{"id":1469430,"date":"2014-04-09T20:10:09","date_gmt":"2014-04-09T17:10:09","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469430"},"modified":"2014-04-09T20:10:09","modified_gmt":"2014-04-09T17:10:09","slug":"vulcanii-nestiuti-ai-timisului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469430","title":{"rendered":"Vulcanii ne\u015ftiu\u0163i ai Timi\u015fului"},"content":{"rendered":"
\n

\"Vulcan<\/a><\/p>\n

\"VulcanDou\u0103 dintre atrac\u0163iile turistice ale Banatului care, din cauza lipsei promov\u0103rii, r\u0103m\u00e2n ne\u015ftiute, sunt zona de vulcani noroio\u015fi, de la Seceani \u015fi Fibi\u015f \u015fi craterul vulcanic de la Lucare\u0163. Conform unui profesor de la Catedra de Geografie a Universit\u0103\u0163ii de Vest, aceste zone ar putea deveni, f\u0103r\u0103 investi\u0163ii prea mari, nuclee turistice care ar combina explorarea cu observarea faunei \u015fi diverse forme de agrement. Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, nimic nu pare \u00eens\u0103 s\u0103 treac\u0103 de stadiul de proiect.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Vulcanii noroio\u015fi similari celor din Buz\u0103u<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tDac\u0103 \u00een alte zone vulcanii noroio\u015fi au fost c\u00e2t de c\u00e2t promova\u0163i \u015fi integra\u0163i \u00een circuitul turistic, cei din Timi\u015f r\u0103m\u00e2n cvasi-necunoscu\u0163i. \u015ei, totu\u015fi, ace\u015ftia bolborosesc de zeci de ani pe o p\u0103\u015fune dintre satele Seceani \u015fi Fibi\u015f, la care se poate ajunge doar pe un drum agricol, care devine inaccesibil dac\u0103 plou\u0103. \u00a0\u00a0\u00a0Pe timp de ploaie, zona, care arat\u0103 ca un crater, se umple cu ap\u0103, iar priveli\u015ftea devine spectaculoas\u0103. B\u0103tr\u00e2nii din Seceani \u015fi Fibi\u015f \u00eenc\u0103 mai vin aici pentru a-\u015fi alina durerile reumatice, b\u0103g\u00e2nd picioarele \u00een apa care bolborose\u015fte. De\u015fi apa \u015fi noroiul par s\u0103 fiarb\u0103, motiv pentru care locul a fost botezat de s\u0103teni \u201ela forocici\u201d, temperatura apei este sc\u0103zut\u0103, explica\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 fiind c\u0103 \u00een partea estic\u0103 a localit\u0103\u0163ii Seceani, toate v\u0103ile converg c\u0103tre p\u00e2r\u00e2ul M\u0103gheru\u015f, care \u015fi-a fixat cursul pe o linie tectonic\u0103, fapt ce a dus la apari\u0163ia unui \u015fir de izvoare mineralizate \u015fi a c\u00e2torva vulcani noroio\u015fi a c\u0103ror activitate se datoreaz\u0103 puternicilor curen\u0163i de gaze reci din interiorul p\u0103m\u00e2ntului. Unii localnici iau \u015fi acum ap\u0103 din zon\u0103, pe care o beau dup\u0103 ce se las\u0103 depunerile, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 e mai bun\u0103 ca oricare ap\u0103 mineral\u0103 din comer\u0163. Totu\u015fi, gazele emanate de b\u0103l\u0163ile vulcanilor noroi\u015fi pot provoca ame\u0163eli celor sensibili \u015fi, conform spuselor unor ciobani din zon\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 b\u0103l\u0163i au fost g\u0103site \u015fi p\u0103s\u0103ri moarte \u015fi chiar miei r\u0103pu\u015fi de gazele ie\u015fit din p\u0103m\u00e2nt.\n<\/p>\n

\n\tZona de b\u0103l\u0163i pline de bulbuci este, \u00eens\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de\u201esuveniruri\u201d care arat\u0103 c\u0103 turi\u015fti sau localnici au trecut pe acolo: sticle de plastic, cutii goale de bere \u015fi ambalaje.\n<\/p>\n

\n\tZona ar putea avea, pe l\u00e2ng\u0103 poten\u0163ialul turistic, \u015fi unul balneoclimateric, dac\u0103 ar fi amenajat\u0103 cu o investi\u0163ie minim\u0103. Culmea este c\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, nimeni nu a avut curiozitatea, interesul sau resursele s\u0103 fac\u0103 o analiz\u0103 a apei din ace\u015fti vulcani noroio\u015fi. Poate c\u0103 rezultatele unor analize de acest gen ar scoate la iveal\u0103 faptul c\u0103 zona ar avea un poten\u0163ial balnear valoros, caz \u00een care ar fi p\u0103cat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nevalorificat\u0103.\n<\/p>\n

