{"id":1487958,"date":"2026-01-27T10:40:32","date_gmt":"2026-01-27T07:40:32","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1487958"},"modified":"2026-01-27T10:40:32","modified_gmt":"2026-01-27T07:40:32","slug":"cand-placile-tectonice-ale-geopoliticii-se-misca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1487958","title":{"rendered":"C\u00e2nd pl\u0103cile tectonice ale geopoliticii se mi\u0219c\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
<\/div>\n
\n

Articol semnat de Dr. Ion I. Jinga, ambasador, Reprezentant Permanent al Rom\u00e2niei pe l\u00e2ng\u0103 Consiliul Europei.<\/p>\n

\n

Pe c\u00e2nd eram un adolescent dornic s\u0103 descop\u0103r lumea, am \u00eenv\u0103\u021bat alfabetul Morse pentru comunicarea la distan\u021b\u0103. \u00cen codul Morse, semnalul de urgen\u021b\u0103 este o secven\u021b\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103 de trei puncte \/ trei liniu\u021be \/ trei puncte \u2013 echivalentul literelor \u201eSOS\u201d<\/span>. Fiind adesea asociat cu cuvintele \u201esalva\u021bi sufletele noastre\u201d<\/span>,\u00a0SOS indic\u0103 o criz\u0103 iminent\u0103 \u0219i nevoia de ac\u021biune imediat\u0103. S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, \u00een ajunul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, \u00een Elve\u021bia, mul\u021bi oameni aveau sentimentul unei crize iminente<\/p>\n

\u00cen august 2015, c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 pe Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, acesta mi-a spus: \u201eA\u021bi ajuns la New York \u00eentr-un moment foarte interesant, pentru c\u0103 pl\u0103cile tectonice ale geopoliticii \u00eencep s\u0103 se mi\u0219te\u201d.\u00a0<\/span>Zece ani mai t\u00e2rziu \u0219i v\u0103zut de la Consiliul Europei din Strasbourg, \u00eemi dau seama \u00eenc\u0103 odat\u0103 c\u00e2t\u0103 dreptate a avut. \u00cen articolul \u201eDespre democra\u021bie \u0219i revolu\u021bii industriale\u201d,\u00a0pe care l-am publicat \u00een martie 2025, sugeram c\u0103 exist\u0103 o rela\u021bie biunivoc\u0103 \u00eentre revolu\u021biile industriale succesive \u0219i elitele economice aflate la putere, care poate contribui la \u00een\u021belegerea ciclurilor geopolitice. Scriam atunci: \u201e\u2026Odat\u0103 cu cea de-a treia revolu\u021bie industrial\u0103, elitele industriale au cedat puterea elitelor financiare, a c\u0103ror prosperitate se bazeaz\u0103 pe dezvoltarea serviciilor financiare \u0219i pe libera circula\u021bie a capitalurilor, care \u00eenfloresc \u00eentr-o lume globalizat\u0103. Dup\u0103 \u00eencheierea crizei Covid-19, lumea a intrat \u00een cea de-a patra revolu\u021bie industrial\u0103, caracterizat\u0103 de utilizarea pe scar\u0103 larg\u0103 a inteligen\u021bei artificiale, a platformelor digitale, interconect\u0103rii, nanotehnologiei\u2026 \u00centr-o astfel de lume, externalizarea produc\u021biei \u0219i lan\u021burile lungi de aprovizionare nu mai sunt necesare, \u00een timp ce protejarea pie\u021belor \u0219i accesul la resurse critice devin vitale\u2026 Cea de-a patra revolu\u021bie industrial\u0103 pare s\u0103 readuc\u0103 \u00een prim-plan elitele industriale.\u201d \u00a0<\/span><\/p>\n

Dintr-o perspectiv\u0103 istoric\u0103, schimb\u0103ri structurale precum cele la care asistam \u00een prezent apar odat\u0103 la un secol \u0219i ele pot fi disruptive. Este o perioad\u0103 de polarizare profund\u0103 \u0219i volatilitate geopolitic\u0103, cu multiple crize ce au loc concomitent \u0219i o concuren\u021b\u0103 \u00eentre principalii actori extins\u0103 la noi domenii de confruntare \u2013 de la cursa geopolitic\u0103 pentru spa\u021biul extra-atmosferic, p\u00e2n\u0103 la rivalitatea \u00een domeniul inteligen\u021bei artificiale. Raportul Global Risks 2026<\/span>, publicat de Forumul Economic Mondial \u00eenaintea reuniunii sale anuale, surprinde perspectivele a peste 1.300 de exper\u021bi din \u00eentreaga lume: ace\u0219tia identific\u0103 confruntarea geoeconomic\u0103, conflictele armate \u00eentre state, fenomenele meteorologice extreme, polarizarea societal\u0103, dezinformarea \u0219i informa\u021bia eronat\u0103, drept cele mai presante riscuri \u00een anul 2026. Erodarea drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor civice se afl\u0103 abia pe locul opt.<\/p>\n

