{"id":1471758,"date":"2016-08-07T04:32:38","date_gmt":"2016-08-07T01:32:38","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1471758"},"modified":"2016-08-07T04:32:38","modified_gmt":"2016-08-07T01:32:38","slug":"file-de-istorie-si-cunoastere-locala-parcul-central-din-alexandria-a-fost-candva-piata-de-cereale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1471758","title":{"rendered":"File de istorie \u0219i cunoa\u0219tere local\u0103. Parcul central din Alexandria a fost, c\u00e2ndva, pia\u021b\u0103 de cereale –"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

File de istorie \u0219i cunoa\u0219tere local\u0103. Parcul central din Alexandria a fost, c\u00e2ndva, pia\u021b\u0103 de cereale<\/h1>\n
\n
\n 7 august 2016 <\/div>\n
Reportaj<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Monica Vasilescu<\/p>\n

<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00cen ciuda multor lipsuri, Alexandria are c\u00e2teva locuri pl\u0103cute de promenad\u0103. \u0218i aici ne referim \u00een special la parcuri. Mul\u021bi cet\u0103\u021beni trec zilnic prin aceste oaze,\u00a0 \u00eens\u0103 nu to\u021bi \u0219tiu c\u0103 ele ascund \u00een spatele lor destule pove\u0219ti interesante. Parcul Central din municipiu se afl\u0103 printre cele mai \u00eensemnate de istorie. \u00cen actualitate, acest spa\u021biu este unul comun pentru oamenii care nu-i cunosc parfumul de istorie \u0219i faptul c\u0103 locul care este ast\u0103zi un repaus \u00eentre blocuri a fost c\u00e2ndva o pia\u021b\u0103 de cereale. <\/strong><\/p>\n

Povestirile spun c\u0103 ora\u015ful Alexandria s-a n\u0103scut din pricina unui conflict, \u00een urma c\u0103ruia unii comercian\u0163i din Mavrodin \u015fi Zimnicea, nemul\u0163umi\u0163i de proprietarii mo\u015fiilor pe care \u00ee\u015fi f\u0103ceau nego\u0163ul, s-au r\u0103zvr\u0103tit c\u0103ut\u00e2nd alt loc pentru comer\u0163ul lor. \u00cen acest scop, ei au ales locul pe care se afl\u0103 ast\u0103zi capitala Teleormanului, loc pe care l-au considerat cel mai potrivit pentru comer\u0163, \u0163in\u00e2nd seama de faptul c\u0103 celelalte t\u00e2rguri \u015fi ora\u015fe, ca Giurgiu, Ro\u015fiorii de Vede \u015fi Zimnicea, erau prea departe de aceast\u0103 regiune plin\u0103 de sate de plugari harnici \u015fi boga\u0163i. Mai ales c\u0103 ei aveau nevoie de o pia\u0163\u0103 de desfacere a produselor lor \u0219i de un t\u00e2rg de unde s\u0103 se aprovizioneze cu unelte de munc\u0103, materiale de construc\u0163ii, \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte etc.<\/p>\n

Din documentele de arhiv\u0103, ob\u021binute de la muzeograful Claudiu Olaru, am aflat c\u0103 la \u00eemplinirea a 100 de ani de existen\u0163\u0103 a ora\u015fului, \u00een 1934, o publicist\u0103 prezenta \u00een monografia sa starea economic\u0103 a localit\u0103\u0163ii, creion\u00e2nd, \u00een c\u00e2teva pagini, evolu\u0163ia comer\u0163ului \u00een Alexandria, astfel: \u201eCel dint\u00e2i comer\u0163 ce s-a cunoscut, de la cl\u0103direa primei colibe \u00een acest nou ora\u015f, a fost cel de b\u0103uturi, deoarece \u00een comunele vecine b\u0103uturile erau monopolizate de proprietarii mo\u015fiilor, potrivit dispozi\u0163iilor Regulamentului Organic. Imediat dup\u0103 acest comer\u0163 a urmat acela de obiecte casnice \u015fi alimente coloniale [\u2026]. Pu\u0163in dup\u0103 aceasta s\u0103 se \u00eenfiripe \u015fi comer\u0163ul de vite \u015fi cereale\u201d.<\/p>\n