\n\tMai ales c\u0103 este fenomen unic din C\u00e2mpia Banatului, \u015fi ar merita s\u0103 aib\u0103 m\u0103car statutul de arie protejat\u0103, eventual valorificat\u0103 turistic. Modelul ei ar putea fi zona cu vulcani noroio\u015fi de la P\u00e2clele Mari \u015fi P\u00e2clele Mici (la 12 kilometri de Berca, \u00een apropierea Buz\u0103ului), care constituie una dintre cele mai interesante rezerva\u0163ii mixte (geologic\u0103 \u015fi botanic\u0103) din Rom\u00e2nia, \u00eentins\u0103 pe mai mult de 30 de hectare. \u015ei aceasta pentru c\u0103 acest fenomen natural spectaculos este rar \u00eent\u00e2lnit \u00een lume. Turi\u015ftii care viziteaz\u0103 locul r\u0103m\u00e2n impresiona\u0163i de peisajul ciudat, selenar, pe care \u00eel formeaz\u0103 numero\u015fii vulcani \u00een miniatur\u0103, prin craterele c\u0103rora gazele din ad\u00e2ncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenu\u015fie, iar \u00een jurul vulcanilor se dezvolt\u0103 o vegeta\u0163ie care s-a adaptat la salinitatea ridicat\u0103.\n<\/p>\n

\n\tDe\u015fi vulcanii de Banat nu sunt pe m\u0103sura celor de la Buz\u0103u, unde peisajul este cu adev\u0103rat impresionant, fra\u0163ii mai mici ai P\u00e2clelor Mici \u015fi Mari func\u0163ioneaz\u0103 cam pe acela\u015fi principiu. Iar \u201ebolboroseala\u201d din C\u00e2mpia de Vest ar putea deveni una dintre atrac\u0163iile turistice ale Rom\u00e2niei, a\u015fa cum sunt Vulcanii Noroio\u015fi de la Buz\u0103u, remarca\u0163i pentru prima dat\u0103 de c\u0103tre francezul H.Cognand \u00een anul 1867, cu ocazia unor prospec\u0163iuni petroliere \u00een zon\u0103.\n<\/p>\n

\n\t\u00cens\u0103, chiar dac\u0103 vulcanii noroio\u015fi din Timi\u015f nu sunt la fel de spectaculo\u015fi, zona ar merita mai mult\u0103 aten\u0163ie, pentru a nu r\u0103m\u00e2ne la stadiul de simpl\u0103 curiozitate local\u0103. Abia \u00een ultimii ani vulcanii noroio\u015fi de la Seceani au intrat \u00een programele de studiu ale unor geologi, care vin s\u0103-i studieze anual. Autorit\u0103\u0163ile locale spun c\u0103 trebuie s\u0103 se a\u015ftepte mai \u00eent\u00e2i verdictul speciali\u015ftilor cu privire la modul \u00een care pot fi pu\u015fi \u00een valoare. De altfel, \u00een acest caz, p\u00e2rghiile autorit\u0103\u0163ii locale sunt restr\u00e2nse, pentru c\u0103 vulcanii noroio\u015fi sunt situa\u0163i pe un teren privat, al c\u0103rui statut nu poate fi reevaluat f\u0103r\u0103 o documenta\u0163ie de specialitate solid\u0103. O eventual\u0103 expropriere ar putea fi realizat\u0103 doar \u00een varianta \u00een care ar exista certitudinea c\u0103 zona este cu adev\u0103rat valoroas\u0103 \u015fi ar putea c\u0103p\u0103ta statutul de zon\u0103 protejat\u0103. Perspective de dezvoltare exist\u0103, mai ales c\u0103 zona se afl\u0103 la doar patru kilometri de o desc\u0103rcare a autostr\u0103zii Arad-Timi\u015foara.\n<\/p>\n

Un fenomen rar<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tSe cunosc pe glob \u00een total circa 1.100 de vulcani noroio\u015fi. \u00cen Europa, pe continent, sunt foarte pu\u0163ini vulcani noroio\u015fi,\u00a0 mai mul\u0163i exist\u0103 \u00eens\u0103 sub m\u0103ri, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroio\u015fi din apele Norvegiei, cei din m\u0103rile Caspic\u0103 \u015fi Barents. \u00cen afara Europei, fenomene similare se pot observa \u00een Siberia, Australia \u015fi insula Trinidad, din Caraibe.\n<\/p>\n

\n\tO erup\u0163ie actual\u0103 foarte grav\u0103 a unui vulcan noroios avut loc la 29 mai 2006 \u00een estul insulei Java (Indonezia) \u00een localitatea Sidoarjo, situat\u0103 la 20 de kilometri sud de importantul ora\u015f Surabaya. Erup\u0163ia s-a intensificat cu timpul, ajung\u00e2nd \u00een noiembrie 2006 p\u00e2n\u0103 la 125.000 de metri cubi de noroi pe zi. N\u0103molul a acoperit 440 de hectare \u015fi a inundat patru sate, case, drumuri, orez\u0103rii, \u015fi 24.000 de oameni au fost evacua\u0163i, 14 pierz\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a. \u00cen 2008, acesta a fost considerat a fi cel mai mare vulcan noroios din lume. Un studiu al unor geologi indonezieni a prezis c\u0103 erup\u0163ia va continua timp de circa zece ani, iar altele mai recente estimeaz\u0103 c\u0103 va dura peste 20 de ani.\n<\/p>\n

