{"id":1469518,"date":"2014-03-19T20:10:52","date_gmt":"2014-03-19T17:10:52","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469518"},"modified":"2014-03-19T20:10:52","modified_gmt":"2014-03-19T17:10:52","slug":"mausoleul-de-la-bobda-la-un-pas-de-prabusire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469518","title":{"rendered":"Mausoleul de la Bobda, la un pas de pr\u0103bu\u015fire"},"content":{"rendered":"
\n

\"Biserica<\/a><\/p>\n

\"BisericaAproape c\u0103 nu exist\u0103 niciun ghid turistic sau monografie a Banatului care s\u0103 nu men\u0163ioneze una dintre construc\u0163iile-monument cele mai interesante din Banat, \u015fi din aceast\u0103 parte de Europ\u0103, \u015fi anume mausoleul de la Bobda. Reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor locale spun c\u0103, fiind proprietatea Bisericii Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitarea ei. Dac\u0103 nu se iau m\u0103suri urgente, \u00eens\u0103, cl\u0103direa ar mai putea fi admirat\u0103 doar \u00een poze.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

O stare de degradare accentuat\u0103<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConsiderat\u0103 pe bun\u0103 dreptate una dintre atrac\u0163iile turistice principale din Timi\u015f, Mausoleul din Bobda, de\u015fi are \u00een spate o istorie de peste 150 de ani, risc\u0103 s\u0103 devin\u0103, la propriu, istorie, dac\u0103 nu se iau rapid m\u0103suri de reabilitare. Dac\u0103 acest monument se va pr\u0103bu\u015fi, se va alege praful de mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 de Gyula Csavossy, ultimul grof care a tr\u0103it \u00een acesta sat aflat la nici 30 de kilometri de Timi\u015foara. Groful construise aici la sf\u00e2r\u015fit de secol XIX, un palat impresionant cu 42 de \u00eenc\u0103peri, al\u0103turi de care se afla un splendid mausoleu, care este o replic\u0103 a Bazilicii din Esztergom \u2013 Ungaria. \u015ei dup\u0103 ce palatul a disp\u0103rut, fiind demontat \u201cla c\u0103r\u0103mid\u0103\u201d, materialele de construc\u0163ie fiind folosite la edificarea a numeroase construc\u0163ii din zon\u0103, cur\u00e2nd \u015fi mausoleul ar putea deveni doar o amintire.\n<\/p>\n

\n\tDegradarea imobilului a fost \u201cajutat\u0103\u201d \u015fi de unii localnici, care nu au fost prea impresiona\u0163i de specificul cl\u0103dirii. Au fost furate, pe r\u00e2nd, potirul din altar, covorul care se \u00eentindea de la intrarea \u00een bisericu\u0163a mausoleului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een fa\u0163a altarului, clan\u0163ele de la u\u015fi, dup\u0103 care s-a \u00eencercat s\u0103 se fure chiar \u015fi orga aflat\u0103 \u00een balconul bisericii, \u00eens\u0103 instrumentul, fiind mai greu dec\u00e2t \u015fi-au imaginat ho\u0163ii, le-a sc\u0103pat din bra\u0163e \u015fi s-a f\u0103cut buc\u0103\u0163i. Ultimele pe lista ho\u0163ilor au fost cele dou\u0103 clopote masive din turla mausoleului, doar piroanele mari cu care au fost fixate \u00eempiedic\u00e2ndu-i pe ho\u0163i s\u0103-\u015fi duc\u0103 planul la bun sf\u00e2r\u015fit. De istoricul mausoleului mai amintesc doar resturile de ve\u015fminte liturgice \u015fi steaguri biserice\u015fti, c\u0103r\u0163i de rug\u0103ciuni sau partituri religioase. Geamurile au fost sparte pe r\u00e2nd, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 intre \u00een\u0103untru ploaia \u015fi z\u0103pada. Din cauza infiltra\u0163iilor, acoperi\u015ful a cr\u0103pat, mausoleul fiind invadat de sute de porumbei, care \u015fi-au f\u0103cut aici cuiburi. Astfel, murd\u0103ria porumbeilor a des\u0103v\u00e2r\u015fit aspectul de degradare total\u0103 \u00een care a ajuns imobilul.\n<\/p>\n

