul cum s\u0103 fac\u0103 c\u0103 aib\u0103 o via\u021b\u0103 sigur\u0103, din care s\u0103 nu-i lipseasc\u0103 nimic. C\u00e2\u0219tigul de bani mul\u021bi este mobilul principal care \u00eel face s\u0103 acorde mult timp acestei probleme. Persoana egoist\u0103 fiind lipsit\u0103 de modestie, cere un respect exagerat din partea celorlal\u021bi. Ea se crede puternic\u0103 ca un \u201eleu\u201d, are \u00eentotdeauna dreptate, ea \u0219tie totul, nu are nevoie ca cineva s\u0103-i acorde vreun sfat.
Sunt unii oameni egoi\u0219ti care con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 muncesc mult \u0219i ob\u021bin cu mare greutate ce au \u0219i atunci refuz\u0103 cu \u00eend\u00e2rjire s\u0103 dea altcuiva din surplusul pe care \u00eel au. \u00cencet-\u00eencet dispare la ei sensibilitatea fa\u021b\u0103 de cei din jur, nu mai v\u0103d c\u0103 exist\u0103 oameni neajutora\u021bi, nu se g\u00e2ndesc c\u0103 ar putea s\u0103 fac\u0103 ceva pentru ei, s\u0103 le ofere un ajutor: o vorb\u0103 bun\u0103, un z\u00e2mbet, un salut, un dar material. Exist\u0103 o lips\u0103 de empatie fa\u021b\u0103 de nevoile celorlal\u021bi. Astfel se produce o separare, o tulburare a rela\u021biilor dintre oameni, dintre cei cu nevoi, mai mici sau mai mari \u0219i cei care \u021bin totul pentru ei. Totul depinde cum ai fost \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti, s\u0103 sim\u021bi. Ra\u021biunea \u0219i sensibilitatea \u00ee\u0219i pun amprenta asupra fiin\u021bei \u00een acest sens.<\/p>\n

Egoi\u0219tii \u00ee\u0219i determin\u0103 scopuri bine definite \u0219i au o capacitate impresionant\u0103 de a-i manipula pe ceilal\u021bi \u00een favoarea lor, pentru a-\u0219i atinge scopurile. Sunt preocupa\u021bi strict de persoana lor, nu empatizeaz\u0103 cu ceilal\u021bi, nu \u021bin cont de dolean\u021bele altora. De asemenea, ei au tenacitatea de a folosi orice resurs\u0103 exterioar\u0103, material\u0103, uman\u0103, psihologic\u0103 \u00een interesul propriu, f\u0103r\u0103 a avea remu\u0219c\u0103ri sau sentimente de vinov\u0103\u021bie atunci c\u00e2nd cei folosi\u021bi se simt leza\u021bi. Consider\u0103 c\u0103 li se cuvine totul, \u00een mod absolut. \u00cen via\u021ba de cuplu, un partener egoist \u00eel determin\u0103 pe cel\u0103lalt s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu foarte pu\u021bin, cu lipsa de afectivitate \u0219i de empatie, cu indiferen\u021b\u0103 \u0219i neimplicare. \u00cen sfera muncii, egoi\u0219tii sunt cei pentru care \u201escopul scuz\u0103 mijloacele\u201c, iar \u00een sfera social\u0103 \u0219i a prieteniei adesea au prieteni doar de conjunctur\u0103, \u00een func\u021bie de resursele pe care ace\u0219tia le aduc \u00een folosul egoistului.<\/p>\n

Dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, c\u0103utarea propriului interes este totu\u0219i un act ra\u021bional \u0219i nu poate fi exclus din via\u021ba noastr\u0103. De aceea s-a ajuns la concluzia c\u0103 exist\u0103 diferite forme de egoism: egoism bun \u0219i egoism r\u0103u; egoism ra\u021bional \u0219i egoism ira\u021bional; egoism etic \u0219i egoism psihologic (primul este str\u00e2ns rela\u021bionat cu conceptul moralitate, \u0219i cel de al doilea are str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu conceptul motiva\u021biei).<\/p>\n

Egoismul bun \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi cuno\u0219ti foarte bine limitele \u0219i resursele, s\u0103 discerni \u00eentre nevoia ta personal\u0103 \u0219i nevoile grupului din care faci parte, s\u0103 g\u0103se\u0219ti c\u0103ile potrivite prin care s\u0103 p\u0103strezi echilibrul \u00eentre nevoi, f\u0103r\u0103 a-i leza pe ceilal\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 a-\u021bi leza interesele, ajut\u0103 la o mi\u0219care s\u0103n\u0103toas\u0103, din punct de vedere fizic \u0219i mental. Cea mai simpl\u0103 explica\u021bie a \u201eegoismului bun\u201c, am g\u0103sit-o exemplificat\u0103 cu privire la cei care \u00eei ajut\u0103 acum pe cei afecta\u021bi de aceast\u0103 boal\u0103 Corona-virus, pun\u00e2ndu-\u0219i ei \u00eent\u00e2i costuma\u021bia de protec\u021bie \u0219i numai apoi ocup\u00e2ndu-se de pacien\u021bi. Despre egoismul cel r\u0103u am scris mai sus.<\/p>\n

Intensitatea egoismului este important\u0103 la delimitarea egoismului bun de cel r\u0103u. Lipsa total\u0103 de egoism, altruismul perfect, devine, \u0219i el, un defect c\u00e2nd uit\u0103m total de sine \u0219i ne punem mereu \u00een slujba altora.<\/p>\n

