{"id":1469639,"date":"2014-02-19T20:10:37","date_gmt":"2014-02-19T17:10:37","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469639"},"modified":"2014-02-19T20:10:37","modified_gmt":"2014-02-19T17:10:37","slug":"berzele-suspectele-de-serviciu-pentru-penele-de-curent-din-timis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469639","title":{"rendered":"Berzele, \u201esuspectele de serviciu\u201d pentru penele de curent din Timi\u015f"},"content":{"rendered":"
\n

\"Cuib<\/a><\/p>\n

\"CuibSe pare c\u0103, \u00een zona de vest a \u0163\u0103rii, berzele, dac\u0103 nu aduc copii, aduc pene de curent. Unul dintre motivele invocate pentru destul de multele \u00eentreruperi ale furniz\u0103rii curentului electric sunt\u2026 cuiburile de barz\u0103 de pe st\u00e2lpii de electricitate. Unul dintre ornitologii care au studiat p\u0103s\u0103rile din zona Banatului sus\u0163ine c\u0103 s-ar evita penele de curent produse de cuiburile de berze, cu o investi\u0163ie minim\u0103. \u00cen plus, p\u0103s\u0103rile nu s-ar mai electrocuta.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

P\u0103s\u0103ri \u201eelectrice\u201d<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConform unor rapoarte ale Enel, una dintre cauzele \u00eentreruperilor \u00een furnizarea energiei electrice, \u00een zona Banatului este mai degrab\u0103 ornitologic\u0103, fiind legat\u0103 de cuiburile de barz\u0103 de pe v\u00e2rful st\u00e2lpilor de electricitate. Compania de distribu\u0163ie a energiei electrice sus\u0163ine c\u0103 are, \u00een fiecare prim\u0103var\u0103 \u015fi var\u0103, probleme din cauza berzelor, care conduc \u00eentr-un top al principalelor cauze ale defectelor din liniile electrice aeriene, ce cauzeaz\u0103 un num\u0103r mare de \u00eentreruperi de scurt\u0103 durat\u0103 \u015fi pot afecta consumatorii alimenta\u0163i prin liniile electrice.\u00a0\n<\/p>\n

\n\t\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, se g\u0103sise o solu\u0163ie, \u00een urma ini\u0163iativei unei organiza\u0163ii de protejare a p\u0103s\u0103rilor din Rom\u00e2nia, Ungaria \u015fi Iugoslavia, care a demarat un program comun sub numele \u201eProtec\u0163ia berzelor albe \u00een Bazinul Carpatic\u201d. Una dintre m\u0103surile luate era transferarea pe suporturi speciale a cuiburilor construite pe st\u00e2lpi electrici. Pre\u0163ul unui suport este de 150 de lei \u015fi se monteaz\u0103 iarna, c\u00e2nd cuiburile sunt libere. \u201eMontarea acestor suporturi este \u015fi \u00een interesul acestor companii, deoarece berzele electrocutate sau materialele folosite pentru construc\u0163ia cuiburilor pot s\u0103 produc\u0103 pagube mari prin scurt-circuit\u0103ri\u201d,<\/em> precizau organiza\u0163iile ini\u0163iatoare. Prin montarea acestor suporturi, daunele produse de berze se reduc cu aproximativ 67% pe un an de zile, continuitatea \u00een alimentare a consumatorilor se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte, se elimin\u0103 practic impactul liniilor electrice asupra berzelor albe, se produc economii de 10.000 \u2013 15.000 de euro \u00een primul an, iar \u00een urm\u0103torii zece ani, de 50.000 \u2013 60.000 de euro pe an.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tDe altfel, \u015fi Enel men\u0163ioneaz\u0103, la proiectele sale de implicare \u00een politicile de protejare a mediului, \u201eplasarea de cuiburi pentru berze pe st\u00e2lpii electrici ai Enel Distribu\u0163ie Banat \u015fi Dobrogea\u201d,<\/em> \u00eens\u0103, fiind vorba de milioane de st\u00e2lpi, \u015fi investi\u0163ia ar trebui s\u0103 fie una destul de mare.\n<\/p>\n

Luca Andrei Dehelean<\/strong>, unul dintre ornitologii care au studiat p\u0103s\u0103rile s\u0103lbatice din zona Banatului, spune c\u0103 problema cuiburilor de barz\u0103 f\u0103cute pe st\u00e2lpii de electricitate este na\u0163ional\u0103: \u201eP\u0103s\u0103rile prefer\u0103, \u00een ultimii zeci de ani, s\u0103-\u015fi fac\u0103 cuiburile pe st\u00e2lpii de electrificare, nu \u00een copaci. Este o modificare a comportamentului acestor p\u0103s\u0103ri care aleg, astfel, s\u0103 vin\u0103 mai aproape de oameni.\u201d<\/em><\/p>\n

