{"id":1471650,"date":"2016-11-29T07:38:06","date_gmt":"2016-11-29T04:38:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1471650"},"modified":"2016-11-29T07:38:06","modified_gmt":"2016-11-29T04:38:06","slug":"marturii-din-razboi-eroul-simion-garlea-documetarul-viu-al-celui-mai-cunoscut-dezastru-militar-din-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1471650","title":{"rendered":"M\u0103rturii din r\u0103zboi! Eroul Simion G\u00e2rlea, documetarul viu al celui mai cunoscut dezastru militar din istorie"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

M\u0103rturii din r\u0103zboi! Eroul Simion G\u00e2rlea, documetarul viu al celui mai cunoscut dezastru militar din istorie<\/h1>\n
\n
\n 29 noiembrie 2016 <\/div>\n
Interviu<\/a>\u00b7<\/span>Omul de l\u00e2ng\u0103 noi<\/a>\u00b7<\/span>Reportaj<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Monica Vasilescu<\/p>\n

Eroii sunt subiect de discu\u021bie din ce mai rar. Analiz\u0103m deseori via\u021ba\"simion-garlea2\"<\/a> \u0219i activitatea politicienilor zilei, care nu vor marca \u00een vreun fel istoria acestei \u021b\u0103ri, \u0219i uit\u0103m s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m g\u00e2ndurile c\u0103tre persoanele care au luptat \u00een r\u0103zboaie pentru un popor prea pu\u021bin p\u0103s\u0103tor. \u0218i, dac\u0103 unii dintre noi, suntem rup\u021bi de realitatea trecutului, Simion G\u00e2rlea ne aminte\u0219te c\u0103 \u00een lumea asta s-au dat lupte cr\u00e2ncene pentru libertate.<\/strong> El \u00eensu\u0219i este supravie\u021buitorul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de o duritate extrem\u0103, a \u00eenfruntat tancuri, arme, frig \u0219i foamete, \u00een cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial. A petrecut 2.117 zile sub arme. A stat 1.267 zile pe front, at\u00e2t pe cel de R\u0103s\u0103\"simion-garlea\"<\/a>rit, c\u00e2t \u0219i pe cel de Apus \u0219i a mers 1000 de kilometri pe jos, timp de patru luni, pentru a ajunge acas\u0103. Simion G\u00e2rlea este o legend\u0103 vie a r\u0103zboiului antisovietic. \u0218i acum, la 98 de ani, are o memorie fantastic\u0103 \u0219i re\u021bine cu exactitate date \u0219i locuri din cea mai crunt\u0103 experien\u021b\u0103 a vie\u021bii sale din perioada \u00een care a luptat, pe frontul de Est, p\u00e2n\u0103 la Cotul Donului, l\u00e2ng\u0103 Stalingrad, Rusia, \u00een una dintre cele mai s\u00e2ngeroase b\u0103t\u0103lii din istoria Armatei Rom\u00e2ne. <\/span><\/span><\/p>\n

\"carte-simion-garlea\"<\/a>La \u00eent\u00e2lnirea recent\u0103 de la locuin\u021ba sa actual\u0103, din localitatea M\u0103gura, eroul nostru drag ne-a ar\u0103tat caietele \u00een care \u00ee\u0219i scrie tr\u0103irile de decenii \u00eentregi \u0219i ne-a povestit evenimentele importante dintr-o via\u021b\u0103 extrem de riscant\u0103. La intrarea pe front, a\u00a0luat \u00een primire arhiva, cifrurile secrete \u015fi ma\u015fina de descifrat Enigma, iar acest fapt a f\u0103cut ca activitatea sa s\u0103 fie una \u00eencordat\u0103, plin\u0103 de r\u0103spundere. At\u00e2t c\u00e2t a durat r\u0103zboiul din Vest, Simion G\u00e2rlea a avut multe nop\u0163i albe, pentru c\u0103 un ordin cifrat \u015fi transmis mai departe putea s\u0103 duc\u0103 la pierderea luptei, la moartea multor camarazi \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, la trimiterea sa \u00een fa\u0163a plutonului de execu\u0163ie. Dar a luptat cu b\u0103gare de seam\u0103, iar acum, la aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu Marea Unire, poate spune c\u0103 a fost \u00eentr-un co\u0219mar real, \u00een care \u021bara noastr\u0103 a suferit\u00a0cel mai mare dezastru militar din istorie. <\/span><\/span><\/p>\n

