{"id":1469320,"date":"2014-04-30T20:10:55","date_gmt":"2014-04-30T17:10:55","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469320"},"modified":"2014-04-30T20:10:55","modified_gmt":"2014-04-30T17:10:55","slug":"nitratii-si-nitritii-toxici-prezenti-in-dieta-unui-numar-considerabil-de-timiseni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469320","title":{"rendered":"Nitra\u0163ii \u015fi nitri\u0163ii toxici, prezen\u0163i \u00een dieta unui num\u0103r considerabil de timi\u015feni"},"content":{"rendered":"
\n

\"Cadere<\/a><\/p>\n

\"CadereFolosirea iresponsabil\u0103 a unor \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte chimice \u00een agricultur\u0103, dar \u015fi gestionarea deficitar\u0103 a dejec\u0163iilor de la fermele de cre\u015ftere a animalelor face ca \u00een unele localit\u0103\u0163i din Timi\u015f s\u0103 existe dep\u0103\u015firi periculoase ale concentra\u0163iilor de nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i din ap\u0103. Interpelat pe aceast\u0103 tem\u0103, Ministerul Mediului vede ca m\u0103suri de combatere a acestui tip de poluare seminariile \u015fi articolele din pres\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Poluare extins\u0103<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tAutorit\u0103\u0163ile locale \u015fi centrale au recunoscut, de anul trecut, c\u0103 exist\u0103 o problem\u0103 legat\u0103 de poluarea excesiv\u0103 cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i a unor tere\u00adnuri agricole, poluare care a afectat \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 \u015fi apa freatic\u0103 din zonele contaminate. Conform unei evi\u00adden\u0163e recente, 14 localit\u0103\u0163i din Timi\u015f \u015fi 1.900 din toat\u0103 \u0163ara au probleme legate de poluarea cu nitra\u0163i a apelor, \u00een aceste localit\u0103\u0163i apa din f\u00e2nt\u00e2nile din mediul rural fiind poluat\u0103. De altfel, Rom\u00e2nia este recunoscut\u0103 \u00een Uniunea Europea\u00adn\u0103 ca av\u00e2nd mari probleme legate de poluarea apelor \u015fi a solului cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i. Prin gestionarea haotic\u0103 a guno\u00adiului de grajd, dar \u015fi prin folosirea ires\u00adponsabil\u0103 a unor \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte chimi\u00adce se ajunge la poluarea apelor \u015fi a solului \u015fi este afectat\u0103 s\u0103n\u0103tatea popula\u0163iei.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tReprezentan\u0163ii Agen\u0163iei de Mediu Timi\u015foara au men\u0163ionat c\u0103 \u00een Regiunea Vest exist\u0103 ferme de porci \u015fi p\u0103s\u0103ri, ca\u00adre reprezint\u0103 principala surs\u0103 de po\u00adluare a solului \u015fi apei. Obiectivul A.P.M. Timi\u015foara este acela de reducere a devers\u0103rii, pe termen lung, \u00een ape, a acestor substan\u0163e. \u00cen zona de vest a \u0163\u0103rii exist\u0103 41 de zone vulnerabile, toa\u00adte dep\u0103\u015firile ale concentra\u0163iei maxime admise de nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i fiind cauzate de activit\u0103\u0163i agricole.\n<\/p>\n

\n\t\u201cLista neagr\u0103\u201d a zonelor din Timi\u015f afectate de poluarea cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i cuprinde localit\u0103\u0163ile Cenei, Foeni, G\u0103taia, Giarmata, Giulv\u0103z, Jebel, Peciu Nou, Periam, \u015eag, Satchinez, Tormac, Uivar, Ma\u015floc \u015fi Pi\u015fchia. Dup\u0103 cum se poate observa din list\u0103 o bun\u0103 parte din aceste localit\u0103\u0163i sunt apropiate de Timi\u015f, \u015fi r\u0103m\u00e2ne ca autorit\u0103\u0163ile locale s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 poluarea apelor frea\u00adtice din aceste localit\u0103\u0163i nu afecteaz\u0103 \u015fi apele freatice din Timi\u015foara.\n<\/p>\n