De asemenea, egoismul de intensitate ridicat\u0103 devine un defect; este posibil\u0103 apari\u021bia frustr\u0103rilor, sentimentelor de inferioritate, care pot fi mascate prin comportamente din ce \u00een ce mai egoiste.
Limitele sunt necesare \u00een ambele direc\u021bii \u0219i difer\u0103 \u00een func\u021bie de indivizi. Ar trebui s\u0103 se ac\u021bioneze conform expresiei rom\u00e2ne\u0219ti: \u201eNici prea-prea, nici foarte-foarte\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 potrivit, a\u0219a cum se cuvine.<\/p>\n

Egoismul ra\u021bional este un comportament virtuos prin intermediul c\u0103ruia fiecare individ are un \u021bel suprem al vie\u021bii lui, \u0219i lupt\u0103 pentru satisfacerea proiectelor sale ra\u021bionale, f\u0103r\u0103 a folosi violen\u021ba \u00eempotriva drepturile ra\u021bionale ale altora, \u0219i \u00een acela\u0219i timp f\u0103r\u0103 s\u0103 accepte a fi violentate propriile sale drepturi.<\/p>\n

Ayn Rand (1905-1982) scriitor \u0219i filozof ruso-american a condamnat egoismul ira\u021bional, numind aceast\u0103 atitudine adora\u021bia\/cultul capriciului, iar practican\u021bilor ei le d\u0103dea numele de \u201eegoi\u0219ti f\u0103r\u0103 ego\u201d. Ea spunea, referitor la \u021bel \u2013 scop, c\u0103 \u201eExist\u0103 doar o singur\u0103 form\u0103 de depravare uman\u0103: s\u0103 nu ai nici o \u021bint\u0103\u201d. Iar cu privire la egoism: \u201eOmul, fiecare om, este un scop \u00een sine, \u0219i nu un mijloc (o unealt\u0103) pentru scopurile altora. Omul trebuie s\u0103 existe de la sine \u0219i pentru sine, f\u0103r\u0103 a se sacrifica el pentru al\u021bii \u0219i f\u0103r\u0103 a sacrifica pe al\u021bii pentru el. C\u0103utarea propriului interes ra\u021bional \u0219i a propriei fericiri trebuie s\u0103-i fie cel mai \u00eenalt scop moral al vie\u021bii sale\u201d.<\/p>\n

Psihologii au c\u0103zut de acord c\u0103 fiin\u021bele se nasc egoiste, iar \u00een\u021belegerea \u0219i respectarea drepturilor celor din jur reprezint\u0103 un comportament \u00eenv\u0103\u021bat. Astfel, pe parcursul vie\u021bii, exist\u0103, sau mai bine zis ar trebui s\u0103 existe, o balan\u021b\u0103 \u00eentre a urm\u0103ri propriile interese \u0219i a le respecta, \u00een acela\u0219i timp, pe ale celorlal\u021bi.<\/p>\n

Filozoful grec Aristotel (384 \u00ee.Hr. \u2013 322 \u00ee.Hr.) a scris dou\u0103 Etici, cea Nicomatic\u0103 \u0219i cea Eudemic\u0103. Termenul originar al primei era \u201eDespre problemele caracterului\u201d. A fi \u201eeudaimon\u201d \u00eenseamn\u0103 a prospera, a avea o via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103. Nu este o stare, ci o activitate \u201e\u00een concordan\u021b\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219irea\u201d. Chiar dac\u0103 \u00een anumite studii Aristotel este considerat dep\u0103\u0219it, nu trebuie sc\u0103pat din vedere c\u0103 el, prin scrierile sale \u0219i prin via\u021ba sa, ne-a zugr\u0103vit un ideal al des\u0103v\u00e2r\u0219irii umane.<\/p>\n

Jonathan Barnes (n. 1942), profesor de filozofie antic\u0103 la Universitatea din Geneva, \u00een cartea sa despre \u201eAristotel\u201d afirm\u0103 c\u0103 un om care-\u0219i exercit\u0103 facult\u0103\u021bile sale \u00eentr-un mod ineficient sau chiar r\u0103u, nu va putea spune c\u0103 \u0219i-a transformat via\u021ba \u00eentr-o reu\u0219it\u0103. Ne relateaz\u0103 spusele lui Aristotel \u00een \u201eEtica c\u0103tre Nicomac\u201d: \u201eDrumul de mijloc este \u00een toate ce trebuie l\u0103udat mai mult. Extremele nu sunt de l\u0103udat, dar nici de condamnat. \u00cen ceea ce prive\u0219te adev\u0103rul, cel care \u021bine calea mijlocie, ar fi numit sincer, \u0219i mijlocia \u2013 sinceritate. Deformarea ei \u00een sensul excesului, este numit\u0103 l\u0103ud\u0103ro\u0219enie \u0219i cel c\u0103ruia \u00eei apar\u021bine, \u00een propriu, este numit l\u0103ud\u0103ros; \u00een sensul lipsei, ironia, care este o ascundere a unei ne\u0219tiin\u021be. \u00cen ceea ce este pl\u0103cut \u00een rela\u021biile sociale, \u00een general, este prietenos cel care uzeaz\u0103 de ele \u00eentr-un fel drept \u0219i mijlocia se nume\u0219te aici prietenie. Virtutea este o cale de mijloc, este mijlocia \u00eentre dou\u0103 erori, a excesului \u0219i a lipsei, de aceea este mai greu s\u0103 fii virtuos. C\u0103ci vom \u00eent\u00e2lni mijlocia \u00een m\u0103sura \u00een care ne dep\u0103rt\u0103m de ce este opus ei, tot a\u0219a dup\u0103 cum \u00eendrept\u0103m un lemn care este str\u00e2mbat. Aceasta poate fi \u00een multe cazuri deosebit de greu\u201d.<\/p>\n

