{"id":1469395,"date":"2014-04-16T20:10:02","date_gmt":"2014-04-16T17:10:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469395"},"modified":"2014-04-16T20:10:02","modified_gmt":"2014-04-16T17:10:02","slug":"in-timis-exista-localitati-in-pericol-sa-ramana-fara-locuitori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469395","title":{"rendered":"\u00cen Timi\u015f exist\u0103 localit\u0103\u0163i \u00een pericol s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 locuitori"},"content":{"rendered":"
\n

\"Depopulare\"<\/a><\/p>\n

\"Depopulare\"Problemele demografice mari cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi aceast\u0103 parte a continentului \u2013 care au zone foarte aglomerate \u015fi altele \u00een risc de depopulare, precum \u015fi cu un grad accentuat de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei \u2013 nu aveau cum s\u0103 nu marcheze \u015fi Timi\u015ful. Conform unui studiu demografic recent, \u00een Timi\u015f exist\u0103 discrepan\u0163e mari \u00eentre structura \u015fi ponderea popula\u0163iei \u00eentre mediul rural \u015fi cel urban. Totodat\u0103, pe c\u00e2t de aglomerat\u0103 e Timi\u015foara, exist\u0103 localit\u0103\u0163i din jude\u0163 care sunt \u00een pericol s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 locuitori.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Tendin\u0163\u0103 accentuat\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConform unui document de sintez\u0103, realizat la comanda Consiliului Jude\u0163ean Timi\u015f, cu scopul de a constitui un fel de ghid pentru dezvoltarea viitoare a jude\u0163ului, problemele demografice nu ocolesc nici ora\u015fele, nici satele.\n<\/p>\n

\n\tAutorii Planului de amenajare a teritoriului jude\u0163ului Timi\u015f sus\u0163in c\u0103, din punct de vedere demografic, Timi\u015ful este un jude\u0163 puternic urbanizat, afectat de sc\u0103derea popula\u0163iei, sc\u0103derea ponderii de copii \u015fi de o tendin\u0163\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire demografic\u0103. Conform acestora, \u201eatuurile jude\u0163ului sunt reprezentate de cre\u015fterea volumului popula\u0163iei rurale, \u00een ultimii cinci ani, \u015fi de concentrare a popula\u0163iei \u00een proximitatea zonelor urbane, ceea ce ar reprezenta o premiz\u0103 pentru dezvoltarea activit\u0103\u0163ilor economice\u201d<\/em>. \u00cen document se mai arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 un stoc de resurs\u0103 uman\u0103 mai crescut dec\u00e2t \u00een alte zone ale \u0163\u0103rii, datorit\u0103 cre\u015fterii resurselor de munc\u0103 din ultimii zece ani.\n<\/p>\n

\n\tPe de alt\u0103 parte, se recunoa\u015fte c\u0103 exist\u0103 insule de subdezvoltare afectate de declin demografic, localizate \u00een zona rural\u0103 nord-estic\u0103 a jude\u0163ului, unde \u015fansele de redresare sunt foarte mici, \u00een contextul unui mediu economic instabil \u015fi al lipsei de m\u0103suri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, \u00eencep\u00e2nd cu accesibilitatea la servicii de s\u0103n\u0103tate \u015fi de educa\u0163ie la nivelul celor din mediul urban.\n<\/p>\n

\n\tTotodat\u0103, se constat\u0103 c\u0103 mai exist\u0103 un pericol de depopulare \u00een zona sudic\u0103 \u015fi vestic\u0103 a jude\u0163ului, unde totu\u015fi situa\u0163ia demografic\u0103 este mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een rest, prin faptul c\u0103 \u00een zona sudic\u0103 popula\u0163ia are un grad de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire mai redus, iar \u00een zona vestic\u0103 popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 poate constitui un poten\u0163ial de revigorare a popula\u0163iei. \u00cen acest context, se crede c\u0103, \u00een perspectiv\u0103, cre\u015fterea ocup\u0103rii tinerilor \u00een zonele rurale sau reducerea migra\u0163iei lor poate reprezenta componenta cu cea mai semnificativ\u0103 influen\u0163\u0103 asupra evolu\u0163iilor viitoare ale popula\u0163iei \u00een Timi\u015f.\n<\/p>\n

