{"id":1470917,"date":"2018-06-14T12:19:55","date_gmt":"2018-06-14T09:19:55","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1470917"},"modified":"2018-06-14T12:19:55","modified_gmt":"2018-06-14T09:19:55","slug":"scriitorul-iulian-chivu-tara-moare-de-tatari-si-noi-bem-cu-lautari-ziarul-liber-in-teleorman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1470917","title":{"rendered":"Scriitorul Iulian Chivu: \u201d\u021aara moare de t\u0103tari \u0219i noi bem cu l\u0103utari!\u201d – Ziarul Liber in Teleorman"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Scriitorul Iulian Chivu: \u201d\u021aara moare de t\u0103tari \u0219i noi bem cu l\u0103utari!\u201d<\/h1>\n
\n
\n 14 iunie 2018 <\/div>\n
Cultur\u0103<\/a>\u00b7<\/span>Interviu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Monica Vasilescu<\/p>\n

<\/a>Iulian Chivu este unul dintre scriitorii reprezentativi ai jude\u021bului Teleorman \u0219i nu numai. Are numeroase cercet\u0103ri \u00een filosofia spiritului tradi\u021bional, a publicat o serie de lucr\u0103ri cu trimiteri la folcloristic\u0103 \u0219i etnologie, amintind aici doar c\u00e2teva titluri: Folclor din satele de pe Burdea, culegere (1994), Semioza \u0219i deictica semnului \u00een credin\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti, studiu de semiotic\u0103 folcloric\u0103 (2006), Studii \u0219i articole de etnologie (2007), Homo moralis. Mari paradigme etice \u0219i etosul rom\u00e2nesc (2008), Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart (2010), Solemnitatea ignoran\u021bei \u2013 Eseurile de la Stuttgart II (2013).<\/strong> \u00a0Cunosc\u00e2nd opiniile ferme ale scriitorului, profesorului \u0219i jurnalistului Iulian Chivu, legate de educa\u021bie, politic\u0103, pres\u0103 \u0219i de rolul social esen\u021bial al tuturor acestora, l-am contactat pentru a r\u0103spunde c\u00e2torva \u00eentreb\u0103ri de actualitate, care necesit\u0103 analiza unui om mare dintr-un jude\u0163 unde recunoa\u0219terea \u015fi promovarea valorilor nu au avut parte de preocup\u0103ri reale \u00een timp.<\/p>\n

Reporter: Domnule profesor Iulian Chivu, a\u021bi fost dasc\u0103l 45 de ani, scriitor, jurnalist\u2026 Cum percepe un intelectual precum sunte\u021bi dumneavoastr\u0103 starea actual\u0103 a jude\u021bului Teleorman \u0219i ce perspective considera\u021bi c\u0103 are el?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Ca unul care s-a n\u0103scut aici \u0219i tot aici a tr\u0103it mare parte din via\u021b\u0103, constat \u00een consens cu unele teorii psihologice c\u0103 Teleormanul \u00ee\u0219i leag\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 destinul de C\u00e2mpia Dun\u0103rii care \u00eei determin\u0103 unele dimensiuni ale vie\u021bii a\u0219a cum sunt ele vizibile aici \u00een tradi\u021bii, \u00een fondul cultural, \u00een cugetare \u0219i \u00een factualitate. Pentru cei mai mul\u021bi aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 trece \u00eens\u0103 neobservat\u0103. \u0218i tot c\u00e2mpia a impus de timpuriu o anumit\u0103 structur\u0103 economic\u0103. Preponderent cu profil agrar, economia jude\u021bului a cunoscut un puseu de \u00eemprosp\u0103tare prin industrializare, fapt care a condus la unele muta\u021bii cuantificate sociologic inclusiv \u00een structura demografic\u0103, \u00een profesii, \u00een op\u021biuni. \u0218ocul restructur\u0103rilor aduse de economia de pia\u021b\u0103 s-a resim\u021bit mult mai ad\u00e2nc \u00een jude\u021bele de c\u00e2mpie din cauze diferite, \u00een principal \u00eens\u0103 din cauza lipsei de atractivitate pentru investitorii str\u0103ini care, la r\u00e2ndul lor, au g\u0103sit aici un jude\u021b adjudecat, tran\u0219at de c\u00e2\u021biva \u201ecapitali\u0219ti\u201d autohtoni vertigino\u0219i \u0219i un \u201eprotec\u021bionism\u201d cultivat \u00een consecin\u021b\u0103. Apoi, se \u0219tie, lipsa locurilor de munc\u0103 \u0219i agricultura autarhic\u0103 au determinat exodul for\u021bei de munc\u0103, a urmat depopularea ora\u0219elor mai \u00eent\u00e2i, apoi a satelor. Cei r\u0103ma\u0219i sunt \u00een majoritate pensionari \u0219i asista\u021bi sociali; o popula\u021bie economice\u0219te nostalgic\u0103, conservatoare, cu o cultur\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103 de evenimente. Perspectivele Teleormanului sunt, deci, perspectivele subzisten\u021bei, ale acestei popula\u021bii decrepite, lipsite de orizont, u\u0219or de manipulat \u00eentr-un anumit registru al simpatiilor politice, fiindc\u0103 despre cultur\u0103 politic\u0103 nu prea putem vorbi nici \u00een cazul unor politicieni.<\/p>\n