\n\tOrnitologul sus\u0163ine c\u0103 montarea de suporturi speciale pe st\u00e2lpii de electrificare ar fi solu\u0163ia cea mai bun\u0103 \u015fi pentru p\u0103s\u0103ri, \u015fi pentru compania de distribu\u0163ie a energiei electrice. \u201eSunt ni\u015fte structuri metalice speciale, rotunde, care se monteaz\u0103 pe st\u00e2lpi, \u015fi care presupun o singur\u0103 investi\u0163ie, care rezolv\u0103 definitiv aceast\u0103 problem\u0103 a cuiburilor de barz\u0103. Nu cred c\u0103, \u00een total, suma necesar\u0103 pentru montarea acestor suporturi e mai mare dec\u00e2t costurile de interven\u0163ie la deranjamentele produse din cauza cuiburilor de barz\u0103. A\u015fa, dac\u0103 doar se dau jos aceste cuiburi, pas\u0103rea o ia de la cap\u0103t, pentru c\u0103 a\u015fa \u00eei spune instinctul. Nu e vina berzelor, ci mai degrab\u0103 a noastr\u0103, pentru c\u0103 am modificat destul de mult mediul \u00eenconjur\u0103tor.\u201d<\/em><\/p>\n

\n\tLuca Dehelean mai spune c\u0103 o alt\u0103 problem\u0103 care trebuie rezolvat\u0103 este \u015fi cea a sutelor de mii de p\u0103s\u0103ri care mor electrocutate anual. \u201eE normal ca re\u0163eaua de distribu\u0163ie a energiei electrice s\u0103 fie c\u00e2t mai extins\u0103, dar e normal \u015fi s\u0103 protej\u0103m natura\u201d, <\/em>apreciaz\u0103 ornitologul.\n<\/p>\n

Pagube de peste 60.000 de euro pe an, pe zona de vest<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tPotrivit unui studiu mai vechi al fostei Electrica Banat, berzele \u00ee\u015fi construiesc de preferin\u0163\u0103 cuiburile pe st\u00e2lpii liniilor electrice aeriene din mediul rural, cauzele care determin\u0103 acest fenomen fiind lini\u015ftea mai mare din mediul rural, lipsa total\u0103 sau par\u0163ial\u0103 a vegeta\u0163iei din apropierea re\u0163elelor, efectul termic al curentului electric, care este o surs\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u00een perioadele reci, \u015fi existen\u0163a unui suport stabil constituit din console \u015fi conductoare. Ca urmare a acestui fapt, 2% din berzele adulte mor prin electrocutare, 7% din pui mor prin electrocutare sau incendierea cuiburilor, ca urmare a scurt-circuitelor, pentru c\u0103 excrementele, fiind acide, distrug instala\u0163iile. Scurt-circuitele produse pot provoca \u00eentreruperea temporar\u0103 a aliment\u0103rii cu energie electric\u0103 a consumatorilor. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi alte urm\u0103ri, de la electrocutarea oamenilor de la conductoarele c\u0103zute prin ruperile datorate incendiilor, p\u00e2n\u0103 la extinderea incendiului la case \u015fi culturi de p\u0103ioase.\u00a0\n<\/p>\n

\n\t\u00cen acel studiu, se estimau \u015fi ni\u015fte pagube anuale, pentru Electrica Banat (pe zona Arad, Cara\u015f-Severin, Hunedoara \u015fi Timi\u015f) suportate din cauza cuiburilor de berze, iar cifra s-a ridicat la 63.000 de euro.\u00a0\n<\/p>\n

Satu Mare \u015fi Timi\u015f, \u201ejude\u0163ele berzelor\u201d<\/strong>
<\/h4>\n

\"Hvid<\/a><\/p>\n

\"HvidCu sau f\u0103r\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu moartea multor p\u0103s\u0103ri prin electrocutare, conform unor statistici, f\u0103cute \u00een urma studiilor ornitologice, \u00een Europa scade vertiginos \u015fi num\u0103rul de berze albe. \u00cen prezent, pe plan mondial exist\u0103 aproximativ 170.000 de perechi de berze albe, din care \u00een Europa, 120.000 de perechi. \u00cen Rom\u00e2nia s-au semnalat \u00eentre 4.000 \u015fi 6.000 de perechi, \u00een Ungaria \u2013 5.500 de perechi, iar \u00een Serbia, 800 de perechi. \u00cen Rom\u00e2nia, cele mai multe berze albe tr\u0103iesc \u00een jude\u0163ele Satu Mare \u015fi Timi\u015f (aproximativ 300 de perechi).<\/p>\n