Cel mai consistent comer\u0163 al ora\u015fului, adic\u0103 cel de cereale, a luat av\u00e2nt \u00een anul 1882. \u00cen vederea aceasta, s-au construit magazii numeroase, au fost destinate \u015fi cele dou\u0103 pie\u0163e mari, cea de la deal \u015fi cea de la vale, unde vinerea se organiza \u00eentotdeauna t\u00e2rg. Datele spun c\u0103, \u00een general, comer\u021bul din Alexandria a avut o perioad\u0103 de ascensiune p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1900, mai cu seam\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la data aceasta, cerealele \u00eentregii regiuni, nu aveau alt debu\u015feu de desfacere.<\/p>\n

\u00cen documente se imortalizeaz\u0103 \u015fi o zi de vineri \u00een ora\u015ful Alexandria, zi \u00een care se \u0163inea t\u00e2rgul din pia\u0163a de cereale numit\u0103 atunci \u201eMihai Bravul\u201d (fost\u0103 Filipescu), vremuri \u00een care aceast\u0103 pia\u0163\u0103 reprezenta inima ora\u015fului: \u201eVinerea diminea\u0163a, pe la ora 4, se \u00eembulzesc \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103 mul\u0163ime de care, venite din diferite p\u0103r\u0163i ale jude\u0163ului, cu tot felul de cereale, spre v\u00e2nzare. Str\u0103zile din \u00eemprejurime sunt de asemeni tixite \u015fi ele. Pe la ora 7 diminea\u0163a, samsarii \u015fi negustorii de cereale forfotesc printre \u0163\u0103ranii v\u00e2nz\u0103tori, prob\u00e2nd \u00een tot chipul calitatea m\u0103rfii. \u00cencep tocmelile. Se rup pre\u0163urile. Tocmelile sf\u00e2r\u015fesc cu num\u0103rarea zim\u0163ilor [bani, monede] \u015fi ad\u0103lma\u015ful [b\u0103utur\u0103 oferit\u0103 de cineva dup\u0103 \u00eencheierea unei tranzac\u0163ii] obi\u015fnuit, la una din c\u00e2rciumile din jurul pie\u0163ii. Dup\u0103 ce v\u00e2nz\u0103torii \u015fi-au depus marfa la una din magaziile indicate, se animeaz\u0103 cel\u0103lalt comer\u0163. \u0162\u0103ranii veni\u0163i la ora\u015f pentru a-\u015fi vinde cerealele \u015fi pentru a-\u015fi cump\u0103ra lucruri de trebuin\u0163e casnice sau agricole forfotesc ei acum pe uli\u0163i \u015fi prin magazine, cump\u0103r\u00e2ndu-\u015fi pluguri, sape, seceri, v\u00e2ntur\u0103tori, ma\u015fini de b\u0103tut porumbul, butoaie, c\u0103ru\u0163e, tabl\u0103 de fier, cherestea, cojoace, c\u0103ciuli, cizme, opinci, p\u00e2nzeturi, vase de p\u0103m\u00e2nt, lum\u00e2n\u0103ri, flanele, arniciuri [fir de bumbac r\u0103sucit \u015fi colorat, \u00eentrebuin\u0163at la cusutul \u00eenfloriturilor pe c\u0103m\u0103\u015fi, pe \u015ftergare etc.], bumbacuri, var, lope\u0163i, site etc. \u00cen ziua aceasta de t\u00e2rg, to\u0163i negustorii fac treab\u0103, at\u00e2t cei ce v\u00e2nd m\u0103rfurile ar\u0103tate mai sus, c\u00e2t \u015fi c\u00e2rciumile \u015fi birturile \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, cari osp\u0103teaz\u0103 \u00een c\u00e2ntecele l\u0103utarilor pe cei \u00eent\u00e2rzia\u0163i peste ora 12. Pe la ora 1, anima\u0163ia descre\u015fte, iar pe la ora 2.30 ora\u015ful se descongestioneaz\u0103 cu totul de \u0163\u0103r\u0103nimea care pleac\u0103 \u00een \u015firuri lungi de c\u0103ru\u0163e pe toate drumurile Alexandriei \u015fi \u00een toate direc\u0163iile jude\u0163ului\u201d.<\/em><\/p>\n