Reporter: Din c\u00e2te \u0219tiu, urm\u0103ri\u021bi politica. Cum vi se par patimile din prezent? Sunt s\u0103n\u0103toase reac\u021biile dure ale unora sau e de preferat t\u0103cerea \u0219i neimplicarea altora?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Scena politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un haos p\u0103gubitor \u0219i sub grave amenin\u021b\u0103ri. Dac\u0103 dup\u0103 1990, odat\u0103 cu pr\u0103bu\u0219irea comunismului, ca o alternativ\u0103 la fondul st\u00e2ngist inoculat prin propagand\u0103, for\u021bele de dreapta se anun\u021bau mai ales prin numele ale unor fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politici, ale unor lideri ai partidelor istorice, dac\u0103 monarhia era realmente nu numai o nostalgie ci \u0219i o poten\u021bialitate care ar fi catalizat evolu\u021bia evenimentelor \u0219i r\u0103t\u0103cirile politice, s-au afirmat, mai \u00eent\u00e2i sub nume diferite, partidele de st\u00e2nga \u0219i au tot fuzionat adulmec\u00e2nd structura electoratului. Acesta, cu prec\u0103dere \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, cu o cultur\u0103 lipsit\u0103 de perspicacitate, incapabil\u0103 s\u0103 se apere, s-a l\u0103sat intoxicat mai \u00eent\u00e2i cu spaime spoi cu simpatii politice \u0219i mai apoi cu trenante sentimente politice, ac\u021bion\u00e2nd f\u0103r\u0103 reflexivitate. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, din p\u0103cate la 100 de ani de la Marea Unire, e de-a dreptul periculos. O competi\u021bie a vanit\u0103\u021bilor,\u00a0 puteri ale statului \u00eenvr\u0103jbite, pragmatism politic bestial \u0219i o popula\u021bie abandonat\u0103 \u00een debusolare \u0219i \u00een s\u0103r\u0103cie. Neput\u00e2nd s\u0103 acapareze \u0219i pre\u0219edin\u021bia, PSD, ajuns la guvernare, e \u00eentr-un conflict deschis cu pre\u0219edintele caruia \u00eei tot subtilizeaz\u0103 din atribu\u021bii. \u0218i sub privirile consternate al Europei, se contrapun lucidit\u0103\u021bii, prin manipulare ordinar\u0103, for\u021bele oarbe ale mediocrit\u0103\u021bii, ca \u00een conflictele dintre clanurile de interlopi. \u0218i eu contez \u00een solu\u021bie \u0219i dumneata din moment ce problema, \u00een virtutea unei leg\u0103turi subtile, st\u00e2rne\u0219te un r\u0103spuns chiar \u00een r\u00e2ndul diasporei. \u00cen 10 august se anun\u021b\u0103 la Bucure\u0219ti un miting de propor\u021bii care nu va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 urm\u0103ri \u2013 oamenii \u0103ia nu vin acas\u0103 numai a\u0219a s\u0103 fac\u0103 o plimbare \u00een Pia\u021ba Victoriei. A\u0219adar, nu mai e loc de t\u0103cere, fiindc\u0103\u00a0 suntem pe marginea pr\u0103pastiei.<\/p>\n