Aristotel situeaz\u0103 egoismul \u00eentre serviabilitate \u0219i demnitate, iar cump\u0103tarea \u00eentre desfr\u00e2u \u0219i insensibilitate, dar dac\u0103 te ab\u021bii de la orice exces, spune el, fie din fric\u0103 sau dintr-un sentiment analog, nu mai este vorba de cump\u0103tare.<\/p>\n

\u00cen acest sens, orice m\u0103sur\u0103 care se aplic\u0103 \u00een situa\u021bia crizei mondiale ap\u0103rute, este luat\u0103 pentru a determina binele, \u0219i mul\u021bi nu \u00een\u021beleg, chiar intelectuali care se gr\u0103besc a critica sub diferite forme pe cei ce administreaz\u0103 m\u0103surile popula\u021biei, ace\u0219tia fiind pu\u0219i s\u0103 ia m\u0103suri determinate de situa\u021bii nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 acum \u00een via\u021ba noastr\u0103. Le-ar trebui \u0219i criticilor \u2013 cump\u0103tare!<\/p>\n

Deci, pe Aristotel nu l-a interesat s\u0103 cerceteze virtutea doar pentru a afla ce este aceasta, ci, mai ales, spre a ar\u0103ta cum putem deveni virtuo\u0219i. El s-a str\u0103duit s\u0103 conving\u0103 c\u0103 iubirea de sine trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca iubire a \u201ep\u0103r\u021bii celei mai \u00eenalte a sufletului\u201d, cea care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fim interesa\u021bi de fericirea celorlal\u021bi ca de cea a unor \u201ealter-egouri\u201d, afirm\u00e2nd c\u0103 iubirea pentru ceilal\u021bi chiar provine din iubirea de sine. Este vorba despre o afirma\u021bie privind natura uman\u0103, o observa\u021bie de ra\u021bionalitate practic\u0103. Aristotel \u0219i-a dat seama c\u0103 dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne maximiz\u0103m fericirea, vom intra, uneori, \u00een conflict cu noi \u00een\u0219ine c\u00e2t \u0219i cu ceilal\u021bi. Cu toate c\u0103 explica\u021biile lui Aristotel l-ar anatemiza drept sus\u021bin\u0103tor al egoismului prin afirma\u021bia c\u0103 ar trebui s\u0103 acord\u0103m fericirii proprii o importan\u021b\u0103 mai mare dec\u00e2t fericirii celorlal\u021bi, totu\u0219i c\u00e2nd vorbe\u0219te despre prietenie sus\u021bine c\u0103 \u201e\u00een prieteniile adev\u0103rate, prietenii se bucur\u0103 de dragul celuilalt\u201d.<\/p>\n

Un filozof idealist italian aminte\u0219te de cuvintele din Biblie \u201eVai celui singur\u201d \u0219i spune c\u0103, atunci c\u00e2nd le gr\u0103im nu ar trebui s\u0103 ne referim la acela care nu e capabil s\u0103 str\u00e2ng\u0103 rela\u021bii sociale cu al\u021bi indivizi \u00een mod empiric determina\u021bi, ci la acela care nu \u0219tie s\u0103 str\u00e2ng\u0103 leg\u0103turi, s\u0103 se \u00eenfr\u0103\u021beasc\u0103, s\u0103 se unifice cu \u201eprietenul\u201d \u0219i cu \u201ejudec\u0103torul\u201d pe care-l g\u0103zduie\u0219te \u00een sine. \u201eVai celui singur\u201d \u00eensemn\u00e2nd, \u00een concep\u021bia filozofului, vai celui ce este gol pe din\u0103untru, care nu poate sta de vorb\u0103 cu sine, nu se poate sf\u0103tui cu el \u00eensu\u0219i, nu-\u0219i poate judeca faptele, g\u00e2ndurile sale. Vai celor ce sunt \u00een acest mod singuri, adic\u0103 f\u0103r\u0103 Spirit, goi \u00eenl\u0103untrul lor!<\/p>\n

Dar, singur \u0219i \u00een alt mod, este \u0219i cel care nu recunoa\u0219te pe cel\u0103lalt, fiindc\u0103 de la cel\u0103lalt pot veni ideile, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu cel\u0103lalt se pot defini judec\u0103\u021bile, dreptatea, \u00eentre eu \u0219i cel\u0103lalt poate ac\u021biona liantul numit Iubire.<\/p>\n

Teribilismul este atitudinea (sau vorba, sau fapta) care \u0219ocheaz\u0103, care iese din comun. Este un comportament bizar, excentric; un amestec de ambi\u021bie \u0219i spirit ludic.
R\u0103utatea, teribilismul adic\u0103 lipsa de re\u021binere, \u0219i gesturile primitive trebuie pedepsite, pentru ca ele s\u0103 trezeasc\u0103 con\u0219tiin\u021ba omului, ca acesta s\u0103 nu repete gre\u0219elile, s\u0103 nu \u00eendemne \u0219i pe al\u021bii de a face acelea\u0219i gre\u0219eli. Deci, cei care dau dovad\u0103 de teribilism nu ajut\u0103 pe nimeni cu aceast\u0103 atitudine, ci dimpotriv\u0103, bulverseaz\u0103 atmosfera!<\/p>\n