Criz\u0103 de solu\u0163ii<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tProblema este c\u0103 nici nu se \u00eentrev\u0103d solu\u0163ii pentru reabilitarea imobilului, din cauza statutului cl\u0103dirii. Reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor locale spun c\u0103, fiind proprietatea Bisericii Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitare. \u201cCl\u0103direa este \u00eentr-o stare jalnic\u0103 \u015fi, deocamdat\u0103, nu se \u00eentrev\u0103d solu\u0163ii de reabilitare. Fiind \u00een proprietatea privat\u0103 a Episcopiei Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu are cum s\u0103 dea bani pentru reabilitarea ei. \u015ei, de\u015fi a fost declarat\u0103 cl\u0103dire de patrimoniu, acest statut nu o ajut\u0103 cu nimic, deocamdat\u0103\u201d,<\/em> ne spune Gabriel Ila\u015f<\/strong>, priumarul din Cenei, comun\u0103 de care apar\u0163ine satul Bobda. Acesta mai spune c\u0103, potrivit unor informa\u0163ii vehiculate recent, ar exista inten\u0163ia ca mausoleul s\u0103 fie donat Ministerului Culturii de c\u0103tre Episcopia Romano-Catolic\u0103, tocmai pentru a se putea acorda finan\u0163area necesar\u0103 reabilit\u0103rii urgente. Dar, avertizeaz\u0103, Gabriel Ila\u015f dac\u0103 nu se iau m\u0103suri de reabilitare, exist\u0103 riscul cert ca \u00een urm\u0103torii ani cl\u0103direa s\u0103 se d\u0103r\u00e2me. \u201cTurla mare a mausoleului a fost mi\u015fcat\u0103 \u00een timpul unei furtuni foarte mari care a fost \u00een zon\u0103, \u00een 1998, \u015fi de atunci apa se infiltreaz\u0103 pe ziduri, \u015fi \u015fubreze\u015fte tot mai mult construc\u0163ia\u201d,<\/em> mai spune primarul.\n<\/p>\n

E nevoie de peste 200.000 de euro<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u00cen 2012, Facultatea de Arhitectur\u0103 din Timi\u015foara a f\u0103cut mai multe evalu\u0103ri ale cl\u0103dirii, pentru a constata exact stric\u0103ciunile \u015fi pentru a stabili ce ar trebui f\u0103cut pentru renovare. Atunci, se estima c\u0103 este nevoie de 200.000 sau 300.000 de euro pentru a se putea reface mausoleul, pentru c\u0103 structura de rezisten\u0163\u0103 nu era \u00eenc\u0103 afectat\u0103. \u00centre timp, \u00eens\u0103, e greu de spus la c\u00e2t s-ar mai ridica suma necesar\u0103 pentru salvarea cl\u0103dirii. Anul trecut, \u00een var\u0103, c\u00e2\u0163iva absolven\u0163i ai \u015ecolii de Art\u0103 din Timi\u015foara, sec\u0163ia Cine-Foto, au tras un nou semnal de alarm\u0103 cu privire la starea singurei bijuterii arhitectonice r\u0103mase \u00een urma baronului Csavossy. \u00cens\u0103, mai departe de aceste demersuri de sensibilizare, m\u0103surile concrete \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103.\n<\/p>\n

\n\tLa ora actual\u0103, comunitatea romano-catolic\u0103 din zon\u0103 s-a restr\u00e2ns dramatic, num\u0103r\u00e2nd nu mai mult de zece persoane, iar singura resurs\u0103 material\u0103 ar reprezenta-o valorificarea recoltei de pe cele zece hectare de teren, retrocedate de cur\u00e2nd, ca apar\u0163in\u00e2nd mausoleului.\n<\/p>\n

\n\tC\u00e2t prive\u015fte o posibil\u0103 contribu\u0163ie financiar\u0103 di partae Statului, \u015fi aceasta este imposibil\u0103. La \u00eenceputul anilor ’90, pre\u015fedintele de atunci al Consiliului Jude\u0163ean Timi\u015f, Viorel Coifan<\/strong>, \u00eencercase s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii de conservare a monumentului. Pe atunci, cadrul legal nu permitea atragerea de fonduri din str\u0103in\u0103tate. Iar acum, lucrurile sunt blocate de statutul cl\u0103dirii, incert din punct de vedere al propriet\u0103\u0163ii. Chiar dac\u0103 Episcopia Romano-Catolic\u0103 ar dona cl\u0103direa Ministerului Culturii, se \u015ftie c\u0103 \u00een ultimii ani, de\u015fi sunt numeroase loca\u015furi de cult valoroase din Banat, ajunse \u00een stare avansat\u0103 de degradare, nu s-au g\u0103sit fonduri de la buget dec\u00e2t pentru reabilitarea a cel mult dou\u0103 sau trei cl\u0103diri de acest fel pe toat\u0103 zona de vest. \u00cen plus, \u00een contextul mult-discutatei descentraliz\u0103ri, sunt \u015fanse mari ca imobilul s\u0103 ajung\u0103 tot \u00een administrarea Prim\u0103riei, care nu are de unde s\u0103 scoate sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru reabilitare.\n<\/p>\n

