{"id":1469288,"date":"2014-05-07T20:10:11","date_gmt":"2014-05-07T17:10:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469288"},"modified":"2014-05-07T20:10:11","modified_gmt":"2014-05-07T17:10:11","slug":"si-amintirea-fostelor-sate-svabesti-din-timis-se-stinge-incet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469288","title":{"rendered":"\u015ei amintirea fostelor sate \u015fv\u0103be\u015fti din Timi\u015f, se stinge \u00eencet"},"content":{"rendered":"
\n

\"Charlottenburg<\/a><\/p>\n

\"CharlottenburgAmintirea \u015fvabilor care au tr\u0103it \u00een Banat se stinge \u00eencet \u015fi, \u00een lips\u0103 de proiecte \u015fi fonduri, fostele sate germane din Timi\u015f se modernizeaz\u0103 \u00een \u201ccolonii de case de vacan\u0163\u0103\u201d sau dispar. Deputa\u0163ii Forumului Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia spun c\u0103 administra\u0163iile locale nu par interesate de implementarea unor proiecte pentru conservarea fostelor a\u015fez\u0103ri ale coloni\u015ftilor germani stabili\u0163i \u00een Banat.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Charlottenburg, singurul sat perfect rotund din Rom\u00e2nia<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tLocuite preponderant de etnici germani p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu 30 \u2013 40 de ani, fostele sate \u015fv\u0103be\u015fti din Banat au fost p\u0103r\u0103site \u00eencet-\u00eencet de c\u0103tre cei care le-au \u00eentemeiat \u015fi s-au transformat fie \u00een p\u00e2lcuri de case de vacan\u0163\u0103 ale timi\u015forenilor atra\u015fi de farmecul zonei, fie au disp\u0103rut. \u00cen majoritatea acestor localit\u0103\u0163i doar pove\u015ftile, infrastructura \u015fi arhitectura caselor mai amintesc de \u015fvabii care le populau odat\u0103.\n<\/p>\n

\n\tPrim\u0103riile fie nu au bani, fie nu sunt interesate de promovarea unor proiecte menite s\u0103 conserve mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 de \u015fvabi \u00een Banat care, \u00een aceste condi\u0163ii, dispare \u00eencetul cu \u00eencetul. Un exemplu \u00een acest sens este satul \u015earlota, localitate atestat\u0103 \u00een anul 1771, odat\u0103 cu cel de-al doilea val de coloniz\u0103ri germane, c\u00e2nd aici au fost aduse 32 de familii (171 de persoane) emigrate din Provincia Autonom\u0103 Trento, actuala regiune Trentino, din Tirolul de Sud, Lorena \u015fi Baden-W\u00fcrttemberg.\n<\/p>\n

\n\t\u015earlota (Charlottenburg, \u00een german\u0103, Sarlatovar, \u00een maghiar\u0103) este singurul sat construit \u00een form\u0103 de cerc din Rom\u00e2nia. Din acest motiv, \u00eentreaga localitate a fost declarat\u0103 monument istoric de c\u0103tre Ministerul Culturii \u015fi Cultelor. Interesant\u0103 este \u015fi denumirea satului, pierdut\u0103 \u00een negura istoriei, despre care se spune c\u0103 vine de la numele so\u0163iei unui fost administrator al zonei.\n<\/p>\n

\n\tSatul are un diametru de 210 metri, impresion\u00e2nd prin simetria sa perfect\u0103. O descriere a localit\u0103\u0163ii a f\u0103cut-o, \u00eentr-o scrisoare veche, p\u0103strat\u0103 cu grij\u0103, me\u015fterul pantofar Johann Steube: \u201cAcest sat este singurul \u00een form\u0103 circular\u0103. \u00cen mijlocul satului se g\u0103se\u015fte o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 acoperit\u0103, cu ap\u0103 foarte bun\u0103. \u00cen jurul f\u00e2nt\u00e2nii se afl\u0103 o planta\u0163ie de duzi, \u00een spatele c\u0103reia se g\u0103sesc casele, acestea av\u00e2nd \u00een curte un grajd \u015fi o \u015fur\u0103. Apoi, urmeaz\u0103 gr\u0103dina, unde se g\u0103se\u015fte plantat\u0103 vi\u0163\u0103 de vie. Nicio cas\u0103 nu este nici cu un deget mai \u00eenalt\u0103 ca alta \u015fi nici mai distan\u0163at\u0103 una fa\u0163\u0103 de alta, av\u00e2nd un stil simetric foarte frumos, la fel \u015fi cele patru intr\u0103ri \u00een sat, cu aceea\u015fi distan\u0163\u0103 una fa\u0163\u0103 de alta\u201d. <\/em><\/p>\n