Tr\u0103im \u201evremuri de trufie luciferic\u0103\u201d spunea cineva \u0219i cred c\u0103 avea dreptate. Criza moral-religioas\u0103 ne-a dus spre acest comportament. Se pare c\u0103 a fost progresiv, a \u00eenceput din momentul \u00een care oamenii au ob\u021binut mult dorita libertate, dar pe care nu au \u00een\u021beles-o bine, omi\u021b\u00e2nd altruismul, ordinea, disciplina bine cuvenit\u0103 \u0219i arunc\u00e2ndu-se, \u00een mod egoist, \u00een haosul unor f\u0103r\u0103 de legi, a lipsei bunei cuviin\u021be.
Acum, \u00eentr-o a\u0219a atmosfer\u0103 ne-a luat prin surprindere epidemia de corona-virus care are \u0219i va avea un alt impact major asupra societ\u0103\u021bii, omului, psihicului \u0219i comportamentului uman. \u0218i nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 impactul va avea numai efecte rele sau catastrofale asupra vie\u021bii noastre, ci poate va avea \u0219i o parte pozitiv\u0103. Poate vom g\u00e2ndi mai mult asupra vie\u021bii noastre, devenind mai ra\u021bionali dar \u0219i mai sensibili, c\u0103 vom \u00een\u021belege sentimentul iubirii \u0219i al compasiunii, c\u0103 ne vom vindeca de r\u0103utate \u0219i egoism. Se pare c\u0103 am atins o limit\u0103, c\u0103 este necesar\u0103 o echilibrare a firii, o revenire la sincera simplitate \u00een condi\u021biile unei noi vie\u021bi, de a p\u0103stra o disciplin\u0103, care s\u0103 nu bulverseze nici via\u021ba noastr\u0103, nici pe a celor din jurul nostru. Vom \u00eenv\u0103\u021ba c\u00e2te ceva din gre\u0219eli, vom fi nevoi\u021bi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i vom deveni mai experimenta\u021bi, mai \u00een\u021belep\u021bi, dar cu ni\u0219te costuri ale ne\u00een\u021belegerii preliminare.<\/p>\n

Izolarea \u0219i carantina care se practic\u0103 acum, ajut\u0103 la protejarea oamenilor prin prevenirea expunerii la contactul cu persoanele care au sau care pot avea o boal\u0103 contagioas\u0103. Ele se realizeaz\u0103 \u00een mod practic fie separ\u00e2nd persoanele bolnave de cele s\u0103n\u0103toase, fie separ\u00e2nd persoanele poten\u021bial infectate cu COVID-19, de cele s\u0103n\u0103toase. Cu toate acestea sunt printre noi oameni incon\u0219tien\u021bi, oameni care cred c\u0103 boala nu-i poate atinge, care au privit cu teribilism de la \u00eenceput, iar acum au trecut \u00een partea cealalt\u0103 a exager\u0103rii. Dintr-odat\u0103, cuprin\u0219i de team\u0103, ac\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, se arunc\u0103 \u00een ac\u021biuni periculoase care le pot distruge via\u021ba. Tineri, maturi, prin ac\u021biunile lor determin\u0103 autorit\u0103\u021bile s\u0103 ia m\u0103suri din ce \u00een ce mai drastice de interzicerea acestor atitudini.<\/p>\n

Suntem datori s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de emo\u021biile noastre \u00een fa\u021ba informa\u021biilor care vin zilnic, s\u0103 analiz\u0103m situa\u021bia \u0219i s\u0103 lu\u0103m atitudinea necesar\u0103, cu calm, cu r\u0103bdare \u0219i cu speran\u021b\u0103. Fiecare s\u0103 se ajute pe sine s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 emo\u021biile, dar s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 cum poate ajuta \u0219i pe al\u021bii.<\/p>\n

S\u0103 ne aducem aminte de cuvintele poetului englez, renumit predicator al secolului al XVII-lea, John Donne, pe care le-a folosit romancierul american Ernest Hemingway (1899-1961), ca motto la cartea sa \u201ePentru cine bat clopotele\u201d: \u201eNici un om pe lume nu-i doar un ostrov, stingher \u0219i de sine st\u0103t\u0103tor; fiece om este o bucat\u0103 din continent, o p\u0103rticic\u0103 din \u00eentregul cel de c\u0103petenie; dac\u0103 marea \u00eei smulge cu valurile un bulg\u0103re, Europa e \u00eempu\u021binat\u0103, a\u0219a cum ar fi orice limb\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, sau mo\u0219ia ta ori a prietenilor t\u0103i; moartea oric\u0103rui om m\u0103 vat\u0103m\u0103 pe mine, fiindc\u0103 m\u0103 aflu cuprins \u00een omenire. \u0218i de aceea niciodat\u0103 s\u0103 nu faci \u00eentrebare pentru cine bat clopotele; pentru tine bat!\u201d<\/p>\n

S\u0103 con\u0219tientiz\u0103m c\u0103 tr\u0103im clipe prezente, dar c\u0103 avem \u00een fa\u021b\u0103 pe cele viitoare. C\u0103 vor urma \u0219i efectele negative la nivel social \u0219i economic. C\u0103 va trebui s\u0103 ne adapt\u0103m situa\u021biei, a\u0219a cum va fi ea, fiindc\u0103 Divinitatea nu ne va l\u0103sa s\u0103 pierim. Doar ne-a dat minte s\u0103 g\u00e2ndim!
S\u0103 avem un Pa\u0219te lini\u0219tit, cu speran\u021ba \u00een bine!<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n

\u201eEgoistul \u00eemparte cu ceilal\u021bi doar grijile \u0219i sup\u0103r\u0103rile.\u201d \u2013 Honor\u00e9 de Balzac<\/p>\n