\u201dEu nu \u021bin o eviden\u021b\u0103 a anilor, \u021bin o eviden\u021b\u0103 a zilelor. De exemplu, de la na\u0219terea mea \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, e 9 noiembrie, am \u00eemplinit 35.905 zile. Am carnete \u00een care am scris \u00een fiecare zi, din 1940. C\u00e2nd am plecat pe front, am \u00eenceput s\u0103 notez \u00een caiet \u0219i am scris \u00een fiecare zi. Eu am plecat militar \u0219i am ajuns la Constan\u021ba, miercuri, 22 noiembrie 1940. Am f\u0103cut acolo perioada de instruc\u021bie. \u00centr-o zi de vineri, am auzit la radio c\u0103 s-a cedat Basarabia. Eu sunt basarabean. Toat\u0103 familia mea a r\u0103mas acolo, iar eu eram singur. Am \u00eent\u00e2lnit dou\u0103 fete, Safca \u0219i \u0218tefania. Ele au avut o comportare nepre\u021buit\u0103, \u00eenc\u00e2t, drept s\u0103 v\u0103 spun, parc\u0103 mi-au \u0219ters \u0219i lacrimile. Am \u0219i acum pozele lor. Am plecat pe front, duminic\u0103, 6 septembrie 1942. Din Constan\u021ba, am plecat pe font, \u00een Rusia. Am plecat cu c\u0103ru\u021bele, cu caii. O lun\u0103 de zile am mers. Am ajuns la Cotul Donului. (\u2026) Pe 10 octombrie, a c\u0103zut \u00een liniile noastre un osta\u0219 \u0219i ne-a spus c\u0103 Stalin, \u00een ziua de 18 octombrie 1942, va declan\u0219a un atac grozav. \u00cen ziua aceea, s-au aprins, ca un fulger, toate armele, tunurile \u0219i o ma\u0219in\u0103 Katiu\u0219a, ale ru\u0219ilor. A fost greu de noi. Era iarn\u0103, frig. Era luna asta \u0219i eu nu pot s\u0103 o uit. S\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 noiembrie, ne-am retras din tran\u0219ee. Osta\u0219ilor din linia \u00eent\u00e2i li se vedeau doar din\u021bii albi. Atunci a \u00eenceput calvarul nostru \u00een Rusia. La sf\u00e2r\u0219itul lunii, dup\u0103 lupte grozave, eram \u00eentr-un s\u0103tuc, la doi b\u0103tr\u00e2ni, care aveau \u00een grij\u0103 un copil mic. Eram trei osta\u0219i care st\u0103team acolo. Aveau pu\u021bin lapte de la o c\u0103pri\u021b\u0103 \u0219i-l puneau pe plit\u0103 s\u0103 fiarb\u0103. P\u00e2ine nu aveau. Luau cartofii, \u00eei sp\u0103lau bine, coaja o tocau \u0219i o amestecau cu t\u0103r\u00e2\u021be \u0219i f\u0103ceau turti\u0219oare \u0219i le coceau pe plit\u0103. Pe 5 ianuarie 1943, am plecat din s\u0103tucul \u0103la. Ne-am grupat vreo 20 de osta\u0219i rom\u00e2ni \u0219i am plecat \u00een mar\u0219ul c\u0103tre Rom\u00e2nia. Pe jos. Am mers lunile ianuarie, februarie, martie, iar la 30 aprilie am ajuns pe malul Nistrului. Era duminic\u0103 \u0219i era Pa\u0219tele. C\u00e2nd am ajuns, am s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul\u201d, afl\u0103m din m\u0103rturia unuia dintre cei mai bravi eroi \u00een via\u021b\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