Reporter: Merit\u0103m etichetele \u0219i glumele de rigoare?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: \u00cen ce ne prive\u0219te, dac\u0103 acestea vin din partea cona\u021bionalilor no\u0219tri, vin \u00een virtutea unei p\u0103gubitoare atitudini; a face haz de necaz. Dac\u0103 vin din partea altora, ar fi de luat \u00een seam\u0103. Ru\u0219ii, ungurii, s\u00e2rbii \u2013 de pild\u0103 \u2013 nu fac haz de necaz, ci \u00ee\u0219i solu\u021bioneaz\u0103 problemele cu seriozitate, f\u0103r\u0103 ezit\u0103ri. Nou\u0103 ne arde de glum\u0103: \u021aara moare de t\u0103tari \u0219i noi bem cu l\u0103utari!<\/p>\n

Reporter: Dimensiunea ignoran\u021bei este colosal\u0103 la nivelul jude\u021bului \u0219i, de ce nu, al \u021b\u0103rii. Mai crede\u021bi \u00een schimbarea lucrurilor \u00een bine? Ori v\u0103 pute\u021bi imagina o Rom\u00e2nie \u00een care s\u0103 nu mai avem denun\u021buri la adresa societ\u0103\u021bii?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Eu cred c\u0103 rom\u00e2nii sunt soma\u021bi de actualitate s\u0103 se trezeasc\u0103. Din p\u0103cate, cum observau Dr\u0103ghicescu, Cioran, Vulc\u0103nescu \u0219i chiar domnitorul filosof \u00a0Dimitrie Cantemir, ei mai mult se rostogolesc prin istorie dec\u00e2t p\u0103\u0219esc demn; au fost bravi \u00een r\u0103zboaie, \u00eens\u0103 au ars gazul \u00een pace \u2013 ca s\u0103-l parafrazez pe regretatul V. Andru. C\u00e2t prive\u0219te ignoran\u021ba, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu iese la vot nu ne pericliteaz\u0103 pe to\u021bi. Pe noi \u00eens\u0103 nu ignoran\u021ba latent\u0103 ne afecteaz\u0103 \u2013 pro\u0219ti au \u0219i francezii, \u0219i englezii, \u0219i nem\u021bii \u2013 ci \u00eeng\u0103duin\u021ba cu care o l\u0103s\u0103m s\u0103 se manifeste, s\u0103 fac\u0103 istorie, s\u0103 se joace incon\u0219tient p\u00e2n\u0103 \u0219i cu destinele propriilor copii; un mic \u0219i o bere sunt o necesitate particular\u0103, istoria e o promisiune na\u021bional\u0103. Cred c\u0103, dac\u0103 ar fi \u0219i curaj \u0219i interes, aici ar trebui s\u0103 se umble. Prostia, la noi este \u00eenc\u0103 destul de profitabil\u0103.<\/p>\n

Reporter: Dumneavoastr\u0103 ave\u021bi un raft de c\u0103r\u021bi care v\u0103 poart\u0103 semn\u0103tura. Se reg\u0103sesc acestea \u00een \u201dlibr\u0103riile\u201d din Teleorman?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Cu excep\u021bia unei singure c\u0103r\u021bi (\u201eReporter \u00een stepa tranzi\u021biei\u201d), toate\u00a0 c\u0103r\u021bile mele s-au v\u00e2ndut \u0219i \u00eenc\u0103 se mai v\u00e2nd prin libr\u0103rii. Dar cartea e deja o problem\u0103 na\u021bional\u0103; contrar agresivit\u0103\u021bii culturii media\/internet, la noi se tip\u0103re\u0219te mult (destule c\u0103r\u021bi proaste) \u0219i se cite\u0219te pu\u021bin. Un exemplu: orice veleitar cu un sponsor\u00a0 scoate o revist\u0103 literar\u0103 \u0219i orice grafoman tip\u0103re\u0219te o carte fiindc\u0103 pl\u0103te\u0219te, iar editurile au acela\u0219i ra\u021bionament economic ca \u0219i o gogo\u0219erie. \u021ai-au tip\u0103rit cartea, \u021bi-o trimit prin po\u0219t\u0103 \u0219i o distribui pe la prieteni \u0219i pe la cronicari de duzin\u0103 \u00een speran\u021ba c\u0103 o vor semnala pe undeva. \u0218i uite a\u0219a, cu c\u00e2teva cronici ba\u021bi apoi la poarta Uniunii Scriitorilor. Libr\u0103riile nu mai sunt o afacere nici m\u0103car \u00een marile ora\u0219e unde sunt universit\u0103\u021bi \u0219i mai mul\u021bi intelectuali. \u00cen Teleorman nu \u0219tiu dac\u0103 mai avem libr\u0103rii; cartea se mai vinde pe ici pe colo printre ziare \u0219i integrame, la chio\u0219curile de la pia\u021b\u0103, sau de pe vreun galantar din supermarket, precum odinioar\u0103 \u00een magazinele s\u0103te\u0219ti, al\u0103turi de coloniale \u0219i de caiele pentru potcovit caii.<\/p>\n