Dic\u021bionarele definesc Egoismul ca fiind aten\u021bia exagerat\u0103 fa\u021b\u0103 de sine \u00eensu\u0219i, manifestat\u0103 prin c\u0103utarea satisfacerii exclusive a intereselor \u0219i a pl\u0103cerilor personale (\u00een detrimentul celorlal\u021bi); egocentrism, egotism, individualism. Egoismul este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 moral\u0103 care provine din dorin\u021ba unora de a avea din ce \u00een ce mai multe lucruri materiale; persoana se concentreaz\u0103 asupra propriei persoane, f\u0103r\u0103 a \u021bine cont \u0219i de dorin\u021bele celor din jur. Egoistul este obsedat de g\u00e2ndul cum s\u0103 fac\u0103 c\u0103 aib\u0103 o via\u021b\u0103 sigur\u0103, din care s\u0103 nu-i lipseasc\u0103 nimic. C\u00e2\u0219tigul de bani mul\u021bi este mobilul principal care \u00eel face s\u0103 acorde mult timp acestei probleme. Persoana egoist\u0103 fiind lipsit\u0103 de modestie, cere un respect exagerat din partea celorlal\u021bi. Ea se crede puternic\u0103 ca un \u201eleu\u201d, are \u00eentotdeauna dreptate, ea \u0219tie totul, nu are nevoie ca cineva s\u0103-i acorde vreun sfat.
Sunt unii oameni egoi\u0219ti care con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 muncesc mult \u0219i ob\u021bin cu mare greutate ce au \u0219i atunci refuz\u0103 cu \u00eend\u00e2rjire s\u0103 dea altcuiva din surplusul pe care \u00eel au. \u00cencet-\u00eencet dispare la ei sensibilitatea fa\u021b\u0103 de cei din jur, nu mai v\u0103d c\u0103 exist\u0103 oameni neajutora\u021bi, nu se g\u00e2ndesc c\u0103 ar putea s\u0103 fac\u0103 ceva pentru ei, s\u0103 le ofere un ajutor: o vorb\u0103 bun\u0103, un z\u00e2mbet, un salut, un dar material. Exist\u0103 o lips\u0103 de empatie fa\u021b\u0103 de nevoile celorlal\u021bi. Astfel se produce o separare, o tulburare a rela\u021biilor dintre oameni, dintre cei cu nevoi, mai mici sau mai mari \u0219i cei care \u021bin totul pentru ei. Totul depinde cum ai fost \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti, s\u0103 sim\u021bi. Ra\u021biunea \u0219i sensibilitatea \u00ee\u0219i pun amprenta asupra fiin\u021bei \u00een acest sens.<\/p>\n

Egoi\u0219tii \u00ee\u0219i determin\u0103 scopuri bine definite \u0219i au o capacitate impresionant\u0103 de a-i manipula pe ceilal\u021bi \u00een favoarea lor, pentru a-\u0219i atinge scopurile. Sunt preocupa\u021bi strict de persoana lor, nu empatizeaz\u0103 cu ceilal\u021bi, nu \u021bin cont de dolean\u021bele altora. De asemenea, ei au tenacitatea de a folosi orice resurs\u0103 exterioar\u0103, material\u0103, uman\u0103, psihologic\u0103 \u00een interesul propriu, f\u0103r\u0103 a avea remu\u0219c\u0103ri sau sentimente de vinov\u0103\u021bie atunci c\u00e2nd cei folosi\u021bi se simt leza\u021bi. Consider\u0103 c\u0103 li se cuvine totul, \u00een mod absolut. \u00cen via\u021ba de cuplu, un partener egoist \u00eel determin\u0103 pe cel\u0103lalt s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu foarte pu\u021bin, cu lipsa de afectivitate \u0219i de empatie, cu indiferen\u021b\u0103 \u0219i neimplicare. \u00cen sfera muncii, egoi\u0219tii sunt cei pentru care \u201escopul scuz\u0103 mijloacele\u201c, iar \u00een sfera social\u0103 \u0219i a prieteniei adesea au prieteni doar de conjunctur\u0103, \u00een func\u021bie de resursele pe care ace\u0219tia le aduc \u00een folosul egoistului.<\/p>\n

Dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, c\u0103utarea propriului interes este totu\u0219i un act ra\u021bional \u0219i nu poate fi exclus din via\u021ba noastr\u0103. De aceea s-a ajuns la concluzia c\u0103 exist\u0103 diferite forme de egoism: egoism bun \u0219i egoism r\u0103u; egoism ra\u021bional \u0219i egoism ira\u021bional; egoism etic \u0219i egoism psihologic (primul este str\u00e2ns rela\u021bionat cu conceptul moralitate, \u0219i cel de al doilea are str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu conceptul motiva\u021biei).<\/p>\n

Egoismul bun \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi cuno\u0219ti foarte bine limitele \u0219i resursele, s\u0103 discerni \u00eentre nevoia ta personal\u0103 \u0219i nevoile grupului din care faci parte, s\u0103 g\u0103se\u0219ti c\u0103ile potrivite prin care s\u0103 p\u0103strezi echilibrul \u00eentre nevoi, f\u0103r\u0103 a-i leza pe ceilal\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 a-\u021bi leza interesele, ajut\u0103 la o mi\u0219care s\u0103n\u0103toas\u0103, din punct de vedere fizic \u0219i mental. Cea mai simpl\u0103 explica\u021bie a \u201eegoismului bun\u201c, am g\u0103sit-o exemplificat\u0103 cu privire la cei care \u00eei ajut\u0103 acum pe cei afecta\u021bi de aceast\u0103 boal\u0103 Corona-virus, pun\u00e2ndu-\u0219i ei \u00eent\u00e2i costuma\u021bia de protec\u021bie \u0219i numai apoi ocup\u00e2ndu-se de pacien\u021bi. Despre egoismul cel r\u0103u am scris mai sus.<\/p>\n

Intensitatea egoismului este important\u0103 la delimitarea egoismului bun de cel r\u0103u. Lipsa total\u0103 de egoism, altruismul perfect, devine, \u0219i el, un defect c\u00e2nd uit\u0103m total de sine \u0219i ne punem mereu \u00een slujba altora.<\/p>\n