Solu\u0163ii originale\u00a0<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tPoluarea cu nutrien\u0163i din Timi\u015f a f\u0103cut recent \u015fi subiectul mai multor interpel\u0103ri parlamentare trimise Mi\u00adnisterului Mediului.\u00a0\u201cPoluarea surselor de ap\u0103 potabil\u0103 \u015fi a solului cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i este o problem\u0103 cu consecin\u0163e grave asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii oamenilor. \u00cen Rom\u00e2nia, inciden\u0163a acestei probleme afecteaz\u0103 peste 1.900 de localit\u0103\u0163i, din care, la nivelul jude\u0163ului Timi\u015f, au fost identificate 14 localit\u0103\u0163i\u201d,<\/em>\u00a0se men\u0163io\u00adneaz\u0103 \u00eentr-una din aceste interpel\u0103ri.\n<\/p>\n

\n\tR\u0103spunz\u00e2nd la aceste interpel\u0103ri, Ministerul Mediului\u00a0a men\u0163ionat c\u0103 a fost lansat\u0103 o ampl\u0103 campanie de informare care are ca scop con\u015ftientizarea public\u0103 asupra problemei polu\u0103rii cu nutrien\u0163i. Minis\u00adterul Mediului mai spune c\u0103 se organi\u00adzea\u00adz\u0103 o serie de seminarii locale la ca\u00adre, \u00eens\u0103, e greu de apreciat c\u00e2\u0163i dintre produc\u0103torii agricoli care pot controla poluarea cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i pot participa. Mai mult, se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 pro\u00adblema \u201ca beneficiat de o acoperire im\u00adportant\u0103 \u00een pres\u0103, informa\u0163iile fiind preluate \u00een presa scris\u0103 \u015fi audio-video la nivel na\u0163ional \u015fi local\u201d<\/em>, \u00een 423 de arti\u00adcole \u015fi interviuri. Culmea e c\u0103, \u00een ace\u00adea\u015fi serie de m\u0103suri de combatere a polu\u0103rii cu nitra\u0163i Ministerul Mediului mai men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 a creat o\u2026 pagi\u00adn\u0103 de Facebook \u015fi un cont de Twitter, pentru con\u015ftientizare. Nu se \u015ftie \u00eens\u0103 c\u00e2\u0163i dintre produc\u0103torii agricoli sunt utilizatori de Facebook \u015fi Twitter \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 au ajuns la ei informa\u0163iile des\u00adpre m\u0103surile concrete pe care tre\u00adbuie s\u0103 le ia pentru reducerea acestui tip de poluare: depozitarea gunoiului de grajd din gospod\u0103rie pe platforme be\u00adtonate, utilizarea fertilizan\u0163ilor naturali \u015fi a gunoiului de grajd numai \u00een perioa\u00addele optime pentru culturi, respectarea perioadelor de interdic\u0163ie impuse de lege, practicarea rota\u0163iei culturilor \u015fi a culturilor succesive \u015fi m\u0103suri de igieni\u00adzare \u00een cadrul gospod\u0103riilor. Despre cum s-a reu\u015fit convingerea produc\u0103\u00adtorilor agricoli s\u0103 ia aceste m\u0103suri sim\u00adple, pentru reducerea polu\u0103rii, Minis\u00adterul Mediului nu spune nimic, \u00een r\u0103s\u00adpunsul la interpel\u0103rile parlamentare pe aceast\u0103 tem\u0103.\n<\/p>\n

Controale \u00een derulare<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tInginerul agronom\u00a0Viorel Solo\u00admie<\/strong>\u00a0ne-a declarat c\u0103 \u00een prezent \u00een Ti\u00admi\u015f sunt \u00een derulare controale ale Di\u00adrec\u0163iei Jude\u0163ene Agricole, pentru a se vedea care este amploarea acestei po\u00adlu\u0103ri cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i la nivelul jude\u00ad\u0163ului:\u00a0\u201cDeja au fost controlate peste 30 de comune, fiind monitorizate \u00een spe\u00adcial zonele cu combinate de cre\u015ftere a animalelor. Din punct de vedere al polu\u0103rii cauzate de folosirea de \u00eengr\u0103\u00ad\u015f\u0103minte chimice, nu a\u015f spune c\u0103 este a\u015fa o problem\u0103 \u00een Timi\u015f, pentru c\u0103 pu\u0163ini sunt produc\u0103torii agricoli care au bani pentru achizi\u0163ionarea acestui tip de fertilizatori. Sunt zone \u00een care, \u00eentr-adev\u0103r, s-au descoperit concentra\u0163ii mari de nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i \u00een apa freatic\u0103, \u00eens\u0103 nu cred c\u0103 acestea au fost cauzate de activit\u0103\u0163ile recente de fertilizare a solului. Se \u015ftie c\u0103 nitra\u0163ii pot r\u0103m\u00e2ne perioade destul de mari infiltra\u0163i \u00een sol, dup\u0103 care pot ajunge \u00een apa freatic\u0103. Este posibil ca poluarea de acum s\u0103 fie cauzat\u0103 de felul \u00een care se f\u0103cea fer\u00adtilizarea terenurilor agricole \u00eenainte de 1989\u201d.<\/em><\/p>\n