Prognoz\u0103: Popula\u0163ia jude\u0163ului scade pe termen lung<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tSpeciali\u015ftii care au realizat Planul de amenajare a teritoriului jude\u0163ului sus\u0163in c\u0103 popula\u0163ia va sc\u0103dea at\u00e2t pe termen mediu, c\u00e2t \u015fi pe termen lung. Varianta de prognoz\u0103 optimist\u0103 este c\u0103 localit\u0103\u0163i mici, precum Seca\u015f sau Bogda, nu dep\u0103\u015fe\u015fte 400 de locuitori, iar a\u015fez\u0103ri \u015fi mai mici, precum Bara, vor avea maximum 150 de locuitori.\n<\/p>\n

\n\tVa cre\u015fte \u00een schimb num\u0103rul localit\u0103\u0163ilor cu peste 5.000 de locuitori, iar cele dou\u0103 municipii vor \u00eenregistra sc\u0103deri de popula\u0163ie de 10% (Lugoj) \u015fi 7% (Timi\u015foara). \u00cen celelalte variante de prognoz\u0103, municipiile vor avea sc\u0103deri \u015fi mai accentuate, \u00een varianta medie de 14% (Lugoj), respectiv 11% (Timi\u015foara), iar \u00een cea mai pesimist\u0103 este de 15%, respectiv 12%.\n<\/p>\n

\n\tCele mai accentuate sc\u0103deri de popula\u0163ie (de peste 30%) \u00een perioada 2010 \u2013 2025, \u00een varianta medie de prognoz\u0103, vor avea loc \u00een comunele Bara, N\u0103drag \u015fi Tome\u015fti, care au popula\u0163iile cele mai mici din jude\u0163. \u00cen ceea ce prive\u015fte ponderea de popula\u0163ie din mediul rural \u015fi urban, \u00een varianta optimist\u0103 de prognoz\u0103 popula\u0163ia rural\u0103 va cre\u015fte, \u00eens\u0103 fiind popula\u0163ie mai redus\u0103 dec\u00e2t \u00een urban, cre\u015fterea va influen\u0163a foarte pu\u0163in trendul evolu\u0163iei generale a popula\u0163iei jude\u0163ului. Astfel c\u0103 \u00een 2025 popula\u0163ia jude\u0163ului va sc\u0103dea cu 2,4% \u2013 care e o medie dintre sc\u0103derea popula\u0163iei \u00een mediul urban cu 6% \u015fi cre\u015fterea din mediul rural de 3,5%. \u00cen cazul prognozelor ceva mai pesimiste, \u00een urm\u0103torii ani este de a\u015fteptat ca popula\u0163ia s\u0103 scad\u0103 \u015fi mediul urban, \u015fi \u00een cel rural, cu o intensitate mai mic\u0103 la sat.\n<\/p>\n

Natalitatea slab\u0103, contrabalansat\u0103 cu migra\u0163ia intern\u0103<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConf. dr. Ioan P\u0103\u015fcu\u0163\u0103<\/strong>, \u015feful Catedrei de Sociologie \u2013 Antropologie din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Sociologie \u015fi Psihologie a Universit\u0103\u0163ii de Vest, spune c\u0103 sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii \u00een Timi\u015f este contrabalansat\u0103 de migra\u0163ia intern\u0103. \u201cSunt dou\u0103 elemente care se manifest\u0103 \u00een Timi\u015f \u015fi influen\u0163eaz\u0103 semnificativ indicii demografici. Pe de o parte, raportul dintre natalitate \u015fi mortalitate este afectat de sc\u0103derea destul de mare a natalit\u0103\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, avem \u00eens\u0103 \u015fi ni\u015fte fluxuri de migra\u0163ie care compenseaz\u0103 acest dezechilibru. Zona de vest \u00eenc\u0103 atrage popula\u0163ie t\u00e2n\u0103r\u0103, aici fiind \u015fi un centru universitar important. De aceea, \u00eenc\u0103 nu se constat\u0103 probleme demografice majore \u00een Timi\u015f\u201d<\/em>, ne-a declarat Ioan P\u0103\u015fcu\u0163\u0103.\u00a0\u00a0\n<\/p>\n