De asemenea, egoismul de intensitate ridicat\u0103 devine un defect; este posibil\u0103 apari\u021bia frustr\u0103rilor, sentimentelor de inferioritate, care pot fi mascate prin comportamente din ce \u00een ce mai egoiste.
Limitele sunt necesare \u00een ambele direc\u021bii \u0219i difer\u0103 \u00een func\u021bie de indivizi. Ar trebui s\u0103 se ac\u021bioneze conform expresiei rom\u00e2ne\u0219ti: \u201eNici prea-prea, nici foarte-foarte\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 potrivit, a\u0219a cum se cuvine.<\/p>\n

Egoismul ra\u021bional este un comportament virtuos prin intermediul c\u0103ruia fiecare individ are un \u021bel suprem al vie\u021bii lui, \u0219i lupt\u0103 pentru satisfacerea proiectelor sale ra\u021bionale, f\u0103r\u0103 a folosi violen\u021ba \u00eempotriva drepturile ra\u021bionale ale altora, \u0219i \u00een acela\u0219i timp f\u0103r\u0103 s\u0103 accepte a fi violentate propriile sale drepturi.<\/p>\n

Ayn Rand (1905-1982) scriitor \u0219i filozof ruso-american a condamnat egoismul ira\u021bional, numind aceast\u0103 atitudine adora\u021bia\/cultul capriciului, iar practican\u021bilor ei le d\u0103dea numele de \u201eegoi\u0219ti f\u0103r\u0103 ego\u201d. Ea spunea, referitor la \u021bel \u2013 scop, c\u0103 \u201eExist\u0103 doar o singur\u0103 form\u0103 de depravare uman\u0103: s\u0103 nu ai nici o \u021bint\u0103\u201d. Iar cu privire la egoism: \u201eOmul, fiecare om, este un scop \u00een sine, \u0219i nu un mijloc (o unealt\u0103) pentru scopurile altora. Omul trebuie s\u0103 existe de la sine \u0219i pentru sine, f\u0103r\u0103 a se sacrifica el pentru al\u021bii \u0219i f\u0103r\u0103 a sacrifica pe al\u021bii pentru el. C\u0103utarea propriului interes ra\u021bional \u0219i a propriei fericiri trebuie s\u0103-i fie cel mai \u00eenalt scop moral al vie\u021bii sale\u201d.<\/p>\n

Psihologii au c\u0103zut de acord c\u0103 fiin\u021bele se nasc egoiste, iar \u00een\u021belegerea \u0219i respectarea drepturilor celor din jur reprezint\u0103 un comportament \u00eenv\u0103\u021bat. Astfel, pe parcursul vie\u021bii, exist\u0103, sau mai bine zis ar trebui s\u0103 existe, o balan\u021b\u0103 \u00eentre a urm\u0103ri propriile interese \u0219i a le respecta, \u00een acela\u0219i timp, pe ale celorlal\u021bi.<\/p>\n

Filozoful grec Aristotel (384 \u00ee.Hr. \u2013 322 \u00ee.Hr.) a scris dou\u0103 Etici, cea Nicomatic\u0103 \u0219i cea Eudemic\u0103. Termenul originar al primei era \u201eDespre problemele caracterului\u201d. A fi \u201eeudaimon\u201d \u00eenseamn\u0103 a prospera, a avea o via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103. Nu este o stare, ci o activitate \u201e\u00een concordan\u021b\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219irea\u201d. Chiar dac\u0103 \u00een anumite studii Aristotel este considerat dep\u0103\u0219it, nu trebuie sc\u0103pat din vedere c\u0103 el, prin scrierile sale \u0219i prin via\u021ba sa, ne-a zugr\u0103vit un ideal al des\u0103v\u00e2r\u0219irii umane.<\/p>\n

Jonathan Barnes (n. 1942), profesor de filozofie antic\u0103 la Universitatea din Geneva, \u00een cartea sa despre \u201eAristotel\u201d afirm\u0103 c\u0103 un om care-\u0219i exercit\u0103 facult\u0103\u021bile sale \u00eentr-un mod ineficient sau chiar r\u0103u, nu va putea spune c\u0103 \u0219i-a transformat via\u021ba \u00eentr-o reu\u0219it\u0103. Ne relateaz\u0103 spusele lui Aristotel \u00een \u201eEtica c\u0103tre Nicomac\u201d: \u201eDrumul de mijloc este \u00een toate ce trebuie l\u0103udat mai mult. Extremele nu sunt de l\u0103udat, dar nici de condamnat. \u00cen ceea ce prive\u0219te adev\u0103rul, cel care \u021bine calea mijlocie, ar fi numit sincer, \u0219i mijlocia \u2013 sinceritate. Deformarea ei \u00een sensul excesului, este numit\u0103 l\u0103ud\u0103ro\u0219enie \u0219i cel c\u0103ruia \u00eei apar\u021bine, \u00een propriu, este numit l\u0103ud\u0103ros; \u00een sensul lipsei, ironia, care este o ascundere a unei ne\u0219tiin\u021be. \u00cen ceea ce este pl\u0103cut \u00een rela\u021biile sociale, \u00een general, este prietenos cel care uzeaz\u0103 de ele \u00eentr-un fel drept \u0219i mijlocia se nume\u0219te aici prietenie. Virtutea este o cale de mijloc, este mijlocia \u00eentre dou\u0103 erori, a excesului \u0219i a lipsei, de aceea este mai greu s\u0103 fii virtuos. C\u0103ci vom \u00eent\u00e2lni mijlocia \u00een m\u0103sura \u00een care ne dep\u0103rt\u0103m de ce este opus ei, tot a\u0219a dup\u0103 cum \u00eendrept\u0103m un lemn care este str\u00e2mbat. Aceasta poate fi \u00een multe cazuri deosebit de greu\u201d.<\/p>\n

