{"id":1485816,"date":"2015-06-22T06:27:23","date_gmt":"2015-06-22T03:27:23","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1485816"},"modified":"2015-06-22T06:27:23","modified_gmt":"2015-06-22T03:27:23","slug":"oamenii-de-stiinta-atentioneaza-pamantul-a-intrat-in-a-sasea-extinctie-in-masa-si-ar-putea-duce-la-disparitia-speciei-umane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1485816","title":{"rendered":"Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 aten\u0163ioneaz\u0103: P\u0103m\u00e2ntul a intrat \u00een a \u015fasea extinc\u0163ie \u00een mas\u0103 \u015fi ar putea duce la dispari\u0163ia speciei umane"},"content":{"rendered":"<div class=\"post-content-bd\">\n<p>\u00cen urm\u0103 cu 65 de milioane de ani, dinozaurii au disp\u0103rut \u00een ceea ce este cunoscut sub numele de a cincea extinc\u0163ie \u00een mas\u0103 care a afectat Planeta. Acum P\u0103m\u00e2ntul a intrat \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 de extinc\u0163ie, iar oamenii ar putea fi principalii responsabili, arat\u0103 un nou studiu publicat \u00een revista \u201eScience Advances\u201c \u015fi citat de CNN.<\/p>\n<p>Precedentele extinc\u0163ii au fost cauzate de dezastre naturale de amploare, de la meteori\u0163i la erup\u0163ii vulcanice devastatoare, \u00eens\u0103 de data aceasta cercet\u0103torii sus\u0163in c\u0103 responsabilitatea \u00eei apar\u0163ine omului, prin schimb\u0103rile pe care le-a exercitat asupra mediului, prin defri\u015f\u0103ri, braconaj, pescuit excesiv sau \u00eenc\u0103lzirea global\u0103. Raportul, \u00eentocmit de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 de la universit\u0103\u0163i de top precum Stanford, Princeton \u015fi Berkeley, atrage aten\u0163ia c\u0103 ritmul \u00een care dispar speciile de vertebrate a crescut de 114 ori.<\/p>\n<p>Dac\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163a va continua, via\u0163a va avea nevoie de milioane de ani s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103, iar specia noastr\u0103 probabil va disparea la \u00eenceput\u201c, sus\u0163ine autorul principal al studiului, Gerardo Ceballos, potrivit \u201eThe Independent\u201c<\/p>\n<p>Specii \u00een pericol de dispari\u0163ie Cercet\u0103torii care au analizat rata de extinc\u0163ie a vertebratelor au constatat c\u0103, din 1900, \u00een jur de 477 de specii au disp\u0103rut, rata de extinc\u0163ie fiind de peste 100 de ori mai mare dec\u00e2t \u00een perioadele \u00een care P\u0103m\u00e2ntul nu trecea printr-o astfel de faz\u0103. Dac\u0103 oamenii nu erau principala surs\u0103 care s\u0103 duc\u0103 la extinc\u0163ia lor, doar 9 specii ar fi disp\u0103rut. Din acest motiv, cercet\u0103torii se tem c\u0103 75% din speciile cunoscute ast\u0103zi ar putea s\u0103 nu mai existe dup\u0103 doua genera\u0163ii. \u201eExist\u0103 exemple de specii din \u00eentreaga lume care sunt, \u00een esen\u0163\u0103, ni\u015fte zombi. Ne t\u0103iem craca de sub picioare\u201c, atrage aten\u0163ia \u015fi Paul Ehrlich, profesor la Universitatea Stanford. Uniunea Interna\u0163ional\u0103 pentru Conservarea Naturii (UICN) spune c\u0103 cel pu\u0163in 50 de specii de animale se apropie de dispari\u0163ie \u00een fiecare an.<\/p>\n<p>\u00cen jur de 40% din totalul amfibienilor \u015fi 25% din mamiferele sunt amenin\u0163ate cu dispari\u0163ia, iar lemurii se confrunt\u0103 cu o adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103 pentru supravie\u0163uire: 94% din to\u0163i lemurii risc\u0103 extinc\u0163ia. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 habitatul lor din Madagascar este distrus de exploatarea forestier\u0103 ilegal\u0103, lumurii sunt v\u00e2na\u0163i \u015fi pentru carnea lor. \u201ePutem face o schimbare major\u0103, pentru a nu fi noi genera\u0163ia responsabil\u0103 de \u015ftergerea de pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului a trei sferturi din formele de via\u0163\u0103 de pe Terra\u201c, spune Anthony Barnosky, biolog la Universitatea Berkeley. Biodiversitatea asigur\u0103 func\u0163ii importante, printre care aerul din atmosfer\u0103 \u015fi purificarea apei potabile \u2013 via\u0163a a\u015fa cum o \u015ftim depinde de un nivel ridicat al diversit\u0103\u0163ii