\n\tProf. dr.\u00a0Alexandru Moisuc<\/strong>, de la Universitatea de \u015etiin\u0163e Agri\u00adco\u00ad\u00adle \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103 a Banatului, sus\u0163ine c\u0103 este foarte probabil ca po\u00adluarea cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i s\u0103 provin\u0103 de la folosirea excesiv\u0103 a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor chimice. \u201cEste vorba despre utilizarea unei cantit\u0103\u0163i foarte mari de \u00eengr\u0103\u015f\u0103\u00admin\u00adte chimice, \u00een mod necorespunz\u0103tor. Nu cred c\u0103 acest tip de poluare provi\u00adne de la utilizarea de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte natu\u00adrale. Ar fi nevoie de o cantitate foarte mare de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte naturale pentru a se ajunge la poluarea men\u0163ionat\u0103 \u00een prezent \u2013 peste 200 de tone la hectare, ceea ce nu cred c\u0103 este posibil\u201d<\/em>.\n<\/p>\n

Un pericol ce nu trebuie neglijat<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConform opiniei unor speciali\u015fti ai Facult\u0103\u0163ii de Chimie-Biologie-Geografie a Universit\u0103\u0163ii de Vest Timi\u015foara, de\u00adpistarea substan\u0163elor toxice din alimen\u00adte cu nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i au preocupat din\u00adtotdeauna biologii \u015fi chimi\u015ftii, iar \u00een ul\u00adtimele decenii chimizarea agriculturii, poluarea mediului \u015fi industrializarea pe scar\u0103 din ce \u00een ce mai mare a alimen\u00adta\u00ad\u0163iei cu utilizarea a numeroase produ\u00adse de adaos au creat o nou\u0103 dimensiu\u00adne a acestei probleme, cu implica\u0163ii di\u00adrecte asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii consumatorilor.\n<\/p>\n

\n\tAce\u015ftia mai spun c\u0103 nitra\u0163ii \u015fi ni\u00adtri\u0163ii sunt componen\u0163i naturali ai solu\u00adlui care provin din mineralizarea sub\u00adstan\u0163elor organice azotoase de origine vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, mineralizarea azotului se datoreaz\u0103 microorganismelor existente \u00een sol, \u00een \u0163\u0103rile cu climat temperat acest proces desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se cu maximum de inten\u00adsitate \u00een sezonul cald. O parte dintre nitra\u0163i \u015fi nitri\u0163i este absorbit\u0103 de c\u0103tre r\u0103d\u0103cinile plantelor \u015fi serve\u015fte ca ma\u00adterie prim\u0103 pentru sinteza proteinelor \u015fi a altor compu\u015fi cu azot, iar alt\u0103 parte este antrenat\u0103 de apele de suprafa\u0163\u0103 sau de cele care traverseaz\u0103 solul, re\u00adg\u0103sindu-se \u00een apele curg\u0103toare subte\u00adrane \u015fi de suprafa\u0163\u0103.\n<\/p>\n