Aristotel situeaz\u0103 egoismul \u00eentre serviabilitate \u0219i demnitate, iar cump\u0103tarea \u00eentre desfr\u00e2u \u0219i insensibilitate, dar dac\u0103 te ab\u021bii de la orice exces, spune el, fie din fric\u0103 sau dintr-un sentiment analog, nu mai este vorba de cump\u0103tare.<\/p>\n

\u00cen acest sens, orice m\u0103sur\u0103 care se aplic\u0103 \u00een situa\u021bia crizei mondiale ap\u0103rute, este luat\u0103 pentru a determina binele, \u0219i mul\u021bi nu \u00een\u021beleg, chiar intelectuali care se gr\u0103besc a critica sub diferite forme pe cei ce administreaz\u0103 m\u0103surile popula\u021biei, ace\u0219tia fiind pu\u0219i s\u0103 ia m\u0103suri determinate de situa\u021bii nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 acum \u00een via\u021ba noastr\u0103. Le-ar trebui \u0219i criticilor \u2013 cump\u0103tare!<\/p>\n

Deci, pe Aristotel nu l-a interesat s\u0103 cerceteze virtutea doar pentru a afla ce este aceasta, ci, mai ales, spre a ar\u0103ta cum putem deveni virtuo\u0219i. El s-a str\u0103duit s\u0103 conving\u0103 c\u0103 iubirea de sine trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca iubire a \u201ep\u0103r\u021bii celei mai \u00eenalte a sufletului\u201d, cea care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fim interesa\u021bi de fericirea celorlal\u021bi ca de cea a unor \u201ealter-egouri\u201d, afirm\u00e2nd c\u0103 iubirea pentru ceilal\u021bi chiar provine din iubirea de sine. Este vorba despre o afirma\u021bie privind natura uman\u0103, o observa\u021bie de ra\u021bionalitate practic\u0103. Aristotel \u0219i-a dat seama c\u0103 dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne maximiz\u0103m fericirea, vom intra, uneori, \u00een conflict cu noi \u00een\u0219ine c\u00e2t \u0219i cu ceilal\u021bi. Cu toate c\u0103 explica\u021biile lui Aristotel l-ar anatemiza drept sus\u021bin\u0103tor al egoismului prin afirma\u021bia c\u0103 ar trebui s\u0103 acord\u0103m fericirii proprii o importan\u021b\u0103 mai mare dec\u00e2t fericirii celorlal\u021bi, totu\u0219i c\u00e2nd vorbe\u0219te despre prietenie sus\u021bine c\u0103 \u201e\u00een prieteniile adev\u0103rate, prietenii se bucur\u0103 de dragul celuilalt\u201d.<\/p>\n

Un filozof idealist italian aminte\u0219te de cuvintele din Biblie \u201eVai celui singur\u201d \u0219i spune c\u0103, atunci c\u00e2nd le gr\u0103im nu ar trebui s\u0103 ne referim la acela care nu e capabil s\u0103 str\u00e2ng\u0103 rela\u021bii sociale cu al\u021bi indivizi \u00een mod empiric determina\u021bi, ci la acela care nu \u0219tie s\u0103 str\u00e2ng\u0103 leg\u0103turi, s\u0103 se \u00eenfr\u0103\u021beasc\u0103, s\u0103 se unifice cu \u201eprietenul\u201d \u0219i cu \u201ejudec\u0103torul\u201d pe care-l g\u0103zduie\u0219te \u00een sine. \u201eVai celui singur\u201d \u00eensemn\u00e2nd, \u00een concep\u021bia filozofului, vai celui ce este gol pe din\u0103untru, care nu poate sta de vorb\u0103 cu sine, nu se poate sf\u0103tui cu el \u00eensu\u0219i, nu-\u0219i poate judeca faptele, g\u00e2ndurile sale. Vai celor ce sunt \u00een acest mod singuri, adic\u0103 f\u0103r\u0103 Spirit, goi \u00eenl\u0103untrul lor!<\/p>\n

Dar, singur \u0219i \u00een alt mod, este \u0219i cel care nu recunoa\u0219te pe cel\u0103lalt, fiindc\u0103 de la cel\u0103lalt pot veni ideile, \u0219i \u00eempreun\u0103 cu cel\u0103lalt se pot defini judec\u0103\u021bile, dreptatea, \u00eentre eu \u0219i cel\u0103lalt poate ac\u021biona liantul numit Iubire.<\/p>\n

Teribilismul este atitudinea (sau vorba, sau fapta) care \u0219ocheaz\u0103, care iese din comun. Este un comportament bizar, excentric; un amestec de ambi\u021bie \u0219i spirit ludic.
R\u0103utatea, teribilismul adic\u0103 lipsa de re\u021binere, \u0219i gesturile primitive trebuie pedepsite, pentru ca ele s\u0103 trezeasc\u0103 con\u0219tiin\u021ba omului, ca acesta s\u0103 nu repete gre\u0219elile, s\u0103 nu \u00eendemne \u0219i pe al\u021bii de a face acelea\u0219i gre\u0219eli. Deci, cei care dau dovad\u0103 de teribilism nu ajut\u0103 pe nimeni cu aceast\u0103 atitudine, ci dimpotriv\u0103, bulverseaz\u0103 atmosfera!<\/p>\n