\n\tStructura etnic\u0103 a localit\u0103\u0163ii a avut o evolu\u0163ie inedit\u0103. Dac\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul din 1880 s-a \u00eenregistrat o popula\u0163ie de 298 de persoane, dintre care 234 germani, 32 de rom\u00e2ni \u015fi 32 de maghiari, \u00een 1977, num\u0103rul germanilor a sc\u0103zut la 79, restul fiind rom\u00e2ni \u2013 62, maghiari \u2013 10, alte etnii \u2013 28. La ultimul recens\u0103m\u00e2nt, popula\u0163ia satului avea doar 111 locuitori: 99 \u2013 rom\u00e2ni, 6 \u2013 maghiari, 5 \u2013 alte etnii \u015fi un singur neam\u0163, de 80 de ani.\n<\/p>\n

\n\tPe vremuri, \u00een sat era un singur rom\u00e2n \u2013 jandarmul localit\u0103\u0163ii, iar nem\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 plece pe r\u00e2nd, \u00een anii ’70. Au venit, \u00een schimb, unguri \u015fi mul\u0163i moldoveni, adu\u015fi imediat dup\u0103 r\u0103zboi. Dup\u0103 plecarea masiv\u0103 a \u015fvabilor, simetria satului a \u00eenceput deja s\u0103 se strice, prin apari\u0163ia unor construc\u0163ii care nu \u0163in cont de nicio regul\u0103. \u00cen plus, localnicii, atra\u015fi de mirajul unor c\u00e2\u015ftiguri, au \u00eenceput s\u0103-\u015fi transforme casele \u00een mici pensiuni. Oricum, atrac\u0163ia acestui satului rotund, ascuns \u00eentre dealuri, r\u0103m\u00e2ne. Mai ales c\u0103, \u00een apropiere, aici s-a construit un complex de v\u00e2n\u0103toare, \u00eentins pe 100 de hectare, o investi\u0163ie extrem de profitabil\u0103 a Direc\u0163iei Silvice Timi\u015f. Aici au fost adu\u015fi, acum 7 ani, 30 de mufloni, care au crescut \u015fi s-au \u00eenmul\u0163it, devenind o atrac\u0163ie pentru v\u00e2n\u0103torii pasiona\u0163i. \u00a0\n<\/p>\n

\n\t\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, Charlottenburg pare pustiit, lini\u015ftea zonei fiind perturbat\u0103 doar de sunetul clopotelor bisericii. \u00cens\u0103, la fel ca multe alte zone, se \u00eendreapt\u0103 cu pa\u015fi m\u0103run\u0163i, spre modernizare, mai multe case de aici fiind transformate de c\u0103tre proprietarii lor \u00een locuin\u0163e de vacan\u0163\u0103. Amintirea vecinilor sa\u015fi a r\u0103mas vie doar datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u015fi profesorilor din Charlotenburg. Copiii rom\u00e2nilor \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi acum germana.\n<\/p>\n

Prim\u0103riile nu sunt interesate de proiecte pentru conservarea a\u015fez\u0103rilor \u015fv\u0103be\u015fti<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u015ei dac\u0103 Charlottenburg este singurul sat \u00een care to\u0163i locuitorii pot spune c\u0103 stau \u00een centru, iar forma sa unic\u0103 l-a a\u015fezat pe lista oficial\u0103 a monumentelor istorice, acest lucru nu l-a ajutat prea mult, \u00een sensul c\u0103, la fel ca \u00een cazul altor localit\u0103\u0163i \u015fv\u0103be\u015fti din Banat, lipsesc proiectele care, cu bani europeni, ar putea conserva aceste minuni arhitectonice rurale, p\u0103str\u00e2ndu-le specificul \u015fi forma autentic\u0103, ce ar putea fi valorificat\u0103 prin turism.\n<\/p>\n