La Davos, cancelarul german Friedrich Merz a rezumat perfect aceast\u0103 nou\u0103 realitate: \u201eOrdinea mondial\u0103 veche se destram\u0103 \u00eentr-un ritm uluitor. Am intrat \u00eentr-o er\u0103 a politicii marilor puteri. Noua lume a marilor puteri este fondat\u0103 pe putere, autoritate \u0219i, atunci c\u00e2nd este necesar, pe for\u021b\u0103. Nu este un loc confortabil\u201d<\/span>,\u00a0\u00een timp ce pre\u0219edintele finlandez Alexander Stubb a caracterizat momentul drept o ruptur\u0103 genera\u021bional\u0103 \u00een ordinea mondial\u0103 \u0219i a \u00eendemnat Europa s\u0103 ac\u021bioneze cu un \u201erealism bazat pe valori\u201d.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00centr-un mesaj postat pe platforma X la 21 ianuarie, Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, scria: \u201eAnul acesta, starea de spirit la reuniunea anual\u0103 a Forumului Economic Mondial reflect\u0103 o lume aflat\u0103 sub presiune. Tensiunile globale remodeleaz\u0103 priorit\u0103\u021bile. De aceea, tema acestui an \u2013 spiritul dialogului \u2013 este central\u0103. Europa trebuie s\u0103 acorde prioritate unit\u0103\u021bii sale: diversitatea este o for\u021b\u0103, dar fragmentarea este o sl\u0103biciune \u00een fa\u021ba \u0219ocurilor geopolitice.\u201d<\/span>\u00a0El consider\u0103 c\u0103 securitatea nu mai \u021bine doar de frontiere sau bugete militare: \u201eLinia frontului este peste tot, \u00een instan\u021bele noastre judiciare, \u00een parlamentele noastre, \u00een spa\u021biul nostru informa\u021bional \u0219i \u00een \u00eencrederea pe care oamenii o au \u00een institu\u021biile publice. \u00centr-un moment de re\u00eenarmare de amploarea celei din perioada R\u0103zboiului Rece, Consiliul Europei joac\u0103 un rol central \u00een asigurarea controlului democratic care confer\u0103 legitimitate securit\u0103\u021bii.\u201d\u00a0 <\/span>\u00a0<\/p>\n

Un element important pe care se construie\u0219te \u00eencrederea este dreptul interna\u021bional \u2013 un set de tratate, conven\u021bii \u0219i reguli de conduit\u0103 interna\u021bional\u0103 acceptate prin voin\u021ba politic\u0103 a statelor. \u00cens\u0103 dreptul interna\u021bional este un instrument viu, iar voin\u021ba politic\u0103 nu poate fi separat\u0103 de rela\u021biile de putere, la fel cum politica extern\u0103 a unei \u021b\u0103ri nu poate fi separat\u0103 de geografia sa. De exemplu, c\u00e2nd a fost adoptat\u0103 Carta Na\u021biunilor Unite, \u00een 1945, pre\u0219edintele Statelor Unite, Harry S. Truman, a spus clar: \u201eAceast\u0103 Cart\u0103\u2026 va fi extins\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce timpul trece\u2026 Schimbarea condi\u021biilor mondiale va necesita reajust\u0103ri.\u201d<\/span> De atunci, Carta ONU a fost modificat\u0103 de trei ori \u0219i orice reform\u0103 de substan\u021b\u0103 a Consiliului de Securitate va necesita amendarea Cartei (\u00een 2017-2018, am avut privilegiul de a co-prezida negocierile interguvernamentale din cadrul ONU privind Reforma Consiliului de Securitate).\u00a0<\/p>\n

Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru conven\u021biile Consiliului Europei. Dup\u0103 cum remarca recent la Strasbourg ministrul portughez de externe, Paulo Rangel: \u201eUn exemplu este Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, care a dovedit capacitatea de a se adapta \u0219i de a oferi r\u0103spunsuri inovatoare la noile provoc\u0103ri p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i, \u00een acela\u0219i timp, deplina independen\u021b\u0103\u2026 Cadrul juridic, practicile legale obi\u0219nuite \u0219i jurispruden\u021ba care ne-au servit odinioar\u0103 drept ghid de \u00eencredere, nu pot r\u0103m\u00e2ne neschimbate \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care peisajul comunic\u0103rii a fost profund transformat.\u201d<\/span><\/p>\n

Forumul de la Davos nu s-a dorit a fi o camer\u0103 a consensului, ci o oportunitate de a stimula un schimb real de opinii \u0219i creativitate, pentru dep\u0103\u0219irea diviziunilor. Iar acest obiectiv a fost formulat elocvent de prim-ministrul Canadei, Mark Carney: \u201eTimp de decenii, \u021b\u0103ri precum Canada au prosperat sub ceea ce am numit ordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli\u2026 \u0218i, sub protec\u021bia acesteia, am putut promova politici externe bazate pe valori. \u0218tiam c\u0103 povestea ordinii interna\u021bionale bazate pe reguli era par\u021bial fals\u0103, c\u0103 cei mai puternici invocau excep\u021bii atunci c\u00e2nd le era convenabil, c\u0103 regulile comerciale erau aplicate asimetric. \u0218i \u0219tiam c\u0103 dreptul interna\u021bional se aplic\u0103 cu rigoare variabil\u0103, \u00een func\u021bie de identitatea acuzatului sau a victimei\u201d.\u00a0<\/span><\/p>\n

Drept solu\u021bii, el propune investi\u021bii colective \u00een rezilien\u021b\u0103, standarde comune pentru a reduce fragmentarea \u0219i complementaritate: \u201ePentru a ajuta la rezolvarea problemelor globale, trebuie s\u0103 urm\u0103rim o geometrie variabil\u0103, cu alte cuvinte, coali\u021bii diferite pentru probleme diferite, bazate pe valori \u0219i interese comune\u2026 Este vorba de construirea de coali\u021bii care func\u021bioneaz\u0103 \u2013 problem\u0103 cu problema \u2013 cu parteneri care au suficiente puncte comune pentru a ac\u021biona \u00eempreun\u0103\u2026, cre\u00e2nd o re\u021bea dens\u0103 de conexiuni \u00een comer\u021b, investi\u021bii, cultur\u0103, pe care ne putem baza pentru provoc\u0103ri \u0219i oportunit\u0103\u021bi viitoare\u2026 \u0218tim c\u0103 vechea ordine nu se va \u00eentoarce. Nostalgia nu este o strategie.\u201d\u00a0<\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 abordare \u00eemi aminte\u0219te cuvintele pre\u0219edintelui Ronald Reagan, cu ocazia celei de-a 40-a anivers\u0103ri a Zilei \u2013 Z \u00een Fran\u021ba, la 6 iunie 1984: \u201eSuntem lega\u021bi de acelea\u0219i loialit\u0103\u021bi, tradi\u021bii \u0219i credin\u021be. Suntem lega\u021bi de realitate. Puterea alia\u021bilor Americii este vital\u0103 pentru Statele Unite, iar garan\u021bia de securitate american\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru libertatea continu\u0103 a democra\u021biilor europene. Am fost al\u0103turi de voi atunci; suntem al\u0103turi de voi acum. Speran\u021bele voastre sunt speran\u021bele noastre, iar destinul vostru este destinul nostru.\u201d<\/span><\/p>\n

Ast\u0103zi, la fel ca acum 40 de ani, unitatea transatlantic\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru a naviga prin turbulen\u021be definite de schimb\u0103ri geopolitice, economice \u0219i sociale. Asa cum declara pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, Nicu\u0219or Dan, la 23 ianuarie:\u00a0\u201eRela\u021bia transatlantic\u0103 are o istorie care a adus stabilitate \u0219i prosperitate, fiind de o importan\u021b\u0103 crucial\u0103 pentru Uniunea European\u0103 \u0219i pentru statele membre, inclusiv pentru Rom\u00e2nia. Acesta este unul dintre mesajele cheie desprinse din discu\u021biile pe care le-am purtat seara trecut\u0103, la Bruxelles, \u00eempreun\u0103 cu liderii europeni, prezen\u021bi la reuniunea informal\u0103 a Consiliului European. Pentru Rom\u00e2nia, Statele Unite ale Americii reprezint\u0103 un partener strategic esen\u021bial pentru securitatea noastr\u0103 \u0219i ac\u021bion\u0103m \u00een consecin\u021b\u0103.\u201d<\/span><\/p>\n