\n\tR\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut c\u00e2t\u0103 vreme se va mai manifesta aceast\u0103 echilibrare, at\u00e2ta timp c\u00e2t tinerii \u00eencep s\u0103 fie atra\u015fi \u00eentr-o propor\u0163ie tot mai mare de perspectivele studiilor universitare \u00een str\u0103in\u0103tate. Totodat\u0103, Timi\u015ful nu mai este, ca acum 15 \u2013 20 de ani, un pol major de dezvoltare economic\u0103, dezvoltare care s\u0103 garanteze salarii mult mai mari ca \u00een alte zone ale \u0163\u0103rii.\n<\/p>\n

Timi\u015ful, \u00eenc\u0103 \u00een topul jude\u0163elor cu cei mai mul\u0163i locuitori<\/strong>
<\/h4>\n

\"Recensamant<\/a><\/p>\n

\"RecensamantConform rezultatelor finale ale Recens\u0103m\u00e2ntului popula\u0163iei de acum doi ani, primele \u015fase jude\u0163e, cu excep\u0163ia Bucure\u015ftiului, ca num\u0103r de popula\u0163ie stabil\u0103, sunt Ia\u015fi, cu 772.300 de persoane, Prahova \u2013 762.900 de persoane, Cluj \u2013 691.100 de persoane, Constan\u0163a \u2013 684.100 de persoane, Timi\u015f \u2013 683.500 de persoane \u015fi Dolj \u2013 660.500 de persoane. La polul opus sunt Covasna (cu 210.200 de persoane), Tulcea (213.100), S\u0103laj (224.400), Mehedin\u0163i (265.400), Ialomi\u0163a (274.100) \u015fi Giurgiu (281.400).<\/p>\n

\n\tCopiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 0 \u015fi 14 ani de\u0163in o pondere de 15,9% \u00een totalul popula\u0163iei stabile, popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 (15 \u2013 24 de ani) reprezint\u0103 12,3%, persoanele mature (25 \u2013 64 ani) formeaz\u0103 majoritatea (55,7%), iar persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 ani \u015fi peste reprezint\u0103 16,1% din total. Persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 85 de ani \u015fi peste de\u0163in o pondere de 1,3% \u00een totalul popula\u0163iei stabile.\n<\/p>\n

\n\tConform datelor prezentate de Direc\u0163ia Regional\u0103 de Statistic\u0103 Timi\u015f, din popula\u0163ia stabil\u0103 a jude\u0163ului, care este de 683.540 persoane, 354.364 sunt femei (51,8.%). Fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia existent\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul anterior, s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu 5.600 de persoane, din care 1.800 sunt femei.\n<\/p>\n

\n\tPopula\u0163ia stabil\u0103 a Timi\u015foarei este de 319.300 persoane. \u00cen privin\u0163a celor mai importante ora\u015fe din jude\u0163, situa\u0163ia este urm\u0103toarea: municipiul Lugoj (40.400 de persoane), ora\u015ful S\u00e2nnicolau Mare (12.300) \u015fi ora\u015ful Jimbolia (10.800). Comunele cu cel mai mare num\u0103r de popula\u0163ie stabil\u0103 sunt: Giroc \u2013 8.388, Dumbr\u0103vi\u0163a 7.522 \u015fi S\u0103c\u0103laz 7.204 persoane, iar cele cu cel mai mic num\u0103r de persoane ce fac parte din popula\u0163ia stabil\u0103 sunt Bogda, Bara \u015fi Seca\u015f (cu 460, 388 respectiv 299 de persoane).\n<\/p>\n

\n\t\u00cen mediul urban tr\u0103iesc 422.300 de timi\u015feni, reprezent\u00e2nd 61,8% din totalul popula\u0163iei stabile. Fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia de la penultimul recens\u0103m\u00e2nt, ponderea popula\u0163iei stabile din mediul urban a crescut\u00a0 cu 1,7% \u00een detrimentul mediului rural.\n<\/p>\n