Cu voce sigur\u0103 \u0219i amintiri clare, veteranul de r\u0103zboi Simion G\u00e2rlea ne-a vorbit \u0219i despre venirea sa \u00een Teleorman, jude\u021bul de care auzise \u00een copil\u0103ria sa \u0219i a \u0219tiut de atunci c\u0103 pomenirea lui de c\u0103tre prima doamn\u0103 care l-a \u00eenv\u0103\u021bat carte nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. \u201dAm f\u0103cut o \u0219coal\u0103 de c\u00e2nt\u0103re\u021bi biserice\u0219ti. Eu sunt din R\u0103spopeni. Am f\u0103cut cerere la Mitropolia Basarabiei, s\u0103-mi dea \u0219i mie un post. \u0218i mi-a dat un post la V\u0103sieni, jude\u021bul Ialoveni. M-am prezentat acolo \u0219i am stat doar o lun\u0103, dup\u0103 care am plecat la regimentul Constan\u021ba. \u00cen timp ce eram pe front, \u00een Ungaria, conducerea \u021b\u0103rii de atunci a stabilit s\u0103 li se asigure locul de munc\u0103 celor care lupt\u0103, dac\u0103 mai vin \u00eenapoi. Departamentul cultelor de care apar\u021bineam, \u0219tiind c\u0103 eu nu mai sunt \u00een Basarabia, la V\u0103sieni, \u0219i c\u0103 sunt pe front, prin Monitorul Oficial din 1 decembrie 1944, m-a trimis la Vit\u0103ne\u0219ti. Eu nu aveam de unde s\u0103 \u0219tiu treaba asta. Am avut o cuno\u0219tin\u021b\u0103, care s-a refugiat \u0219i lucra la o prim\u0103rie. El mi-a spus c\u0103 sunt numit la Vit\u0103ne\u0219ti, Teleorman. Am primit noti\u021ba \u0219i am re\u021binut treaba asta. S-a terminat r\u0103zboiul, eu am lucrat ca cifrator \u0219i am stat \u00een permanen\u021b\u0103 l\u00e2ng\u0103 general. C\u00e2nd a venit momentul retragerii trupelor, m-am dus la Cernavod\u0103, la regimentul 34 din Constan\u021ba era ocupat de ru\u0219i. Familia mea din Basarabia s-a refugiat \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103 pe tata l-au arestat \u00een 40. M-am dus pe la fratele meu, \u00een Ardeal, apoi, dup\u0103 c\u00e2teva zile, mi-am luat traista s\u0103 vin la Vit\u0103ne\u0219ti. S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 noiembrie 1945, am ajuns la Vit\u0103ne\u0219ti. A doua zi m-am dus la biseric\u0103 \u0219i de atunci am r\u0103mas \u00een Teleorman. M-am c\u0103s\u0103torit. So\u021bia mea a decedat acum 16 ani. Vreau s\u0103 v\u0103 mai spun un lucru: via\u021ba omului e ceva predestinat. C\u00e2nd eram \u00een \u0219coala primar\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea ne-a citit o poezie: \u201dRug\u0103mintea din urm\u0103\u201d. Ea ne-a ar\u0103tat pe hart\u0103, c\u0103 sus era Basarabia \u0219i jos era Dun\u0103rea, la Turnu M\u0103gurele. \u0218i mi-a r\u0103mas \u00een minte aceast\u0103 localitate, unde am ajuns s\u0103-mi fac livretul militar mai t\u00e2rziu. \u00cenc\u0103 un lucru. Eu sunt n\u0103scut pe 1 septembrie 1918, c\u00e2nd \u021bara rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i-a \u00eentregit hotarele\u201d, a\u0219a face leg\u0103tura Simion G\u00e2rlea cu spiritul s\u0103u eroic \u0219i cu pofta de dreptate pe care o eman\u0103 prin toate cuvintele legate de experien\u021bele sale. <\/span><\/span><\/p>\n

\u0218i chiar dac\u0103 a suferit enorm, eroul Simion G\u00e2rlea a r\u0103mas \u00eentreaga existen\u021b\u0103 un om demn, cu o conduit\u0103 irepro\u0219abil\u0103 \u015fi are o c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103 pe care o transmite prin fiecare vorb\u0103 aleas\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd poveste\u0219te tr\u0103irile groaznice de pe front. A scris dou\u0103 c\u0103r\u021bi: \u201dDin via\u021ba unui basarabean\u201d \u0219i \u201dC\u0103limara cu s\u00e2nge\u201d, iar eforturile sale, vitejia dovedit\u0103 \u0219i curajul de a \u00eenfrunta inamicul \u00eenarmat total au fost r\u0103spl\u0103tite de autorit\u0103\u021bile Teleormanului prin distinc\u021bia de cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului Alexandria \u0219i al comunei Vit\u0103ne\u0219ti. At\u00e2t. Dar nu ne mai crampon\u0103m \u00een recunoa\u0219teri ale unor oameni care nu pot tr\u0103i nici m\u0103car f\u0103r\u0103 o mas\u0103 compus\u0103 din trei feluri de m\u00e2ncare, dar s\u0103 rabde zile \u00eentregi, printre focuri de arm\u0103 \u0219i alte pericole iminente, \u0219i ne rezum\u0103m la g\u00e2ndul c\u0103, auzind povestea unui om care \u0219i-a croit via\u021ba pe altarul \u021b\u0103rii, pe care a iubit-o mai presus de orice, ne va spori m\u00e2ndria de a fi oameni ai unei \u021b\u0103ri cu lupt\u0103tori cu o conduit\u0103 aleas\u0103. Iar destinul lui Simion G\u00e2rlea rezum\u0103 fidel o bun\u0103 parte din istoria Rom\u00e2niei. Trebuie doar s\u0103-l ascult\u0103m. \u0218i s\u0103-l pre\u021buim. Pentru c\u0103 m\u0103rturiile sale nu sunt o simpl\u0103 poveste, ci o via\u021b\u0103 de om dedicat\u0103 \u021b\u0103rii.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n
\n
\n