\u00cen 21 ianuarie 2026, la Davos, pre\u0219edintele Donald J. Trump a afirmat acela\u0219i imperativ al consolid\u0103rii alian\u021belor \u00eempotriva provoc\u0103rilor globale: \u201eStatele Unite \u021bin foarte mult la cet\u0103\u021benii Europei\u2026 \u0219i credem profund \u00een leg\u0103turile pe care le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im\u2026 Explozia de prosperitate \u0219i progres care a construit Occidentul nu a provenit din codurile noastre fiscale; ea a provenit \u00een cele din urm\u0103 din cultura noastr\u0103 cu totul special\u0103. Aceasta este mo\u0219tenirea presant\u0103 pe care America \u0219i Europa o au \u00een comun\u2026\u201d<\/span><\/p>\n

Post Scriptum:<\/span><\/p>\n

Reiau c\u00e2teva idei pe care le-am scris \u00een urm\u0103 cu 20 de ani, \u00een capitolul \u201eProfilul Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103\u201d, din cartea mea \u201eUniunea European\u0103 \u00een c\u0103utarea viitorului. Studii europene\u201d<\/span>\u00a0(Editura C.H. Beck, Bucure\u0219ti, 2008; volumul este inclus \u00een colec\u021bia Parlamentului European \u201e100 Books on Europe to Remember\u201d<\/span>):<\/p>\n

\u200b\u200b\u200b\u200b\u200b\u200b\u200b\u200b\u201d\u2026Un statut de \u021bar\u0103 mare (\u201ecel mai mic dintre cei mari \u00een UE\u201d) presupune mai mult dec\u00e2t o voin\u021b\u0103 bazat\u0103 pe dimensiune geografic\u0103 \u0219i popula\u021bie. El poate deveni realitate doar dac\u0103 ne poten\u021b\u0103m interesele prin intermediul unui \u201esistem de alian\u021be cu geometrie variabil\u0103\u201d, g\u00e2ndit \u00een cadrul \u201ematricei multilateraliste\u201d, deoarece avantajul pozi\u021biei geografice, al dimensiunii \u0219i popula\u021biei \u00ee\u0219i poate pierde relevan\u021ba dac\u0103 rolul pe care ne propunem s\u0103 ni-l asum\u0103m nu este sus\u021binut de ceilal\u021bi juc\u0103tori. Am putea numi acest mod de ac\u021biune \u201emultilateralism cu geometrie variabil\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n

\u201eMultilateralism\u201d, pentru c\u0103 el const\u0103 \u00een identificarea acelor posibilit\u0103\u021bi de alian\u021be care s\u0103 ne permit\u0103 atingerea obiectivelor prin atragerea sprijinului statelor ce au abord\u0103ri similare sau apropiate, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00eempreun\u0103, s\u0103 putem ob\u021bine majoritatea calificat\u0103 necesar\u0103 \u00een Consiliul UE. \u201eGeometrie variabil\u0103\u201d, deoarece alian\u021bele se pot structura diferit \u00een func\u021bie de interese, iar acestea difer\u0103 de la un domeniu la altul. Atingerea obiectivelor presupune identificarea acestor pozi\u021bii comune \u0219i realizarea unor alian\u021be relativ stabile \u00een timp, cu respectarea uneia din regulile nescrise ale UE, aceea c\u0103 un stat nu se poate reg\u0103si, \u00een mod repetat, \u00een minoritate. Adesea, coinciden\u021ba intereselor este favorizat\u0103 de proximitatea geografic\u0103, dar complementaritatea ofertelor joac\u0103 \u0219i ea un rol important.<\/span><\/p>\n

Cu c\u00e2t miza este mai mare, cu at\u00e2t alian\u021ba trebuie s\u0103 fie mai larg\u0103, iar tactica compromisului \u0219i compensa\u021biei mai bine pus\u0103 la punct. Devine, de aceea, util\u0103 realizarea unei \u201eh\u0103r\u021bi a intereselor comune\u201d, care s\u0103 fixeze modul \u00een care se plaseaz\u0103 ceilal\u021bi parteneri fa\u021b\u0103 de dosarele ce prezint\u0103 un interes particular pentru Rom\u00e2nia, dup\u0103 care se pot creiona poten\u021biale linii de alian\u021be cu geometrie variabil\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n