Potrivit informa\u021biilor de\u021binute de Claudiu Olaru de la Muzeul Jude\u021bean Teleorman, amplasarea acestor pie\u0163e \u00een mijlocul ora\u015fului, pe l\u00e2ng\u0103 satisfac\u0163iile aduse pe plan economic, au creat \u015fi unele inconveniente de-a lungul timpului. C\u00e2teva detalii publicate \u00een lucrarea \u201eDocumente privind istoria ora\u015fului Alexandria (1833-1982)\u201d, prezint\u0103 aceste nepl\u0103ceri semnalate \u00een special de medicii ora\u015fului. Astfel, \u00een data de 27 martie 1894, medicul primar al ora\u015fului Alexandria \u2013 dr. Costachescu Marinoiu, \u00eentocmea un raport privind starea de igien\u0103 \u015fi salubritate a localit\u0103\u0163ii, \u00een care, printre altele, semnala \u015fi faptul c\u0103 \u201epie\u0163ele publice, prin situa\u0163ia lor supt nivelul stradelor m\u0103rgina\u015fe, fac ca apele s\u0103 stagneze pe toat\u0103 \u00eentinderea lor \u015fi viciaz\u0103 aerul prin emana\u0163iile lor v\u0103t\u0103m\u0103toare. S-a reclamat pe toate c\u0103ile pentru a se scoate la margine t\u00e2rgul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal ce are loc pe aceste pie\u0163e \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a f\u0103cut absolut nimic\u201d. <\/em>\u00cen finalul raportului, medicul ora\u015fului, amintea printre cereri \u015fi pe aceea de a se lua \u201edispozi\u0163iuni ca t\u00e2rgurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale s\u0103 se \u0163in\u0103 afar\u0103 din raza ora\u015fului, \u00eentr-un loc convenabil.\u201d<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi an, un alt raport, \u201easupra inspec\u0163iei f\u0103cut\u0103 \u00een ora\u015ful Alexandria\u201d, de data aceasta al inspectorului sanitar Varlam, semnala aceea\u015fi problem\u0103 \u015fi g\u0103sea \u015fi o solu\u0163ie: \u201e\u00cen centrul ora\u015fului, pe strada principal\u0103 la o distan\u0163\u0103 de 200 metri unul de altul, exist\u0103 dou\u0103 oboare de vite \u015fi cereale mai jos de nivelul stradelor, care e imposibil de a se \u00eentre\u0163ine \u00een bun\u0103 stare, fiind nepavate, f\u0103r\u0103 scurgere, pline cu ap\u0103 amestecat\u0103 cu tot felul de gunoaie \u015fi b\u0103ligar. E necesar ca aceste oboruri s\u0103 fie scoase afar\u0103 din ora\u015f \u015fi \u00een urma locurile nivelate \u015fi transformate \u00een gr\u0103dini pentru salubritatea ora\u015fului, de care se simte mare necesitate\u201d.<\/em><\/p>\n