Reporter: Cum percepe\u021bi via\u021ba cultural\u0103 a jude\u021bului?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Sunt dou\u0103 aspecte tran\u0219ante aici: furnizorul de acte culturale, pe de o parte, \u0219i \u201econsumatorul\u201d de cultur\u0103, pe de alta. Furnizorul de acte culturale, autorul sau\/\u0219i institu\u021bia cultural\u0103 interesat\u0103 prin statut, \u00een Teleorman, ca \u00een mai toate jude\u021bele, vin cu lucruri interesante, ambi\u021bioase chiar, fiindc\u0103 aici sunt destui oameni cu chemare, talenta\u021bi, serio\u0219i. Din p\u0103cate, adresabilitatea actului de cultur\u0103 e determinat\u0103 de interesele culturale ale popula\u021biei \u0219i despre asta discutam ceva mai \u00eenainte.<\/p>\n

Reporter: Are Teleormanul scriitori tineri valoro\u0219i?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Problema cu valoarea e c\u00e2t se poate de sensibil\u0103 \u0219i ar comporta o discu\u021bie lung\u0103 \u0219i mai greu de suportat \u00eentr-un ziar. Da, sunt\u00a0 destui tineri \u00een Teleorman cu interes pentru literatur\u0103, mai ales pentru poezie; proza presupune, \u00een planul experien\u021bei, ceva mai mult a\u0219 zice eu. Ei nu se mai pot pl\u00e2nge azi c\u0103 nu au unde s\u0103 se manifeste, unde s\u0103-\u0219i publice crea\u021biile, c\u0103 sunt cenzura\u021bi precum cei din genera\u021bia mea. \u00cen urm\u0103 cu 50 de ani nu puteai s\u0103 publici o poezie nici \u00een Teleormanul p\u00e2n\u0103 nu era acceptat\u0103 de tov. Mardale, darmite \u00eentr-o revist\u0103 literar\u0103. Ce este mai trist, dar asta nu e o regul\u0103, nici cei care scriu nu prea mai citesc. \u0218i se vede.<\/p>\n

Reporter: Sunte\u021bi o persoan\u0103 activ\u0103 \u00een mass-media \u0219i fost jurnalist. Cum arat\u0103, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, presa rom\u00e2neasc\u0103? Mai exist\u0103 jurnali\u0219ti verticali \u0219i obiectivi \u00een abordarea subiectelor?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Activitatea mea jurnalistic\u0103 a \u00eenceput t\u00e2rziu pentru c\u0103 nu am putut, din ra\u021biuni de \u201edosar\u201d (origine nes\u0103n\u0103toas\u0103), s\u0103 fac studii de specialitate la Stefan Gheorghiu. Dup\u0103 1990, am f\u0103cut studii postuniversitare la Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218iin\u021bele Comunic\u0103rii din Universitatea Bucure\u0219ti \u0219i am lucrat 12 ani la Romania liber\u0103, apoi am fost redactor-\u0219ef la ziarul Contrasens din Ro\u0219iori, am fost mai mul\u021bi ani \u00een redac\u021bia Ziarului Na\u021biunea. Eu nu am scris niciodat\u0103 la comand\u0103. Am scris a\u0219a cum mi-au dictat con\u0219tiin\u021ba \u0219i profesia. Acum, c\u00e2nd nu mai scriu, dar citesc totu\u0219i, v\u00e2z\u00e2nd\u00a0 peisajul jurnalistic rom\u00e2nesc fac o remarc\u0103: \u00een urm\u0103 cu 20 de ani jurnalistul venea \u00een urma evenimentului, acum a ajuns s\u0103-l anticipeze, s\u0103-l provoace chiar. De aici \u0219i derapajul \u00een subiectivism, \u0219i lipsa de verticalitate. Ca telespectator avizat, zic eu, v\u0103d jurnali\u0219ti (f\u0103cu\u021bi \u00een redac\u021bie, nu \u0219coli\u021bi) care se \u00eencr\u00e2nceneaz\u0103 contra oric\u0103rei logici s\u0103 demonstreze c\u0103 g\u0103ina \u00eempunge, iar al\u021bii nu au destul\u0103 inteligen\u021b\u0103 c\u00e2t s\u0103-\u0219i ascund\u0103 \u00eemp\u0103timirea, adversiunea, obedien\u021ba. M\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nez s\u0103 cred c\u0103 \u0103sta nu mai e jurnalism, nu mai e profesionism.<\/p>\n