\u201cAceste proiecte pot fi f\u0103cute doar de c\u0103tre administra\u0163iile locale. Oric\u00e2t de mult s-ar implica Forumul Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia, nu poate impune Prim\u0103riilor implementarea unor astfel de proiecte. \u015ei este p\u0103cat, pentru c\u0103 sunt ansambluri arhitectonice valoroase care se pot pierde \u00een lipsa unor proiecte de conservare. Eu nu am auzit de ini\u0163iative ale administra\u0163iilor locale timi\u015fene menite s\u0103 ajute la conservarea vechilor a\u015fez\u0103ri \u015fv\u0103be\u015fti. Ar putea fi ob\u0163inute fonduri europene, pentru c\u0103 nu are rost s\u0103 ne am\u0103gim c\u0103 ar putea fi ob\u0163inu\u0163i bani de la bugetul de stat. Ce s-a mai realizat punctual, pe proiecte cum ar fi reabilitarea unor biserici, precum cea de la Deta, s-a realizat cu bani de la \u015fvabii emigra\u0163i\u201d,<\/em> spune Ovidiu Gan\u0163<\/strong>, deputat al Forumului Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia.\n<\/p>\n

\u015evabii, minoritatea care \u015fi-au pus cel mai mult amprenta asupra stilului de via\u0163\u0103 din Banat<\/strong>
<\/h4>\n

\"Costume<\/a><\/p>\n

\"Costume\u015evabii b\u0103n\u0103\u0163eni sunt o etnie german\u0103 din grupul \u015fvabilor dun\u0103reni care au emigrat \u00een Banat cu peste 200 de ani \u00een urm\u0103, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei. De\u015fi a format pentru lung\u0103 vreme o minoritate puternic\u0103 \u015fi important\u0103, datorit\u0103 transform\u0103rilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a \u015fvabilor b\u0103n\u0103\u0163eni s-a \u00eentors \u00een Germania.<\/p>\n

\n\tColoni\u015ftii au venit mai ales din regiunile de pe malul st\u00e2ng al Rinului, Lorena, Hessa renan\u0103 \u015fi Palatinat, c\u00e2\u0163iva, pu\u0163ini, \u015fi din Bavaria \u015fi \u015evabia. Majoritatea coloni\u015ftilor proveneau din mediul rural, erau fii de familii s\u0103race de \u0163\u0103rani, care nu vedeau mari \u015fanse de succes \u00een \u0163ara lor de ba\u015ftin\u0103. \u00cen timpul Mariei Terezia au primit \u015fi suport financiar \u015fi scutiri de taxe pe termen lung. Mai t\u00e2rziu mul\u0163i dintre ei nu reu\u015feau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 din cauza c\u0103 diferen\u0163a dintre v\u00e2rste era dispropor\u0163ionat\u0103 \u015fi nu erau destule femei tinere. Mul\u0163i me\u015fte\u015fugari precum \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii, doctorii \u015fi alte profesiuni, erau ajuta\u0163i financiar s\u0103 se dezvolte \u00een noile teritorii.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen urma r\u0103zboiului austro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de c\u0103tre Imperiul Habsburgic. \u00cen 21 octombrie 1716, prin\u0163ul Eugeniu de Savoia a adresat \u00eemp\u0103ratului Carol al VI-lea, propunerea ca Banatul s\u0103 fie organizat \u015fi guvernat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 folos Casei Imperiale. Astfel se deschide calea pentru coloniz\u0103ri, necesare at\u00e2t din ra\u0163iuni strategico-politice de extindere a Imperiului, dar importante \u015fi pentru repopularea \u015fi revigorarea Banatului, efectiv vl\u0103guit economic \u015fi demografic de r\u0103zboaiele austro-turce. \u00centre 1718 \u2013 1740 a avut loc primul val de coloniz\u0103ri numit \u015fi “Colonizarea Carolinian\u0103” (Karolinische Ansiedlung), dup\u0103 numele \u00eemp\u0103ratului Carol VI. \u00cen toamna anului 1718 a \u00eenceput prima colonizare organizat\u0103 a Banatului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1740, \u00eentre 15.000-40.000 de coloni\u015fti germani au sosit \u00een Banat. Clima neprimitoare a dus la o rat\u0103 crescut\u0103 a mortalit\u0103\u0163ii, mul\u0163i dintre imigran\u0163i murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. Numeroasele conflicte austro-turce dar \u015fi marea epidemie de ciuma din 1738-1739 au contribuit la reducerea num\u0103rului de germani. De aceea, pentru o vreme, cre\u015fterea popula\u0163iei din Banat a fost asigurat\u0103 doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul popula\u0163iei. Fiind buni me\u015fte\u015fugari, germanii au dezvoltat industria \u015fi comer\u0163ul. Datorit\u0103 nevoii de a asigura condi\u0163ii bune de via\u0163\u0103 popula\u0163iei colonizatoare autorit\u0103\u0163ile austro-ungare au \u00eenceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat, cl\u0103dind \u00een acela\u015fi timp altele noi. Tipicele a\u015fez\u0103ri ale coloni\u015ftilor erau satele construite sub form\u0103 de tabl\u0103 de \u015fah, cu biserica catolic\u0103 \u015fi terenul \u00eenconjur\u0103tor \u00een centru. Regiunea a devenit o re\u0163ea organizat\u0103, ordonat\u0103 \u015fi cu o structur\u0103 compact\u0103.\n<\/p>\n