\n\tCopiii de p\u00e2n\u0103 la 14 ani de\u0163in o pondere de 13,8% \u00een totalul popula\u0163iei stabile a jude\u0163ului, popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 (15 \u2013 24 de ani) reprezint\u0103 un procentaj de 15,3%, persoanele mature (25 \u2013 64 de ani) formeaz\u0103 majoritatea (57,4%), iar persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 de ani \u015fi peste reprezint\u0103 13,5% din total. Persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 85 de ani \u015fi peste de\u0163in o pondere de 1,1% \u00een totalul popula\u0163iei stabile din jude\u0163.\n<\/p>\n

\n\tDin totalul popula\u0163iei stabile\u00a0 a jude\u0163ului 44,6% sunt persoane care au starea civil\u0103 legal\u0103 de c\u0103s\u0103torit. Sunt c\u0103s\u0103tori\u0163i 151.800 de b\u0103rba\u0163i \u015fi 153.000 femei. Nu au fost niciodat\u0103 c\u0103s\u0103torite o propor\u0163ie de 42,0 %, persoanele v\u0103duve reprezint\u0103 8,4% din totalul popula\u0163iei stabile, iar persoanele divor\u0163ate de\u0163in o pondere de 4,9%. \u00cen uniune consensual\u0103 au declarat c\u0103 tr\u0103iesc 32.300 de persoane. Din totalul popula\u0163iei stabile de zece ani \u015fi peste 38,3% au nivel sc\u0103zut de educa\u0163ie (primar, gimnazial sau f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103 absolvit\u0103), 42,5% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de mai\u015ftri) \u015fi 19,2 % nivel superior. \u00cen jude\u0163 sunt 5854 persoane analfabete.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen Timi\u015f num\u0103rul persoanelor plecate \u00een str\u0103in\u0103tate pentru o perioad\u0103 de cel pu\u0163in un an, dar care nu fac parte din popula\u0163ia stabil\u0103, este de 19.400 \u015fi, evident, nu cuprinde dec\u00e2t o parte a num\u0103rului de emigran\u0163i externi.\u00a0\n<\/p>\n

Incertitudini legate de sistemul de pensii al viitorului<\/strong>
<\/h4>\n

\"pensionari<\/a><\/p>\n

\"pensionariDeclinul demografic reprezint\u0103 o problem\u0103 major\u0103 \u015fi pentru sistemul de pensii de stat. Cu excep\u0163ia cazului \u00een care femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii, care tr\u0103iesc mai mult, ocup\u0103 de asemenea mai mult timp un loc de munc\u0103 \u015fi fac mai multe economii pentru perioada de pensionare, nu poate fi garantat\u0103 acordarea unor pensii decente, deoarece n-ar putea fi acoperit\u0103 cre\u015fterea cheltuielilor aferente.<\/p>\n

\n\tSe a\u015fteapt\u0103 ca, p\u00e2n\u0103 \u00een 2060, speran\u0163a de via\u0163\u0103 la na\u015ftere pentru b\u0103rba\u0163i s\u0103 creasc\u0103 cu 7,9 ani, iar pentru femei, cu 6,5 ani, fa\u0163\u0103 de 2012. Aceast\u0103 situa\u0163ie se reflect\u0103 \u00eentr-o cre\u015ftere anual\u0103 de aproximativ dou\u0103 milioane de persoane cu v\u00e2rsta de peste 60 de ani, aproape dublu fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201890 \u015fi \u00eenceputul anilor 2000. \u00cen schimb, num\u0103rul persoanelor \u00een v\u00e2rsta de munc\u0103 cea mai activ\u0103 va sc\u0103dea \u00een fiecare an, pe parcursul urm\u0103toarelor decenii.\n<\/p>\n

\n\tDe\u015fi Timi\u015ful este unul dintre jude\u0163ele cu o economie foarte bine dezvoltat\u0103, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare s\u0103 arate prea bine, \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 num\u0103rul de pensionari continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, \u00eencet dar sigur, invers propor\u0163ional cu num\u0103rul angaja\u0163ilor activi, pl\u0103titori de taxe \u015fi impozite. Raportat la aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, se \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 a num\u0103rului de pensionari. \u00cen prezent sunt \u00een jude\u0163 157.605 pensionari, \u00een compara\u0163ie cu 157.467 de pensionari \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n

\n
\n