Reporter: \u00cen privin\u021ba educa\u021biei, cum vi se pare c\u0103 a evoluat sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dup\u0103 anul 1989?<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Am lucrat \u00een \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00eenainte de 1989 \u0219i dup\u0103. A\u0219a c\u0103 am toate datele ca s\u0103 fac compara\u021bie. Am lucrat \u00een \u0219coala \u00eendoctrin\u0103rii comuniste (educa\u021bia ateist-\u0219tiin\u021bific\u0103, educa\u021bia comunist\u0103, educa\u021bia pentru munc\u0103, educa\u021bia politehnic\u0103), dar \u0219i \u00een \u0219coala centrat\u0103 pe elev \u0219i pe op\u021biunile acestuia, pe drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile lui \u0219i din ce \u00een ce mai pu\u021bin pe exigen\u021be. Nu m\u0103 pronun\u021b dac\u0103 e bine sau e r\u0103u, dar cred c\u0103 a\u0219 fi p\u0103strat interesul pentru volumul de cuno\u0219tin\u021be, i-a\u0219 fi ad\u0103ugat dezvoltarea voca\u021bional\u0103 \u0219i a\u0219 fi insistat mai mult pe formarea pasiunii pentru citit. Azi vorbim despre analfabetismul func\u021bional produs, paradoxal, chiar \u00een \u0219coal\u0103. Apoi structura curricular\u0103, \u00eenc\u0103rc\u0103tura uneori nejustificat\u0103 a programelor, manualele comport\u0103 ajust\u0103ri din mers, nu derapaje, iar birocratismul sugrum\u0103 \u00eens\u0103\u0219i menirea \u0219colii, a cadrului didactic. Prea multe h\u00e2rtii. Eu am avut vreo 10 ani, imediat dup\u0103 1990, c\u00e2nd am f\u0103cut cu adev\u0103rat \u0219coal\u0103. Dup\u0103 aceea s-a instalat birocratismul care consum\u0103 timpul cadrului didactic \u00een detrimentul actului educativ efectiv.<\/p>\n

Reporter: 45 de ani a\u021bi predat limba rom\u00e2n\u0103. V\u0103 \u00eenfurie faptul c\u0103 unii politicieni ignor\u0103 vorbirea corect\u0103 a limbii \u021b\u0103rii \u00een care s-au n\u0103scut?\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Desigur! Din moment ce am f\u0103cut un cult pentru limba rom\u00e2n\u0103 m\u0103 deranjeaz\u0103 orice nesocotire a normei, orice abuzare, excesul de concesii (graiul licen\u021bios). Or, dac\u0103 ne referim la limba vorbit\u0103 de unii politicieni, aceasta este mai \u00eent\u00e2i o lips\u0103 de exigen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de sine dac\u0103 nu chiar un semidoctism neao\u0219, vizibil \u0219i \u00een st\u00e2ng\u0103ciile sintactice, ca s\u0103 nu merg mai departe \u0219i s\u0103 fac leg\u0103tura cu \u00eens\u0103\u0219i g\u00e2ndirea pe care o exprim\u0103, pentru c\u0103 limba nu e ceva exterior spiritului.<\/p>\n