\n\tCunoscut \u015fi sub numele de \u201cColonizarea Terezian\u0103\u201d, al doilea val de coloni\u015fti a venit \u00een Banat \u00eentre 1744 \u2013 1772. Aproximativ 75.000 de coloni\u015fti au sosit \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.\n<\/p>\n

\n\tAl treilea \u015fi ultimul val organizat de coloni\u015fti germani a avut loc \u00eentre 1782 \u2013 1787 \u015fi a fost numit \u201cColonizarea lui Iosif. Aproximativ 60.000 de coloni\u015fti au sosit o dat\u0103 cu acest val.\n<\/p>\n

\n\tColonizarea Banatului a fost o ac\u0163iune pe scar\u0103 larg\u0103, sistematic\u0103 \u015fi pl\u0103nuit\u0103 \u00een minime detalii de c\u0103tre administra\u0163ia austriac\u0103. Sate, ora\u015fe \u015fi str\u0103zi au fost desenate pe plan\u015fet\u0103, \u00eentr-o simetrie care reflecta cultura absolutismului \u00een construc\u0163ii din acea perioad\u0103. Coloni\u015ftii veni\u0163i \u00een Banat au g\u0103sit aici un \u0163inut ml\u0103\u015ftinos \u015fi aproape pustiu. \u00cen primii ani s-au confruntat cu epidemii, febr\u0103 \u015fi foamete. \u00cens\u0103 \u00een dou\u0103-trei genera\u0163ii, recultivarea regiunii, un enorm efort, cu numeroase victime \u015fi multe obstacole, a avut succes. \u015evabii b\u0103n\u0103\u0163eni au g\u0103sit cel mai bine caracterizarea efortului lor \u00een zicala \u201cPrimilor moartea, urm\u0103torilor s\u0103r\u0103cia, ultimilor p\u00e2inea\u201d. Crucial pentru succesul sec\u0103rii mla\u015ftinilor a fost drenarea \u015fi canalizarea r\u00e2ului Bega, care avea pe atunci numeroase bra\u0163e. Terenul astfel c\u00e2\u015ftigat s-a dovedit extrem de bogat, justific\u00e2nd bun\u0103starea \u015fvabilor din secolul XIX. Banatul a fost practic transformat \u00een gr\u00e2narul Imperiului austro-ungar. \u00cen acela\u015fi timp, capitala Banatului, Timi\u015foara, a devenit centrul cultural al \u015fvabilor b\u0103n\u0103\u0163eni. La sf\u00e2r\u015fitul secolului a urmat dezvoltarea c\u0103ilor ferate \u015fi industrializarea Banatului.\n<\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Foto: www.prinbanat.ro<\/em><\/p>\n

\n
\n