\u201c\u00cen mod natural, \u00eentre nitra\u0163ii \u015fi nitri\u0163ii din sol, ap\u0103 \u015fi plante, exist\u0103 un echilibru, care poate fi \u00eens\u0103 rupt de uti\u00adlizarea intensiv\u0103 \u00een agricultur\u0103 a \u00eengr\u0103\u00ad\u015f\u0103mintelor organice naturale \u015fi, mai ales, a celor azotoase sintetice. Din p\u0103\u00adcate, produ\u015fii de degradare \u00eembog\u0103\u0163esc solul \u015fi se pot acumula \u00een plantele cul\u00adtivate p\u00e2n\u0103 la concentra\u0163ii d\u0103un\u0103toare pentru consumatori\u201d,<\/em>\u00a0precizeaz\u0103 conf. dr. ing.\u00a0Constantin Bolcu<\/strong>, de la Facultatea de Chimie-Biologie-Geogra\u00adfie a Universit\u0103\u0163ii de Vest.\n<\/p>\n

Ap\u0103 \u201cotr\u0103vit\u0103\u201d \u00een mai multe localit\u0103\u0163i din Timi\u015f<\/strong>
<\/h4>\n

\"Fantana\"<\/a><\/p>\n

\"Fantana\"Timi\u015ful are zeci de localit\u0103\u0163i unde apa din f\u00e2nt\u00e2ni este periculoas\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea popula\u0163iei. Deta, Pi\u015fchia, Ma\u015floc \u015fi Varia\u015f sunt doar c\u00e2teva din\u00adtre localit\u0103\u0163ile poluate cu nitra\u0163i, po\u00adten\u0163ial cancerigeni. Conform legisla\u0163iei \u00een domeniul apei potabile, fiecare Pri\u00adm\u0103rie are obliga\u0163ia de a preleva probe de ap\u0103 de pe raza localit\u0103\u0163ilor pe care le are \u00een administrare de cel pu\u0163in pa\u00adtru ori pe an, probele fiind verificate \u00een laboratoarele Inspectoratului de Poli\u0163ie Sanitar\u0103 \u015fi Medicin\u0103 Pre\u00adven\u00adtiv\u0103.<\/p>\n

\n\tPotrivit speciali\u015ftilor Sanepid, zonele Deta, Pi\u015fchia, Ma\u015floc, G\u0103taia, Sculia \u015fi Varia\u015f au \u00een continuare pro\u00adble\u00adme cu nitra\u0163ii, cu valori de circa 80, 90 de miligrame pe litru de ap\u0103, fa\u0163\u0103 de 50 de miligrame c\u00e2t e admis. Exist\u0103 risc de intoxica\u0163ie cu nitra\u0163i, care sunt \u015fi substan\u0163e cancerigene. \u00cen zonele respective, apa de la f\u00e2nt\u00e2ni nu este potabil\u0103. Majoritatea locuitorilor s-au racordat la re\u0163ele de ap\u0103 sau \u00ee\u015fi cum\u00adp\u0103r\u0103 ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103. Sunt \u00eens\u0103 \u015fi oa\u00admeni care beau tot din f\u00e2nt\u00e2ni pentru c\u0103 s-au obi\u015fnuit, de\u015fi este periculoas\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate. Apa cu nitra\u0163i poate fi fatal\u0103 bebelu\u015filor, dac\u0103 mamele folo\u00adsesc apa pentru ceai sau pentru dizol\u00advarea laptelui praf.\n<\/p>\n

\n\tPe de alt\u0103 parte, except\u00e2nd proble\u00adma nitra\u0163ilor, \u00een Timi\u015f sunt \u015fi localit\u0103\u0163i care \u00eenregistreaz\u0103 dep\u0103\u015firi la valorile de amoniu, mangan \u015fi fier \u00een ap\u0103. Da\u00adtele prelevate au ar\u0103tat c\u0103 valorile la amoniu erau de peste 0,5 mg\/litru de ap\u0103 \u00een localit\u0103\u0163ile Pietroasa Mare, Vic\u00adtor Vlad Delamarina, Foeni, S\u0103c\u0103\u00adlaz, Cenad, Cenei \u015fi G\u0103taia. De ase\u00admenea, s-a \u00eenregistrat peste 0,2 mg de fier la un litru de ap\u0103 la Foeni, S\u0103c\u0103laz, Be\u00adreg\u00ads\u0103u, Cenei \u015fi zona Spitalului G\u0103taia, iar la mangan valorile dep\u0103\u015feau 0,5 mg\/l ap\u0103 \u00een G\u0103taia, S\u0103c\u0103laz, S\u00e2nandrei \u015fi Cenei.<\/p>\n

\n
\n