\n\tPotrivit unor studii locale, dac\u0103 \u00een anii ’70, majoritatea cuiburilor erau f\u0103cute pe co\u015furile mari, cu ie\u015fire lateral\u0103, ale caselor, \u00een prezent, peste 90% se g\u0103sesc pe st\u00e2lpii de curent electric. La ultima observare, pe drumurile din jude\u0163 s-au \u00eent\u00e2lnit numai 13 cuiburi pe co\u015f, unul pe o \u015fir\u0103 de paie, unul pe coama unei case \u015fi nici unul \u00een copaci. Tendin\u0163a general\u0103 este ca \u015fi ultimele cuiburi situate pe co\u015furi s\u0103 fie d\u0103r\u00e2mate de proprietarii imobilelor. Fa\u0163\u0103 de ultima contabilizare, num\u0103rul berzelor din Rom\u00e2nia a sc\u0103zut cu 20%.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tDiminuarea num\u0103rului de berze albe este cauzat\u0103 \u015fi de posibilit\u0103\u0163ilor tot mai reduse de cuib\u0103rit. Pas\u0103rea era obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 cuib\u0103reasc\u0103 decenii de-a r\u00e2ndul \u00een acela\u015fi cuib. Acum, de c\u00e2nd oamenii au \u00eenceput s\u0103 \u00eendep\u0103rteze cuiburile de pe co\u015furi \u015fi st\u00e2lpii de curent electric, la sosire berzele pierd foarte mult timp cu construirea unuia nou, astfel c\u0103 se decaleaz\u0103 foarte mult ouatul, clocitul \u015fi cre\u015fterea puilor. Apoi, puii nu au suficient\u0103 putere s\u0103 plece la iernat \u00eempreun\u0103 cu primul val de migrare, condus de p\u0103s\u0103ri adulte experimentate.\u00a0\u00a0\n<\/p>\n

\n\tLa cuiburile clasice, pe co\u015furile cl\u0103dirilor, diametrul mediu al unui cuib era de 170 cm, iar \u00een\u0103l\u0163imea, de 190 cm. Greutatea putea s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva sute de kilograme, ceea ce-i conferea stabilitate pe timpul furtunilor.\u00a0 La un cuib nou, din lips\u0103 de material \u015fi de timp, diametrul abia ajunge la 80 cm, \u00een\u0103l\u0163imea la 35 cm, iar greutatea, la 30 kg. Materialul principal \u00een construc\u0163ie \u00eel reprezint\u0103 r\u0103murelele, tot mai greu de g\u0103sit \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor. Barza mai aduce p\u0103m\u00e2nt, iar apoi, pentru c\u0103ptu\u015feal\u0103, ierburi, pene, p\u0103r, c\u00e2rpe \u015fi chiar pungi de nailon.\n<\/p>\n

\n\tPe l\u00e2ng\u0103 st\u00e2lpi, barza \u00ee\u015fi construie\u015fte cuibul pe acoperi\u015furi, co\u015furi \u015fi pe turlele bisericilor. Toamna, de\u015fi berzele europene zboar\u0103 \u00een stoluri spre sud, \u00een Africa, \u00een prim\u0103vara obi\u015fnuiesc s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la acela\u015fi cuib abandonat cu \u015fase luni \u00een urm\u0103. \u00cen general, folosesc un singur cuib mai mul\u0163i ani la r\u00e2nd. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, cu acest sunet berzele comunic\u00e2nd \u00eentre ele. \u00a0P\u0103s\u0103rile tinere \u00eencearc\u0103 \u00eentotdeauna s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een apropierea locului de unde au ie\u015fit din ou. Exist\u0103 chiar cuiburi care au fost folosite continuu de sute de ani, de multe genera\u0163ii de berze.\n<\/p>\n

\n\tBarza este singura pas\u0103re de talie mare din fauna \u0163\u0103rii care s-a apropiat de om \u015fi \u00ee\u015fi construie\u015fte cuibul \u00een vecin\u0103tatea acestora. \u00cenc\u0103 de pe vremea romanilor era socotit\u0103 pas\u0103re sf\u00e2nt\u0103, fiind considerat\u0103 la fel \u015fi ast\u0103zi, \u00een multe zone ale Rom\u00e2niei. Multe credin\u0163e populare se leag\u0103 de aceast\u0103 pas\u0103re. Se spune c\u0103 aduce prim\u0103vara, aduce noroc casei unde \u00ee\u015fi face cuibul \u015fi o fere\u015fte de foc \u015fi fulger \u015fi c\u0103 poate prevesti\u00a0 bel\u015fugul sau norocul.\n<\/p>\n

Berzele, urm\u0103rite prin satelit \u015fi camere video<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tPentru o mai bun\u0103 monitorizare a berzelor, ornitologii au \u00eenceput s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 migra\u0163ia berzei albe cu ajutorul unor emi\u0163\u0103toare conectate la satelit. \u015ei \u00een Rom\u00e2nia s-au aplicat astfel de dispozitive, fiind urm\u0103rit\u0103 migra\u0163ia din zona de vest a \u0163\u0103rii p\u00e2n\u0103 \u00een Tanzania.\n<\/p>\n

\n\tMai nou, o alt\u0103 tendin\u0163\u0103, care ofer\u0103 posibilit\u0103\u0163i de observare nelimitate, este cea a mont\u0103rii de camere video \u00een apropierea cuiburilor de berze. O astfel de camer\u0103 video a fost montat\u0103 la unul dintre cele mai vechi cuiburi de barz\u0103 din Timi\u015f. Cuibul este locuit \u00eenc\u0103 din anii ’50 \u015fi este amplasat pe \u015ecoala General\u0103 din Carani. Proiectul a fost ini\u0163iat de organiza\u0163ia Wildlife Rom\u00e2nia, care \u015fi-a propus s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare, din punct de vedere al imaginii, via\u0163a s\u0103lbatic\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n
\n