O istorie de peste 150 de ani, cu un final lamentabil<\/strong>
<\/h4>\n

\"Basilica<\/a><\/p>\n

\"BasilicaMausoleul din Bobda este o copie a Bazilicii din ora\u015ful Esztergom, dar \u015fi a Bisericii Sf\u00e2ntul \u015etefan din Budapesta. \u00cen secolul XIX-lea, groful Cs\u00e1vossy Gyula a construit \u00een Bogda un castel cu 42 de camere. Din ce-\u015fi amintesc s\u0103tenii b\u0103tr\u00e2ni, od\u0103ile erau elegant mobilate, \u00eempodobite cu tablouri, bibelouri, covoare, perdele din dantel\u0103, draperii de catifea \u015fi brocart, lampadare din cristal de Murano. \u00cen fa\u0163a castelului fusese ridicat mausoleul, \u00een structura c\u0103ruia intra \u015fi un impresionant loc de reculegere si rug\u0103ciune. Vitraliile au fost realizate la M\u00fcnchen, iar cele dou\u0103 clopote au fost comandate de la Viena.<\/p>\n

\n\tDocumentele vremii p\u0103strate la Arhivele Na\u0163ionale ale Ungariei din Budapesta, atest\u0103 faptul c\u0103 familia Cs\u00e1vossy era proprietara unor mari suprafe\u0163e de p\u0103m\u00e2nt, agricultura fiind principala \u00eendeletnicie \u015fi, totodat\u0103, surs\u0103 de bani. Deoarece afacerile cu cereale erau printre cele mai prospere, familia Cs\u00e1vossy a avut fondurile necesare s\u0103 construiasc\u0103 la Bobda un adev\u0103rat domeniu nobiliar, format din dou\u0103 mari cl\u0103diri: castelul familiei \u015fi mausoleul aflat peste drum de castel. \u00cen forma sa actual\u0103, mausoleul familiei a fost terminat \u00een anul 1908.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen 1911, odat\u0103 cu moartea baronului Gyula Cs\u00e1vossy de Cs\u00e1vos, totul a \u00eenceput s\u0103 se degradeze la domeniul de la Bobda, iar ultimii copii ai lui Gyula au p\u0103r\u0103sit definitiv Timi\u015ful \u00een 1925, stabilindu-se \u00een Canada. Dup\u0103 1930 castelul a fost cump\u0103rat de un localnic, care a pl\u0103tit jum\u0103tate din pre\u0163, diferen\u0163a fiind acoperit\u0103 printr-un \u00eemprumut luat de la banc\u0103. C\u00e2nd dob\u00e2nda a ajuns mult prea mare, institu\u0163ia bancar\u0103 a optat pentru o solu\u0163ie extrem\u0103: a valorificat tot ce se afla mai de pre\u0163 prin \u00eenc\u0103perile castelului, dup\u0103 care a trecut la demolare, materialele de construc\u0163ie fiind v\u00e2ndute la bucat\u0103.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tConform unui document de dona\u0163ie din 1909 semnat de Gyula Cs\u00e1vossy, mausoleul, care a sc\u0103pat de executori, a fost l\u0103sat comunit\u0103\u0163ii romano-catolice din Bobda. \u00cen 2009 actul a fost re\u00eennoit \u015fi imobilul acum se afl\u0103 \u00een proprietatea Episcopiei Romano-Catolice. \u00a0\n<\/p>\n

\n\tChiar \u015fi a\u015fa, mausoleul a r\u0103mas loc de veci pentru membrii familiei Cs\u00e1vossy. \u00cen 1911, dup\u0103 \u00eemb\u0103ls\u0103mare, trupul ne\u00eensufle\u0163it al lui Csavossy Gyula a fost depus \u00eentr-un sicriu de sticl\u0103, so\u0163ia \u015fi al\u0163i membri ai familiei av\u00e2nd sicrie din metal. Lespezile de pe mormintele so\u0163ilor Csavossy au fost confec\u0163ionate din marmur\u0103 neagr\u0103. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, odat\u0103 cu \u00eenceputul \u201cdictaturii proletariatului\u201d, cavoul a fost profanat de cel dint\u00e2i primar al Bobdei postbelice. Conform unor \u00a0legende locale, atunci, martorii oculari au constatat, ului\u0163i \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i, c\u0103 trupul baronului nu putrezise deloc. Primarul care a dat dispozi\u0163ia ca mormintele s\u0103 fie for\u0163ate pentru a na\u0163ionaliza posibile valori existente \u00een sarcofage, bijuterii \u015fi bani, a fost pedepsit cu doi ani de \u00eenchisoare, pe care i-a \u015fi efectuat \u00een perioada 1946-1947, acuzat fiind de profanare de morminte. Ulterior, din lips\u0103 de fonduri, realizarea unui monument funerar pe care s\u0103 fie a\u015fezate cele dou\u0103 lespezi din marmur\u0103 neagr\u0103 ale familiei baron Csavossy nu a putut fi materializat.<\/p>\n

\n
\n