Specialist \u00een geografie fizic\u0103: \u201eE un poten\u0163ial care trebuie pus \u00een valoare\u201d<\/strong>
<\/h4>\n

\"Petru<\/a><\/p>\n

\"PetruProf. univ. dr. Petru Urdea<\/strong>, de la Departamentul de Geografie al Universit\u0103\u0163ii de Vest consider\u0103 c\u0103 vulcanii noroio\u015fi, precum \u015fi fostele cratere vulcanice ar putea fi exploata\u0163i \u00een pachete complexe de turism. \u201eOrice element de acest gen poate fi exploatat din punct de vedere turistic. Al\u0163ii au un poten\u0163ial mult mai slab, \u015fi \u015fi-l pun \u00een valoare. Noi avem \u015fi ape termale, \u015fi ape minerale, \u015fi vulcani noroi\u015fi, \u015fi nu \u015ftim s\u0103-i valorific\u0103m. Se pot face pachete de turism care s\u0103 cuprind\u0103 formele geologice inedite, observarea faunei din zone, turism cinegetic \u015fi a\u015fa mai departe. Cu siguran\u0163\u0103, ar exista interes pentru acest gen de turism\u201d<\/em>, spune Petru Urdea.<\/p>\n

\u201ePiatra ro\u015fie\u201d, vulcanul ne\u015ftiut<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tLa fel de pu\u0163ine se \u015ftiu \u015fi despre o alt\u0103 atrac\u0163ie de acela\u015fi gen din Timi\u015f \u2013 vulcanul de la Piatra Ro\u015fie. Aceasta, de\u015fi zona nu este departe de Timi\u015foara, fostul vulcan afl\u00e2ndu-se pe drumul ce duce de la Topolov\u0103\u0163 spre satul Lucare\u0163.\n<\/p>\n

\"Vulcan<\/a><\/p>\n

\"VulcanGeologii au stabilit c\u0103 \u00een locul numit de localnici \u201ePiatra ro\u015fie\u201d, \u00een urm\u0103 cu circa un milion de ani, a curs lav\u0103 vulcanic\u0103 provenit\u0103 de la un vulcan aflat la c\u00e2\u0163iva kilometri dep\u0103rtare, \u00een apropierea actualei localit\u0103\u0163i \u015eanovi\u0163a. Vulcanul a erupt \u00een trei faze, pe care geologii le-au identificat dup\u0103 modul \u00een care s-au format straturile de roc\u0103. \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 vulcanul de la \u015eanovi\u0163a este o curiozitate geologic\u0103 \u00een C\u00e2mpia de Vest, erup\u0163iile acestuia au dus la formarea unor peisaje spectaculoase, cu coloanele ro\u015fii, de bazalt, \u00eenalte de c\u00e2\u0163iva metri. Peisajul este unic, mai ales c\u0103, printre fisurile coloanelor de bazalt ro\u015fu \u015fi-au f\u0103cut cuiburi tot felul de p\u0103s\u0103ri. Totu\u015fi, \u00een ciuda frumuse\u0163ii sale, zona nu se afl\u0103 \u00een niciun ghid turistic.<\/p>\n

\n\tColoanele de la Lucare\u0163 au fost descoperite \u00een cei 40 de ani \u00een care s-a exploatat bazaltul, decopert\u00e2ndu-se p\u0103m\u00e2ntul de deasupra. Culoarea ro\u015fie este dat\u0103 de concentra\u0163ia mare de fier, care exist\u0103 \u00een lava vulcanic\u0103. Rocile bazaltice exploatate prin cariera deschis\u0103, \u00een urm\u0103 cu foarte mul\u0163i ani, \u00een craterul vulcanului, au contribuit la dezvoltarea sistemului de c\u0103i de comunica\u0163ie din regiune.\u00a0 \u00a0\n<\/p>\n

\n\tVulcanul de la \u015eanovi\u0163a este unul \u201et\u00e2n\u0103r\u201d, format \u00een cuaternar. Conform geologilor, erup\u0163iile au fost lente, f\u0103r\u0103 explozie, iar lava a ajuns, pe axa est-vest, la distan\u0163e de 15 kilometri. Erup\u0163iile au schimbat \u015fi dou\u0103 cursuri de ap\u0103 locale, Chizdia \u015fi Mini\u015f, care vin din Dealurile Lipovei. Cei doi afluen\u0163i ai Beg\u0103i fac o bucl\u0103 ce ocole\u015fte vulcanul.\n<\/p>\n

\n\tDe\u015fi este o curiozitate, vulcanul de la \u015eanovi\u0163a nu e singurul din zon\u0103. O forma\u0163iune similar\u0103, de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103, se afl\u0103 \u00eentre G\u0103taia \u015fi \u015eemlacu Mare, \u00een zona numit\u0103 Dealul \u015eumigului, unde se g\u0103se\u015fte, de asemenea, conul unul vulcan stins. Acesta este format din roci bazaltice, erupte \u00een neozoic, iar pe coastele sale se cultiv\u0103 vi\u0163a de vie.<\/p>\n

\n
\n