Reporter: Se poate compara modul actual al vorbirii precare a limbii rom\u00e2ne cu vreun altul din trecut?\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: Limba este un fenomen viu. Wilhelm von Humboldt, de pild\u0103, spunea despre limba shawi din Peru c\u0103 \u0219i-a p\u0103strat identitatea idiomatic\u0103 oric\u00e2t de multe lexeme str\u0103ine au p\u0103truns \u00een vorbirea b\u0103\u0219tina\u0219ilor. La noi, odat\u0103 cu calculatorul, au p\u0103truns o serie de termeni din informatic\u0103\u00a0 \u00een limba englez\u0103, \u00een paralel cu extinderea acestei limbi \u00een rela\u021biile interna\u021bionale, \u00een conversa\u021biile rom\u00e2nilor care c\u0103l\u0103toresc. Cu acest prilej, la tineri, se observ\u0103, ca o consecin\u021b\u0103 a \u00eensu\u0219irii corecte a foneticii saxone, o extindere a acesteia \u0219i asupra pronun\u021biei vocalelor noastre, tot a\u0219a cum la ungurii din Ardeal se p\u0103streaz\u0103 o pronun\u021bie a diferit\u0103 a consoanelor. \u0218coala \u00eel pune pe elev \u00een contact cu norma, cu regulile limbii literare, dar anturajul impune mai mereu altceva. Respectul de sine include \u00een chipul moral al omului nu doar comportamentul, ci \u0219i limba pe care o comunic\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 are istoria ei, evolu\u021bia ei idiomatic\u0103, \u0219i cred c\u0103 totdeauna au fost stric\u0103tori de limb\u0103 \u0219i \u00een aristocra\u021bia fran\u021buzit\u0103 a secolului al XIX-lea, precum \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bile rurale de atunci, dar \u0219i \u00een mediile suburbane de azi, \u0219i la arivi\u0219tii contemporani. De aceea m\u0103 g\u00e2ndesc ca \u0219i Platon c\u0103 zeii ar fi f\u0103cut bine dac\u0103 ne-ar fi l\u0103sat o limb\u0103 comun\u0103, str\u0103daniile ulterioare ale oamnilor \u00een acest sens (vezi limba ido) au r\u0103mas cel mult artificiale.<\/p>\n

Reporter: Crede\u021bi \u00een \u201dHomo moralis\u201d \u00een politic\u0103<\/em>?<\/strong><\/p>\n

Iulian Chivu: M\u0103 faceti s\u0103 r\u00e2d! Vede\u021bi scena politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i ave\u021bi r\u0103spunsul. P\u0103i tot Platon, de care tocmai am vorbit, spunea: \u201eUna din pedepsele pentru refuzul de a participa\u00a0 la via\u021ba politic\u0103 este aceea c\u0103 vei ajunge condus de inferiorii t\u0103i.\u201d Suntem exact \u00een situa\u021bia asta. Lehamitea electoratului ne-a adus \u00een situa\u021bia asta. Avem acum ceea ce merit\u0103m. \u0218i apoi, precum str\u0103mo\u0219ii nostri de la Roma, enun\u021b\u0103m principii fundamentale pe care apoi le \u00eenc\u0103lc\u0103m cu r\u00e2vn\u0103. Rostim \u00een public Fiat Justitia, pereat mundus<\/em> (S\u0103 fie dreptate, chiar dac\u0103 piere lumea), dar credem f\u0103r\u0103 scrupule Consuetudo per lege servatur<\/em> (Obiceiul serve\u0219te ca lege). \u0218i dac\u0103 tot l-am citat aici pe Platon, iat\u0103\u00a0 c\u0103 tot cu el v\u0103 r\u0103spund aforistic \u00eentreb\u0103rii: \u201eOamenii buni nu au nevoie de legi pentru a ac\u021biona responsabil, iar oamenii r\u0103i vor g\u0103si totdeauna o modalitate de a le ocoli.\u201d P\u00e2n\u0103 una alta, avem noroc cu Uniunea European\u0103 c\u0103 ne mai trage de m\u00e2nec\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Altfel, ne-am putea autoflagela cu propria concesivitate, precum pruncul cu ombilicul la na\u0219tere.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n
\n
\n