Apoi, \u00een data de 6 iulie 1924, medicul ora\u015fului, dr. George Ulieru, ar\u0103ta c\u0103: \u201dUna din \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile care se pot aduce climei acestui ora\u015f este str\u0103mutarea celor dou\u0103 oboare de cereale din mijlocul ora\u015fului \u015fi crearea \u00een locul lor a dou\u0103 gr\u0103dini. Aceste dou\u0103 oboare constituie ast\u0103zi dou\u0103 focare de infec\u0163ie din cauza depozitelor de gunoaie l\u0103sate de c\u0103ru\u0163e \u015fi materiile fecale l\u0103sate de animale care se gr\u0103m\u0103desc aici. Str\u0103mutarea acestor oboare se impune cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ele se g\u0103sesc \u00eencercuite de institu\u0163ii publice ca Judec\u0103toria \u015fi \u015fcoli ca Gimnaziul de fete \u015fi cele dou\u0103 \u015fcoli primare mixte, fregventate \u00een fiecare an de peste o mie de elevi \u015fi eleve, \u015fi consider\u0103m chiar ca un atentat la s\u0103n\u0103tatea \u015fi educa\u0163ia copiilor ca s\u0103 se tolereze aceste oboare l\u00e2ng\u0103 aceste \u015fcoli, unde elevii sunt nevoi\u0163i ca s\u0103 respire miasmele emanate din ele \u015fi s\u0103 aib\u0103 continuu \u00een fa\u0163\u0103 spectacolul chefuirilor dup\u0103 t\u00e2rg din c\u00e2rciumile care au luat \u00een jurul acestor oboare o dezvoltare \u00eengrijor\u0103toare. Pe c\u00e2nd, dac\u0103 s-ar face \u00een locul lor planta\u0163ii, c\u00e2t de r\u0103spl\u0103ti\u0163i am fi \u015fi c\u00e2t de mult ar beneficia genera\u0163iile care trec prin aceste \u015fcoli. Str\u0103mutarea acestor oboare la marginea ora\u015fului n-ar mic\u015fora c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in importan\u0163a economic\u0103 a ora\u015fului \u015fi ar rezolva \u00een acela\u015fi timp o problem\u0103 de igien\u0103 \u015fi de \u00eenfrumuse\u0163are \u00een acest ora\u015f.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen toamna anului 1938, vechea pia\u0163\u0103 de cereale \u00ee\u015fi \u00eenceteaz\u0103 activitatea, pentru ca \u00een anul urm\u0103tor s\u0103 \u00eenceap\u0103 transformarea ei \u00een parc englezesc, ocazie cu care, \u00een luna iulie 1939, se \u00eentocme\u015fte un plan \u015fi se face \u015fi o descriere a parcului ce era \u00een curs de amenajare, documente p\u0103strate la Biroul Jude\u0163ean Teleorman al Arhivelor Na\u0163ionale, ce prezint\u0103 urm\u0103toarea situa\u0163ie: \u201eParcul Nou, situat \u00een strada Carol I, se \u00eenvecine\u015fte la R\u0103s\u0103rit cu str. Carol I, la Apus cu str. I. C. Br\u0103tianu, Miaz\u0103-Zi cu b-dul I. G. Duca \u015fi la Miaz\u0103-Noapte cu \u015ecoala Primar\u0103 Nr. 1 de b\u0103ie\u0163i. Terenul are suprafa\u0163a de 11317 mp \u015fi este \u00een curs de transformare \u00een parc englezesc. Prim\u0103ria st\u0103p\u00e2ne\u015fte acest teren din vechime, adic\u0103 de la \u00eentemeierea ora\u015fului \u015fi a f\u0103cut parte din vechea pia\u0163\u0103 public\u0103 denumit\u0103 Filipescu, \u00eenfiin\u0163at\u0103 la \u00eentemeierea ora\u015fului. Pe acest teren este construit \u00een partea de r\u0103s\u0103rit, un imobil din c\u0103r\u0103mid\u0103, compus din 2 camere \u015fi sal\u0103, care construc\u0163ie a fost folosit\u0103 de Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie T. M\u0103gurele, ca birou al oborului de cereale, care a func\u0163ionat pe acest teren p\u00e2n\u0103 \u00een toamna anului 1938, c\u00e2nd a fost mutat \u00een localul Oborului de vite. Aceast\u0103 construc\u0163ie va deveni proprietatea Prim\u0103riei Alexandria \u00een chiar anul acesta, imediat ce se va renova \u015fi m\u0103ri actuala construc\u0163ie din oborul de cereale, care este \u00een curs de executare.\u201d<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea celor de la muzeu, cl\u0103direa despre care se vorbe\u015fte \u00een acest document va deveni, peste ani, mai exact la 1 mai 1952, primul sediu al Muzeului din Alexandria \u015fi va disp\u0103rea odat\u0103 cu demararea lucr\u0103rilor de modernizare a ora\u015fului dup\u0103 cutremurul din 4 martie 1977. Din p\u0103cate aceast\u0103 \u201emodernizare\u201d \u015fi \u201e\u00eenfrumuse\u0163are\u201d a distrus toate vechile pr\u0103v\u0103lii ale ora\u015fului, vechea prim\u0103rie, dar \u015fi alte construc\u0163ii care meritau p\u0103strate, \u00een felul acesta s\u0103r\u0103cind urbea de amintirea unui trecut frumos, n\u0103scut din dorin\u0163a de libertate a fondatorilor acesteia.<\/p>\n

Nici acest parc nu a r\u0103mas \u00een forma original\u0103, spune Claudiu Olaru. Un plan \u00eentocmit \u00een anul 1984 \u00eel prezint\u0103 schimbat fa\u021b\u0103 de planul din 1939, adic\u0103 \u00een forma \u00een care \u00eel g\u0103sim \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi (cu foarte mici modific\u0103ri). \u0218i chiar dac\u0103 are \u00een spate o istorie zbuciumat\u0103, parcul ne ofer\u0103 acum un prezent verde \u0219i lini\u0219titor, cu muzic\u0103, wi-fi \u0219i toate cele moderne.<\/p>\n<\/div>\n

\n
\n
\n