Tr\u0103im \u201evremuri de trufie luciferic\u0103\u201d spunea cineva \u0219i cred c\u0103 avea dreptate. Criza moral-religioas\u0103 ne-a dus spre acest comportament. Se pare c\u0103 a fost progresiv, a \u00eenceput din momentul \u00een care oamenii au ob\u021binut mult dorita libertate, dar pe care nu au \u00een\u021beles-o bine, omi\u021b\u00e2nd altruismul, ordinea, disciplina bine cuvenit\u0103 \u0219i arunc\u00e2ndu-se, \u00een mod egoist, \u00een haosul unor f\u0103r\u0103 de legi, a lipsei bunei cuviin\u021be.
Acum, \u00eentr-o a\u0219a atmosfer\u0103 ne-a luat prin surprindere epidemia de corona-virus care are \u0219i va avea un alt impact major asupra societ\u0103\u021bii, omului, psihicului \u0219i comportamentului uman. \u0218i nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 impactul va avea numai efecte rele sau catastrofale asupra vie\u021bii noastre, ci poate va avea \u0219i o parte pozitiv\u0103. Poate vom g\u00e2ndi mai mult asupra vie\u021bii noastre, devenind mai ra\u021bionali dar \u0219i mai sensibili, c\u0103 vom \u00een\u021belege sentimentul iubirii \u0219i al compasiunii, c\u0103 ne vom vindeca de r\u0103utate \u0219i egoism. Se pare c\u0103 am atins o limit\u0103, c\u0103 este necesar\u0103 o echilibrare a firii, o revenire la sincera simplitate \u00een condi\u021biile unei noi vie\u021bi, de a p\u0103stra o disciplin\u0103, care s\u0103 nu bulverseze nici via\u021ba noastr\u0103, nici pe a celor din jurul nostru. Vom \u00eenv\u0103\u021ba c\u00e2te ceva din gre\u0219eli, vom fi nevoi\u021bi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i vom deveni mai experimenta\u021bi, mai \u00een\u021belep\u021bi, dar cu ni\u0219te costuri ale ne\u00een\u021belegerii preliminare.<\/p>\n

Izolarea \u0219i carantina care se practic\u0103 acum, ajut\u0103 la protejarea oamenilor prin prevenirea expunerii la contactul cu persoanele care au sau care pot avea o boal\u0103 contagioas\u0103. Ele se realizeaz\u0103 \u00een mod practic fie separ\u00e2nd persoanele bolnave de cele s\u0103n\u0103toase, fie separ\u00e2nd persoanele poten\u021bial infectate cu COVID-19, de cele s\u0103n\u0103toase. Cu toate acestea sunt printre noi oameni incon\u0219tien\u021bi, oameni care cred c\u0103 boala nu-i poate atinge, care au privit cu teribilism de la \u00eenceput, iar acum au trecut \u00een partea cealalt\u0103 a exager\u0103rii. Dintr-odat\u0103, cuprin\u0219i de team\u0103, ac\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, se arunc\u0103 \u00een ac\u021biuni periculoase care le pot distruge via\u021ba. Tineri, maturi, prin ac\u021biunile lor determin\u0103 autorit\u0103\u021bile s\u0103 ia m\u0103suri din ce \u00een ce mai drastice de interzicerea acestor atitudini.<\/p>\n

Suntem datori s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de emo\u021biile noastre \u00een fa\u021ba informa\u021biilor care vin zilnic, s\u0103 analiz\u0103m situa\u021bia \u0219i s\u0103 lu\u0103m atitudinea necesar\u0103, cu calm, cu r\u0103bdare \u0219i cu speran\u021b\u0103. Fiecare s\u0103 se ajute pe sine s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 emo\u021biile, dar s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 cum poate ajuta \u0219i pe al\u021bii.<\/p>\n

S\u0103 ne aducem aminte de cuvintele poetului englez, renumit predicator al secolului al XVII-lea, John Donne, pe care le-a folosit romancierul american Ernest Hemingway (1899-1961), ca motto la cartea sa \u201ePentru cine bat clopotele\u201d: \u201eNici un om pe lume nu-i doar un ostrov, stingher \u0219i de sine st\u0103t\u0103tor; fiece om este o bucat\u0103 din continent, o p\u0103rticic\u0103 din \u00eentregul cel de c\u0103petenie; dac\u0103 marea \u00eei smulge cu valurile un bulg\u0103re, Europa e \u00eempu\u021binat\u0103, a\u0219a cum ar fi orice limb\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, sau mo\u0219ia ta ori a prietenilor t\u0103i; moartea oric\u0103rui om m\u0103 vat\u0103m\u0103 pe mine, fiindc\u0103 m\u0103 aflu cuprins \u00een omenire. \u0218i de aceea niciodat\u0103 s\u0103 nu faci \u00eentrebare pentru cine bat clopotele; pentru tine bat!\u201d<\/p>\n

S\u0103 con\u0219tientiz\u0103m c\u0103 tr\u0103im clipe prezente, dar c\u0103 avem \u00een fa\u021b\u0103 pe cele viitoare. C\u0103 vor urma \u0219i efectele negative la nivel social \u0219i economic. C\u0103 va trebui s\u0103 ne adapt\u0103m situa\u021biei, a\u0219a cum va fi ea, fiindc\u0103 Divinitatea nu ne va l\u0103sa s\u0103 pierim. Doar ne-a dat minte s\u0103 g\u00e2ndim!
S\u0103 avem un Pa\u0219te lini\u0219tit, cu speran\u021ba \u00een bine!<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/egoism-teribilism\/207598\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eEgoistul \u00eemparte cu ceilal\u021bi doar grijile \u0219i sup\u0103r\u0103rile.\u201d \u2013 Honor\u00e9 de Balzac Dic\u021bionarele definesc Egoismul ca fiind aten\u021bia exagerat\u0103 fa\u021b\u0103 de sine \u00eensu\u0219i, manifestat\u0103 prin c\u0103utarea satisfacerii exclusive a intereselor \u0219i a pl\u0103cerilor personale (\u00een detrimentul celorlal\u021bi); egocentrism, egotism, individualism. Egoismul este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 moral\u0103 care provine din dorin\u021ba unora de a avea din ce […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1507472,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1507468","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1507468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1507468"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1507468\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1507472"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1507468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1507468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1507468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}