speciilor, spun oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103. \u201eOamenii cred c\u0103 dispari\u0163ia speciilor nu \u00eenseamn\u0103 nimic grav, pentru c\u0103 cercet\u0103torii nu pot prezice cu exactitate c\u00e2nd acest fenoment ar putea duce la pr\u0103bu\u015firea lumii. Problema este c\u0103 mediul nostru este asemeni unui zid de c\u0103r\u0103mid\u0103: va rezista dac\u0103 sco\u0163i una, \u015fi \u00eenc\u0103 una, dar, \u00een cele din urm\u0103, este nevoie de \u00eenl\u0103turarea unei singure c\u0103r\u0103mizi pentru ca totul s\u0103 se n\u0103ruie deodat\u0103\u201c, spune Ceballos. Ce poate face omenirea Barnosky spune c\u0103 exist\u0103 o serie de m\u0103suri pe care oamenii le pot lua, transmite CNN: \u2013 Redu amprenta de carbon (emisiile de dioxid de carbon care rezult\u0103 din activit\u0103\u0163ile zilnice) \u2013 pentru a \u00eempiedica schimb\u0103rile climatice s\u0103 ajung\u0103 sub niveluri critice. Amprenta de carbon se poate calcula acces\u00e2nd site-ul www.generatiaverde.ro \u2013 Nu cump\u0103ra produse fabricate din specii aflate pe cale de dispari\u0163ie \u2013 filde\u015f, bl\u0103nuri de animale sau coarne de rinocer \u2013 M\u0103n\u00e2nc\u0103 mai pu\u0163in\u0103 de carne \u2013 \u00een prezent, 40% din suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului este cultivat\u0103, iar dac\u0103 terenurile folosite pentru a hr\u0103ni animalele ar fi folosite pentru a asigura hrana oamenilor, am avea la dispozi\u0163ie 50-70% mai multe calorii, suficient pentru a alimenta un miliard de oameni \u00een plus. Aceasta ar elimina necesitatea de a distruge ecosistemele naturale precum p\u0103durile tropicale, pentru terenuri agricole.<\/p>\n<p>\u201eU\u015for, u\u015for, oamenii \u00een\u0163eleg nevoia de shimbare. Dar indiferent ce decidem s\u0103 facem \u00een urm\u0103torii 10-15 ani, vom hot\u0103r\u00ee viitorul biodiversit\u0103\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt\u201c, spune Barnosky.<\/p>\n<p>\u00cen ultimii 540 de milioane de ani au avut loc cinci mari fenomene de acest fel. Ultima dintre ele, provocat\u0103 de impactul cu un meteorit \u00een zona Peninsulei Yucatan (Mexic), a avut loc \u00een Cretacic \u015fi a dus la pierderea a 76% din specii, inclusiv a dinozaurilor.<\/p>\n<p>Sursa: adevarul.ro<\/p>\n<p>Sursa foto:\u00a0<a class=\"irc_hl irc_hol\" href=\"https:\/\/www.google.ro\/url?sa=i&amp;rct=j&amp;q=&amp;esrc=s&amp;source=images&amp;cd=&amp;cad=rja&amp;uact=8&amp;ved=0CAYQjB0&amp;url=http%3A%2F%2Ftisp.ro%2Fsolar%2Fpgs%2Fplanete%2Fpamant.html&amp;ei=kKqHVa2pJ4P1UJimoagJ&amp;bvm=bv.96339352,d.ZGU&amp;psig=AFQjCNFsmtL7FpjlMPplR4BPBV4i0DGNmw&amp;ust=1435040776410278\" data-noload data-ved=\"0CAYQjB0\" data-href=\"http:\/\/tisp.ro\/solar\/pgs\/planete\/pamant.html\"><span class=\"irc_ho\" dir=\"ltr\">tisp.ro<\/span><\/a><\/p>\n<p>Gh. MIRON<\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.banatulmeu.ro\/oamenii-de-stiinta-atentioneaza-pamantul-a-intrat-in-a-sasea-extinctie-in-masa-si-ar-putea-duce-la-disparitia-speciei-umane\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen urm\u0103 cu 65 de milioane de ani, dinozaurii au disp\u0103rut \u00een ceea ce este cunoscut sub numele de a cincea extinc\u0163ie \u00een mas\u0103 care a afectat Planeta. Acum P\u0103m\u00e2ntul a intrat \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 de extinc\u0163ie, iar oamenii ar putea fi principalii responsabili, arat\u0103 un nou studiu publicat \u00een revista \u201eScience Advances\u201c \u015fi citat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1485818,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[204],"class_list":["post-1485816","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-banatulmeu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1485816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1485816"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1485816\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1485818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1485816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1485816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1485816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}